„Jurnalismul nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi.” – Oscar Wilde

Federația Română de Fotbal a anunțat cooptarea fostului mare internațional român, Ilie Dumitrescu, în echipa FRF. Acesta se va implica în trei proiecte importante pentru dezvoltarea fotbalului românesc.

Ilie Dumitrescu va fi ambasador al proiectului de promovare a finalei Europa League, pe care Federația Română de Fotbal își dorește să o aducă la București în 2028 sau 2029. „Ceea ce ne dorim e ca să folosim această finală Europa League ca un element declanșator pentru cluburile din România, în ceea ce înseamnă înțelegerea mai bună a specificităților pieței din Europa Centrală și de Est. Noi și cluburile avem aceeași misiune, formarea jucătorilor români, astfel încât aceștia să se poată integra cât mai ușor în fotbalul modern de astăzi, fotbalul occidental, fie la nivel de cluburi, fie pentru echipele naționale”, a menționat președintele FRF, Răzvan Burleanu, după ședința Comitetului Executiv din 9 decembrie 2025.

Pentru a-și atinge acest obiectiv, Federația Română de Fotbal va înființa un nou departament, Professional Club Services. Componenta tehnică a noii inițiative strategice își propune să consolideze un cadru unitar pentru dezvoltarea jucătorilor tineri astfel încât tranziția acestora către fotbalul de performanță să fie una cât mai coerentă și de succes. Ilie Dumitrescu va ocupa funcția de Player Transition Manager, urmând să fie unul dintre liantele dintre FRF și cluburile profesioniste din întreaga țară în ceea ce privește tranziția jucătorilor tineri către echipele de seniori.

„Sunt onorat și bucuros să fac parte din proiectele Federației Române de Fotbal și sunt 100% implicat în toate inițiativele care au ca obiectiv dezvoltarea fotbalului românesc. Cred cu tărie că succesul acestor proiecte depinde de unitate, spirit de echipă, comunicare și multă muncă. La inițiativa FRF și a Academiei Naționale de Fotbal, am acceptat cu responsabilitate acest nou rol. Tranziția jucătorilor de la juniori către echipele de club și loturile naționale reprezintă o componentă esențială, iar pentru a reuși este nevoie de implicarea și susținerea cluburilor, astfel încât cât mai mulți jucători de valoare să ajungă la echipele naționale. Obiectivele sunt comune: jucătorii să facă pasul spre prima reprezentativă, să fie pregătiți pentru înalta performanță și să genereze beneficii sportive și financiare pentru cluburi. De asemenea, mă bucur să fiu implicat în proiectul FRF Professional Coaching Summit, un demers important pentru dezvoltarea antrenorilor români. Experiența antrenorilor de top poate oferi un plus real de valoare antrenorilor cu licențele UEFA PRO și A și poate contribui direct la creșterea performanței. Sunt extrem de motivat să contribui activ la aceste proiecte și la dezvoltarea fotbalului românesc”, a declarat Ilie Dumitrescu.

Principiul care stă la baza acestui demers este viziunea FRF: obiectivele cluburilor sunt și obiectivele echipei naționale, iar obiectivele echipei naționale sunt și obiectivele cluburilor.

În 2025, FRF a organizat Youth Coaching Summit, eveniment la care au participat 150 de antrenori de copii și juniori din România. Anul acesta FRF va lucra în parteneriat cu Aspire Academy pentru a avea o prezență care trece de 500 de participanți din toată țara și din regiune. Începând cu toamna lui 2026, FRF își dorește să organizeze și Professional Coaching Summit pentru antrenorii care au Licența Pro și Licența A . Ilie Dumitrescu va fi implicat în managementul acestui proiect alături de Academia Națională de Fotbal.

Gigi BUȘE

Miercuri, 14 ianuarie 2026, s-au împlinit 132 de ani de la nașterea slt. Ecaterina Teodoroiu (14.01.1894 – 22.08.1917), „Eroina de la Jiu”, o figură emblematică a României, cercetașă, infirmieră, soldat voluntar, prima femeie ofițer a Armatei Române, dar mai presus de toate, eroină căzută în Primul Război Mondial luptând pentru țară la Mărășești, fiind un simbol al curajului și patriotismului românesc. 

Cu acest prilej la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu a avut loc o mică festivitate aniversară în care au adus un elogiu eroinei naționale stră-strănepoata Luminița Dragomir, col. (r.) Emanuel Bărbulescu, președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Filiala Gorj „General Ioan Culcer” și muzeograful Tamaș Mihai Octavian, care a recitat și o poezie compusă de el și dedicată Cătălinei.

A mai fost prezentată și o mică expoziție de materiale militare folosite în Primul Război Mondial.

Printre participanți a fost și o mică delegație de la Cultul Eroilor Gorj alcătuită din: col. (rtr.) Gigi BUȘE, cont. Viorica Ionescu și ing. Vasile Ionescu.

Muzeograful Tamaș Mihai Octavian, supraveghetor al Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu” a spus: „Astăzi,14 ianuarie 2026, se împlinesc 132 de ani de la nașterea copilei neînfricate a plaiurilor gorjenești, Ecaterina Teodoroiu, moment încărcat de emoții și semnificații istorice, motiv pentru care am așternut următoarele gânduri”:

Un secol, trei decenii și doi ani au trecut

De când copila noastră vitează s-a născut.

În grădinița casei, pe prispă, pe alei,

Parcă s-aud și-acuma, răsună pașii ei.

Are un loc aparte, pe boltă, între stele,

Eu cred că eroina e una dintre ele.

În suflet, toți gorjenii o țin și-o ocrotesc

Și toți românii țării cu dânsa se mândresc.

Cosița ne-a lăsat-o în camera din față

Când a murit cu arma și glia noastră-n brațe.

Striga să-mbărbăteze plutonul de soldați:

,,Eu sunt cu voi, băieți, să nu vă speriați!”

Istoria e o carte cu pilde și povești,

Ea este un ceaslov, se ține în ferești

Din poze, Cătălina zâmbește cu mândrie,

Te-a apărat pe tine, frumoasă Românie!

Un veac și trei decenii și ceva ani vorbesc

De fata noastră dârză, un simbol oltenesc,

De tinerețea care își doarme somnul lung

De pașii Ecaterinei ce pân-la noi ajung!

Ne închinăm cu toții la amintirea blândă

Ce spune-un vers cu fata vitează și plăpândă,

De copilița care în lupte-a pus temei,

O vom iubi tot timpul eu și gorjenii mei!

Muzeograf Tamaș Mihai Octavian

La final, cei prezenți au trecut încă o dată pragul casei părintești pentru a revedea locul unde s-a născut și a crescut Cătălina și o parte din obiectele ei.

  Noi gorjenii, vom ține vie amintirea slt. Ecaterina Teodoroiu, ca un simbol al curajului și patriotismului românesc. 

O altă activitate dedicată slt. Ecaterina Teodoroiu a avut loc la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, începând cu ora 11, activitate la care eu nu am mai putut participa.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

De Ziua Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, în municipiul Târgu Jiu vor avea loc o serie de manifestări culturale, dedicate acestei sărbători.

Pe parcursul întregii zile, instituțiile de cultură aflate în subordinea Consiliului Județean Gorj organizează evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj va depune flori la statuile Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși din municipiul Târgu Jiu, începând cu ora 9:30, în semn de respect și omagiu adus unor personalități emblematice ale culturii române.

De la ora 10:00, la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie din Târgu Jiu (str. Geneva, nr. 8), va avea loc vernisajul expoziției temporare „Detectoare de metale”, organizată de Consiliul Județean Gorj și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.

În intervalul 12:00–14:00, Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj îi invită pe cei mai tineri cititori la evenimentul „Cuvântul și Forma. Eminescu – Brâncuși – România”.

De la ora 14:00, la Sala „Titu Rădoi” a Direcției Județene pentru Cultură Gorj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj organizează manifestarea culturală „Cuvântul scris – între Eminescu și Brâncuși. Continuități culturale gorjene”.

Ziua se va încheia la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, cu spectacolul „Cuvântul și Forma. Eminescu, Brâncuși, România”, un dialog artistic între poezie, muzică și expresie scenică, dedicat valorilor fundamentale ale culturii românești, programat de la ora 19.00. Evenimentul este organizat de către Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.

Gigi BUȘE

Tensiunea crucială din viața militarului este între datorie (ordine, ierarhie, executare strictă) și conștiință (responsabilitate morală, discernământ, etică), subliniind că adevărata maturitate profesională constă în integrarea celor două, nu în eliminarea conștiinței; echilibrul dintre ascultarea ordinelor și judecata lucidă, mai ales în situații de criză, definește onoare militară, iar educația modernă accentuează etica pentru a preveni tragediile obedienței oarbe, dar și pericolele refuzului nejustificat.

Militarii au obligația să respecte necondiționat prevederile legilor statului român, regulamentelor militare, ordinelor și dispozițiilor emise de autoritățile ierarhice competente și să manifeste atitudini ferme pentru urmărirea respectării acestora, conform competențelor cu care sunt investiți.

Conform „Codului de conduită etică al militarului român”, militarul trebuie să respecte și să-și însușească următoarele devize:

1. ca militar al armatei române îmi apăr țara și promovez interesele ei în orice situație;
2. mă comport cu demnitate și cu onoare în orice împrejurare, iar prin tot ceea ce fac apăr prestigiul armatei române și reputația de militar;
3. mă conformez legilor țării, regulamentelor militare și execut întocmai ordinele superiorilor mei;
4. îmi îndeplinesc misiunile cu responsabilitate și cu devotament, îmi încurajez subordonații și colegii să respecte aceleași valori;
5. mă pregătesc continuu pentru a îndeplini standardele de performanță profesională;
6. sprijin toți militarii în orice acțiune comună pentru îndeplinirea misiunilor;
7. promovez, oriunde și oricând, o imagine favorabilă armatei și țării mele;
8. pe timpul misiunilor în afara granițelor naționale, respect legile și obiceiurile țării gazdă, precum și drepturile fundamentale ale omului;
9. în nicio situație, inclusiv dacă voi deveni prizonier, prin ceea ce voi spune și voi face, nu voi pune în pericol colegii și nu voi zădărnicia în niciun fel misiunile unității mele;
10. sunt loial unității mele, Armatei și Națiunii Române.

În viața militarului, datoria nu este un concept abstract, ci o realitate zilnică. Ea se exprimă prin ordine clare, ierarhii bine definite și reguli care trebuie respectate fără ezitare. Totuși, dincolo de acest cadru rigid, există o zonă mai puțin vizibilă, dar esențială: conștiința individuală. Între aceste două repere se desfășoară una dintre cele mai dificile misiuni ale profesiei militare. Ordinele sunt menite să asigure coerență, eficiență și siguranță colectivă. Fără ele, armata ar deveni o adunare de voințe individuale, incapabilă să acționeze unitar. Militarul este instruit să execute, nu să improvizeze și să își subordoneze voința personală obiectivului comun. Această disciplină nu anulează însă gândirea, ci o canalizează. Conștiința apare în momentele-limită, atunci când realitatea de pe teren nu mai seamănă cu scenariile din manuale. Când decizia trebuie luată rapid, iar consecințele pot afecta vieți omenești, militarul nu mai este doar un executant, ci un om pus în fața propriei responsabilități morale. Chiar și cel mai clar ordin capătă greutate atunci când este filtrat prin experiență și discernământ. Istoria militară deține exemple în care obediența oarbă a dus la tragedii, dar și de situații în care refuzul nejustificat al ordinului a periclitat misiuni și vieți. Linia dintre cele două nu este ușor de trasat. De aceea, educația militară modernă pune tot mai mult accent pe etică, pe înțelegerea legilor conflictului armat și pe asumarea responsabilității personale. A fi militar nu înseamnă a renunța la conștiință, ci a o integra într-un cadru al datoriei. Curajul nu constă doar în a merge înainte sub foc, ci și în a judeca lucid, în a preveni excesele și în a proteja valorile pe care armata le apără. Echilibrul dintre datorie și conștiință este semnul maturității profesionale. În acest echilibru se află adevărata onoare militară.

Cu regret o spun, în ultimul deceniu al zilelor noastre, guvernanții și politicienii României și-au bătut joc, pur și simplu, de rezerviștii țării. I-au marginalizat și tratat mai rău decât pe cei care n-au făcut nimic pentru România!

Asta-i România de azi!!! Mare păcat!!!

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 9 ianuarie 2026, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.446/2006, privind pregătirea populației pentru apărare.

Participanții trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, iar pe durata pregătirii militare vor primi o indemnizație lunară, cazare, hrană, medicamente și echipamente. La finalizarea programului, aceștia vor primi aproximativ 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii medii brute pe economie. Toți cei care efectuează acest serviciu voluntar vor fi luați în evidența Centrelor Militare și vor dobândi statutul de soldat sau gradat voluntar în termen. Tinerii voluntari se vor pregăti în cadrul Armatei Române și vor rămâne în rezerva operațională a Armatei.

Patru luni de zile, tinerii vin, fac armata voluntar și rămân în această rezervă operațională. Ei vor fi remunerați, după aceste patru luni de zile, cu trei salarii medii, de la acel moment. Anual, ei vor participa ulterior la diverse pregătiri și verificări, vor fi refamiliarizări, de exemplu, cu armamentul nou ce urmează să vină conform calendarului multianual agreat cu aliații.

Rezerva operațională a României, în scădere accelerată

Noua reglementare este necesară pentru a reflecta mai bine dreptul și obligația constituțională a cetățenilor de a apăra România, precum și necesitatea ca apărarea să constituie un efort colectiv al întregii națiuni, dezvoltarea rezervei operaționale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară și serviciul militar în calitate de soldat/gradat voluntar în termen. Astfel, se răspunde necesității de a conecta sistemul de forțe active cu rezerviștii. Scopul final este realizarea unei forțe letale, dar echilibrate, capabilă să îndeplinească un spectru larg de misiuni și care să echilibreze adecvat raportul dintre componenta activă și cea de rezervă. Adoptarea urgentă a măsurilor propuse este imperios necesară, întrucât amânarea acestora ar vulnerabiliza modul de acțiune și capacitatea operațională a Armatei României, toate aceste aspecte vizând interesul Ministerului Apărării Naționale.

Potrivit actului normativ, Centrele Militare îi iau în evidență pe aceștia și îi introduc în rezerva operațională. „La instituirea stării de urgență și a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”, precizează legea. Totodată, cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene sunt luați în evidența Centrelor Militare cu gradul militar dobândit. Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

Excepții

Prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la Centrele Militare în a căror evidență se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare. De asemenea, prin excepție, la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract.

Ce se întâmplă cu cei care nu au făcut serviciul militar

Pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/gradat voluntar în termen. Cetățenii români, bărbați și femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă ori care au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare, sunt luați în evidență ca rezerviști.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Şeful Inspectoratului Județean de Poliție (IPJ) Dolj, comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu, a murit sâmbătă, 10 ianuarie 2026, la birou, la vârstă de 51 de ani.

Anunțul privind decesul comisarului șef a fost făcut de către oficialii Poliției Dolj. „Inspectoratul de Poliție Județean Dolj informează cu profund regret că, în cursul zilei de astăzi, 10 ianuarie, a încetat din viață inspectorul-șef al IPJ Dolj, domnul comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu. Vestea dispariției sale reprezintă o pierdere grea pentru instituția noastră. De-a lungul carierei sale, domnul Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor instituționale și la menținerea siguranței publice. Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, împreună cu întregul colectiv, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat”, este mesajul publicat de instituție.

Reprezentanți ai IPJ Dolj au precizat că Marius-Daniel Mîrzacu a murit la birou, cel mai probabil din cauza unui infarct. Aceștia au precizat că șeful instituției era „un om extraordinar, care rareori pleca de la locul de muncă înainte de ora 19”.

Marius-Daniel Mîrzacu s-a născut la 26 octombrie 1974, la Ștefănești, județul Argeș. Acesta a ocupat din anul 2024 funcția de împuternicit pe funcția de inspector șef al IPJ Dolj, iar din 14 noiembrie anul trecut, numit inspector șef, după ce câștigase concursul pentru acest post. Anterior, Marius-Daniel Mîrzacu a condus Serviciul Anticorupție din Poliție, la nivelul județului Argeș.

Un mesaj de condoleanțe a fost trimis și de Ministerul de Interne. „Suntem alături de colegii din Poliția Română, în aceste momente de profundă durere. Comisarul-șef de poliție Marius-Daniel Mîrzacu va rămâne în memoria noastră ca un profesionist dedicat, care și-a îndeplinit misiunea cu responsabilitate, demnitate și devotament față de cetățeni. Sincere condoleanțe, familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, este mesajul MAI.

Regrete sincere și condoleanțe celor îndoliați! Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în Împărăția Sa! Veșnică amintire și pomenire! 

Gigi BUȘE

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Conflictul rezultat este cel mai mare și mai sângeros război din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Este o escaladare majoră a războiului dintre cele două țări, care a început când Rusia a atacat Ucraina în 2014 și a anexat Crimeea. De atunci și până la sfârșitul anului 2025, cel puțin 19 generali ruși au fost uciși, conform datelor publice și rapoartelor din surse ruse și ucrainene. Nu toate aceste decese au fost confirmate oficial de către Moscova.

Informația din The Insider indică faptul că Rusia a suferit pierderi semnificative în rândul oficialilor săi militari de rang înalt, atât direct pe linia frontului, cât și în zonele din spate, prin atacuri asupra cartierelor generale, accidente aviatice, sabotaje și explozii, subliniind vulnerabilitatea conducerii militare în contextul conflictului, conform Digi24.ro. Potrivit The Insider, șase generali ruși au fost uciși în 2022, câte cinci în 2023 și 2024, iar trei în 2025. Generalii ruși au murit atât pe câmpul de luptă , cât și la sute de kilometri depărtare de linia frontului.

Generali uciși în 2022

1.  Andrei Sukhoveți – general-maior, locotenent-adjunct al armatei 41. A fost ucis pe 28 februarie 2022 în regiunea Cernihiv; potrivit rapoartelor, a fost împușcat de un lunetist.
2. Oleg Mitiaev – general-maior, comandant al Diviziei 150 de infanterie motorizată. Se presupune că a murit primăvara anului 2022 în luptele pentru Mariupol.
3. Vladimir Frolov – general-maior, adjunct al Armatei 8. A murit la 10 martie 2022 la Mariupol, oficial raportându-se că a fost ucis de un lunetist.
4. Andrei Simonov – general-maior, responsabil cu forțele de război electronic în Districtul Militar de Vest, probabil ucis la 30 aprilie 2022 în apropiere de Izium.
5. Kanamat Botashev – general-maior (pensionat), luptând cu gruparea Wagner, avionul său Su-25 a fost doborât de forțele ucrainene pe 22 mai 2022.
6. Roman Kutuzov – general-locotenent, șef al statului major al Armatei 8, ucis la 5 iunie 2022 în zona Popasna.

Decese confirmate (2023–2025)

7. Dmitri Ulianov – general-maior (pensionat), comandant de regiment, ucis la 6 februarie 2023.
8. Sergei Goriacev – general-maior, șef al statului major al Armatei 35, ucis la 12 iunie 2023.
9. Oleg Tsokov – general-locotenent, adjunct al Districtului Militar Sudic, ucis pe 11 iulie 2023.
10. Vladimir Zavadski – general-maior, ucis la 28 noiembrie 2023 în zona Herson.
11. Igor Trifonov – general-maior de poliție, pierdut în luptă pe 12 decembrie 2023.
12. Andrei Golovațkiy – general-maior (pensionat), mort pe 30 iunie 2024.
13. Ildar Saidov – general-maior al Serviciului Vamal, rănit mortal la 14 septembrie 2024.
14. Pavel Klimenko – general-maior, comandant al Brigăzii 5 Gărzi, ucis la 6 noiembrie 2024.
15. Igor Kirillov – general-locotenent, șef al trupelor de protecție radiologică, chimică și biologică, ucis la 17 decembrie 2024 într-o explozie la Moscova.
16. Konstantin Smeshko – general-maior, decedat la 26 decembrie 2024 în circumstanțe neclare.
17. Yaroslav Moskalyk – general-locotenent, mort la 25 aprilie 2025 într-un atentat cu bombă în Rusia.
18. Mikhail Gudkov – general-maior de gardă, raportat mort la 2 iulie 2025 (cu versiuni diferite ale circumstanțelor).
19. Fanil Sarvarov – general-locotenent, șef al departamentului de instruire operațională al Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, ucis la 22 decembrie 2025, la Moscova, lângă casă, într-un atentat cu o mașină capcană.

Gigi BUȘE

Lavinia Diaconescu, o cunoscută coafeză în vârstă de 53 de ani din Târgu Jiu, a decedat joi dimineață, 8 ianuarie 2026, la Spitalul Tudor Vladimirescu din municipiu. Apropiații familiei susțin că a suferit un stop cardio respirator în timp ce era internată în unitatea medicală, după ce i se făcuse rău acasă și a fost adusă cu salvarea la UPU. Pacienta a fost resuscitată și mutată pe ATI, dar, din păcate, a decedat joi dimineața.

Decesul Lavinia a fost unul neașteptat, familia fiind șocată de tragedie. Fosta coafeza a lucrat, până la pensionarea pe caz de boală, coafeză la frizeria din incinta Complexului Meșteșugăresc din Târgu Jiu, în spatele Pieței de flori din municipiu. Ea era căsătorită, iar soțul acesteia a fost pensionat de aproximativ un an de la CE Oltenia, Termocentrala Rovinari, cei doi având două fiice.

Trupul neînsuflețit al Laviniei Diaconescu a fost depus la capela Cimitirului municipal, iar cei care vor să îi aducă un ultim omagiu o pot face până duminică la orele amiezii când acesta va fi condusă pe ultimul drum.

Regrete sincere și condoleanțe familiei îndoliate. Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în Grădina Raiului! Eternă amintire!

Gigi BUȘE

Joi, 8 ianuarie 2026, se împlinesc 100 ani de la inaugurarea actualului local al Școlii Normale Tg-Jiu, azi Colegiul Național ,,Spiru Haret”.

Începuturile funcționării Școlii Normale din Târgu-Jiu datează din anul 1832. Atunci s-au deschis cursurile Școlii Publice din Târgu-Jiu pentru 50 de cursanți situată pe ulița Măldărășoaia. Întâiul dascăl al acestei școli a fost un tânăr profesor din București, Constantin (Costache) Stanciovici Brănișteanu, născut la 16 aprilie 1815. Cursurile au fost inaugurate imediat după Paștele anului 1832. Școala Națională din Târgu-Jiu a avut două atribuții chiar de la înființare: să pregătească pe cei care urmau să devină învățători la școlile din sat și să controleze activitatea celorlalte instituții de învățământ. Din 1838 s-a introdus sistemul de recrutare a candidaților de învățători. În 1844 Școala Națională era înscrisă cu numele de Școala Normală. Aici erau admiși doar elevii care ”au trecut cu destoinicie cursul învățăturii școlii comunale”.

Istoria Școlii Normale din Târgu Jiu este marcată de întreruperi, redeschideri și reorganizări, în ciuda nevoii persistente de învățători: a fost închisă în 1848 din cauza holerei și redeschisă în 1850 (cu Stanciovici Brănișteanu revenit la post, dar afectat de pierderi tragice), apoi devine școală primară, fiind desființată din nou în 1885-1886, pentru a renaște la 1 septembrie 1919 ca Școală Normală de Învățători, funcționând inițial în spații închiriate și la Școala Primară de Băieți nr. 2, din lipsă de local propriu.

Procesul de construire a unui sediu propriu al Școlii Normale din Târgu Jiu, a fost inițiat de dr. Nicolae Hasnaș, care a rezolvat problema terenului, obținând prin lege un teren de 50.000 mp de la Biserica Olari, cu o donație, clădirea fiind proiectată de C. Păunescu și construită de Iulius Doppelreiter, inaugurată și devenind funcțională în la 8 ianuarie 1926, înlocuind spațiile improprii închiriate. 

Astăzi, la 100 de ani de la inaugurarea actualului local al Colegiul Național ,,Spiru Haret” conducerea acestuia dorește să realizeze un demers educațional circumscris domeniului excelenței, în vederea dezvoltării unor personalități valoroase, creativ-pragmatice, moral-civice, europene, cu abilități de comunicare și competențe intelectuale, să dezvolte diverse parteneriate îmbogățind calitatea educației, să coopereze cu instituții prestigioase la nivel național și internațional, să promoveze politici pozitive în relația cu comunitatea.

Pentru aceasta, conducerea colegiului și colectivul de cadre didactice își propun: – Menținerea și consolidarea prestigiului de care se bucură în comunitate, sporirea prestigiului său în rândul instituțiilor similare din țară.

– Atragerea spre Colegiul Național „Spiru Haret” a celor mai buni elevi din județ. Motivarea acestora pentru obținerea performanțelor și a excelenței. Cuprinderea într-o pondere însemnată a copiilor din mediul rural, asigurarea egalității șanselor pentru accesul lor la educația de calitate.

– Asigurarea ”stării de bine” a copiilor și tinerilor haretiști, dezvoltarea bunăstării acestora și oferta unui mediu sigur și prietenos din partea instituției.

– Derularea unei politici eficiente de selecție și valorizare a personalului în vederea creșterii calității educației. Instituirea spiritului academic în dezbaterile, atitudinile, comportamentele profesorilor de la Colegiul National „Spiru Haret”. – Educarea tinerilor în spiritul cetățeniei democratice, înțelegerea, respectarea și exercitarea drepturilor omului, practicarea democrației coparticipative.

– Deschiderea față de Europa și promovarea dimensiunii europene în educație prin: Continuarea studierii limbilor străine; Promovarea comunicării interculturale; Realizarea unității prin diversitate.

– Dezvoltarea competențelor generale și specifice privind învățarea informaticii și a tehnologiilor informației și comunicării.

– Accentuarea dimensiunii pragmatice a personalității tinerilor prin educația antreprenorială, ecologică, pentru un stil de viață sănătos.

– Promovarea valorilor moral-religioase, a educației estetice, artistice.

– Introducerea unor forme alternative de învățare.

– Pregătirea tinerilor pentru construirea unei cariere de succes în acord cu cerințele comunității locale, naționale, internaționale; realizarea unei tranziții line spre piața muncii.

Baza materială a școlii este modernă și diversificată, incluzând laboratoare (fizică, chimie, biologie, informatică dotate cu PC-uri), cabinete (geografie, limbi moderne, religie, muzică, consiliere psiho-pedagogică), un amfiteatru (300 locuri), o cantină (100 locuri/serie), un cămin (200 locuri), o bibliotecă (25.000 volume și sală de lectură), și facilități sportive (2 baze sportive, 1 sală de sport), oferind un mediu complet pentru învățare, experimentare, recreere și dezvoltare personală.

Gigi BUȘE

De duminică, 4 ianuarie 2026, învățământul gorjean este mai sărac după trecerea în eternitate a profesorului de limba și literatura română, Eugen Velican, cadru didactic de marcă, care și-a dedicat întreaga carieră formării generațiilor de elevi și viitori profesori.

„Astăzi, 4 ianuarie 2026, lumea mea a devenit mult mai goală. Tatăl meu, domnul profesor Eugen Velican, a plecat dintre noi. Îți mulțumesc pentru tot ce m-ai învățat, pentru bunătatea ta și pentru dragostea necondiționată. Te vom purta mereu in inima. Odihnește-te în pace, tată!”, este mesajul transmis de fiica sa, doctorița Cristina Velican Groza.

Eugen Velican, născut la 17 martie 1946, a fost director al Școlii Normale „Spiru Haret” din Târgu Jiu și a decedat duminică, 4 ianuarie 2026, la vârsta de 79 de ani. Avea probleme de sănătate specifice vârstei și presimțea că nu va apuca vârstă de 80 de ani deși își dorea să ajungă la această bornă în luna martie. Profesorul pensionar se bucura de o familie frumoasă cu doi copii realizați, fiica fiind medic în rețeaua școlară și fiul, preot. Soția profesorului era bolnavă de mai mult timp dar soțul i-a fost permanent alături, în ultima perioada refuzând să mai iasă din casă.

Eugen Velican a activat timp de mai mulți ani la Liceul Pedagogic din Târgu Jiu, devenit ulterior Colegiul Național „Spiru Haret”, unde a fost recunoscut pentru rigoarea profesională, pasiunea pentru limba și literatura română și implicarea profundă în actul educațional. Prin munca sa, a contribuit decisiv la formarea multor cadre didactice care activează astăzi în sistemul de învățământ. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Gorj au transmis un mesaj de condoleanțe, subliniind rolul important pe care profesorul l-a avut în educația gorjeană: „Profesorul Eugen Velican a fost un model de profesionalism, un dascăl dedicat și un reper moral pentru generații întregi de elevi și profesori. Cerebral, exigent, perfecționist, dar cu un suflet mare – așa și-l vor aminti foștii elevi sau colegii de cancelarie. Plecarea sa lasă un gol imens în comunitatea educațională din județul Gorj.”

Acum, pentru profesorul și omul, Eugen Velican, călătoria pe scena vieții s-a oprit și a început cea spre stele, în eternitate. Îi dorim ca Dumnezeu să-i odihnească veșnicia în liniște și lumină în Împărăția Sa! Drum lin la stele, domnule profesor!

Gigi BUȘE