„Jurnalismul nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi.” – Oscar Wilde

Ziua Mondială a Salutului este marcată anual pe 21 noiembrie și are ca scop promovarea păcii și a înțelegerii prin intermediul salutului, o formă simplă de interacțiune umană. Această zi subliniază importanța salutului ca simbol al conexiunii și al cooperării, chiar de la cele mai fragede vârste, contribuind la formarea unor relații mai bune.

Astăzi, această zi este celebrată în aproximativ 180 de țări, prilej cu care oricine poate adresa scrisori liderilor politici pentru a-i încuraja în acțiunile pe care le întreprind în soluționarea pașnică a unor conflicte.

Ziua mondială a salutului este o inițiativă lansată, în 1973, de frații Brian și Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA, pe motiv că salutul este o formă elementară de acțiune interumană și un pas important spre realizarea păcii și înțelegerii între oamenii de rase, naționalități și religii diferite.

Serbată prima dată în contextul conflictului dintre Egipt și Israel, din octombrie 1973, a constituit, inițial, o formă de protest nonviolent la adresa războiului.

Peste 30 de laureați ai Premiului Nobel pentru Pace se află printre personalitățile care au recomandat folosirea acestei zile ca un instrument, la îndemâna oricărei persoane pentru a se implica în crearea și menținerea păcii.

Salutul militar

Salutul militar – îl cunoaștem cu toții – însă despre originea și evoluția acestuia aflăm de la un specialist în istorie militară, muzeograful dr. Emil Boboescu. „Conform legendelor, mai mult sau mai puțin apocrife, această practică vine din evul mediu când, la finalul unui turnir, cavalerii victorioși își ridicau viziera coifului pentru a primi laurii victoriei de la senior și a fi aclamați de mulțime. Or, această mișcare presupunea ținerea acestei viziere cu o mână în dreptul tâmplei. Trecând peste legende, să ajungem direct la sursele istorice. Pentru aceasta vom face referire la prima parte a istoriei militare moderne românești, și anume, la epoca armatelor de dinainte de unirea de la 1859, adică la epoca regulamentelor organice. Un regulament de instrucție al “slujbei de garnizoană” apărut la 1850, reia regulamente mai vechi, prezente de-a lungul întregii epoci luate în discuție. În primul rând, găsim faptul că salutul militar varia în funcție de coifura purtată pe cap de către militar și, nu numai aceasta, dar și varia între ofițeri și trupă și chiar și între arme.

Pentru soldați și subofițeri, salutul militar se dădea doar atunci când era neînarmat și constituia din oprire, dacă era în mișcare, luarea poziției de drepți, și descoperire cu mâna stângă, în cazul în care purta șapca, ce constituia coifura de instrucție a epocii.

Pentru ofițeri, dacă erau de infanterie, trebuiau să salute cu mâna stângă la coifură, iar daca erau de cavalerie, cu mâna dreaptă. Dacă erau călări, în fața prințului, trebuiau să-și arunce mantaua de pe umeri, iar în fața spătarului, echivalentul gradului de general, trebuiau să-și arunce mantaua de pe umărul drept numai.

Pare ciudat, dar până la apariția noilor regulamente din 1859 și 1860, în armatele principatelor române exista salutul cu mâna stângă!

Odată cu noile regulamente aduse de reformarea armatei sub prințul Al. I. Cuza, avem o schimbare a salutului militar. Acum, toate gradele, salută cu mâna dreaptă însă, tot nu cum suntem obișnuiți noi astăzi ci, cu cotul în lateral și cu palma spre înainte, așa cum salută și astăzi armatele franceză și britanică. Explicația este una cât se poate de simplă aici: noile regulamente ce vin odată cu reformarea armatelor celor două principate și, de altfel, contopirea acestora într-o singură instituție militară, sunt de inspirație franceză, cele vechi fiind de inspirație ruso-germană. Astfel, acum avem salutul cu palma înainte. Această situație va dăinui până la 1892. Atunci găsim o decizie ministerială din 16 iunie 1892, publicată în Monitorul Oastei în care este stipulat că s-a făcut o modificare în regulamentul serviciului interior prin care întoarcerea palmei înainte este suprimată și este cerut ca documentele să conțină toate această modificare. De atunci, abia, putem să vorbim, de fapt și de drept, de introducerea salutului militar așa cum îl cunoaștem noi astăzi.”

Gigi BUȘE

Al treilea eveniment cultural la care am participat miercuri, 19 noiembrie 2025, de Ziua Internațională a Bărbatului, a fost Gala de premiere a concursului „Povestea mea în fotografii”, organizat de Asociația Uniunea Femeilor din Gorj, desfășurată la Restaurantul Crystall din Târgu Jiu (fost Bon Mariage), începând cu ora 17:30.

Asociația Uniunea Femeilor din Gorj a premiat miercuri, 19 noiembrie 2025, într-un cadru festiv, câștigătorii concursului dedicat seniorilor „Povestea mea în fotografii”, un proiect menit să aducă la lumină amintirile, emoțiile și experiențele de viață ale gorjenilor trecuți de vârsta de 60 de ani. Evenimentul s-a desfășurat la Restaurantul Crystall din Târgu Jiu (fost Bon Mariage), începând cu ora 17:30, unde atmosfera a devenit o adevărată întâlnire cu trecutul și frumusețea lui.

În perioada 1 – 26 octombrie 2025, zeci de seniori din întreg județul Gorj, au trimis fotografii vechi sau chiar recente, însoțite de povești de suflet, alegând una dintre temele propuse: „Amintiri din copilărie”, „Familia mea”, „Satul meu drag”, „O fotografie de suflet” sau „Obiectul care îmi spune povestea”. Fiecare participant a reușit să aducă în fața publicului o parte din propria istorie, din trăirile și experiențele sale de viață.

După jurizarea realizată prin vot public și de juriul AUFG, au fost desemnați următorii câștigători ai primei ediții din 2025, astfel:

1. „Cea mai originală poveste”, familia Nicola Constantin și Maria din Târgu-Jiu;
2. „Cea mai emoționantă poveste”, familia Nănuți Ioan și Lucreția din Plopșoru;
3. „Cea mai impresionantă poveste”, familia Bilavu Mihail și Mariana din Motru;
4. „Cea mai frumoasă poveste de dragoste”, doamna Bendou Mariana, din Drăgotești;
5. „Cea mai semnificativă poveste în fotografii” domnul Bușe Gheorghe din Târgu-Jiu;
6. „Cea mai captivantă poveste”, doamna Molete Georgeta din Rovinari.

Premiații au fost răsplătiți cu un trofeu personalizat, cadouri simbolice și mici surprize oferite din suflet pentru suflet de către organizatori.

„Astăzi nu am premiat doar imagini. Astăzi am premiat amintiri, trăiri, clipe care au știut să rămână vii în timp. Fiecare fotografie pe care ne-ați oferit-o a fost o fereastră spre o poveste. O poveste spusă cu lumină, cu emoție, cu sinceritate. Ați demonstrat încă o dată că experiența de viață este cel mai frumos album pe care îl poate avea un om. O fotografie nu surprinde doar un moment, ci păstrează pentru totdeauna o respirație a timpului. Prin imaginile dumneavoastră, ne-ați arătat cine sunteți, ce iubiți, ce v-a emoționat și ce ați dorit să duceți mai departe. Pentru asta, vă mulțumim și vă onorăm. Fiecare dintre dumneavoastră a adus în concurs o poveste unică. O lecție, o amintire cu parfum de viață trăită frumos”, a spus doamna Simona Toarnă Rădoi, președinta asociației.

„Sunt oameni care adună ani, și sunt oameni care adună lumină. Astăzi, dumneavoastră ați adus lumină. În semn de apreciere pentru talentul, sensibilitatea și curajul de a împărtăși o parte din sufletul dumneavoastră cu noi, avem onoarea să vă oferim acest premiu. Felicitări și vă mulțumim pentru poveștile pe care ni le-ați dăruit! Felicitări câștigătorilor!”, a transmis și doamna Loredana Pupăzan, vicepreședinte al asociației.

„Viața este o carte deschisă iar fotografiile seniorilor noștri au spus mai mult decât orice cuvânt. Am trăit momente de nostalgie și recunoștință cu lacrimi de bucurie au declarat reprezentanțele asociației a fost doar un o festivitate de primire ce o sărbătoare a memoriei colective o reamintire că în fiecare fotografie se ascunde o poveste de viață demnă de păstrat și transmiți mai departe. Asociația Uniunea Femeilor din Gorj își propune că această inițiativă să devină o tradiție anuală dedicată seniorilor, adevărații purtători ai valorilor și a istoriei comunității, generația care păstrează tradițiile”, a spus la final, președinta asociației, doamna Simona Toarnă Rădoi, care a recitat poezia:  

Povestea mea în fotografii

În fiecare clipă prinsă-n amintiri,
Se-ascunde-un drum de pași și de priviri,
O viață întreagă strânsă-n lumini moi,
Într-un album ce spune: „Ați fost și sunteți voi”.
Ați pus în poze zâmbet, dor și gând,
O țară a sufletului, fără rând,
Iar noi, privindu-le, am înțeles încet
Că timpul e un artist, blând și discret.
În fiecare fotografie, tăcut,
E-un ieri frumos, ce încă n-a trecut,
E-un strop de viață ce nu se mai șterge,
E povestea ce merge mai departe, merge…
Și astăzi, când vă ridicați premiul cu rost,
Să știți că-n imagini, mai mult decât ați fost,
Ați pus lumină, inimă și glas,
Iar noi vă mulțumim pentru tot ce ați lăsat în pas.
Căci, oameni buni, din ani și amintiri,
Ați construit o țară de priviri,
Și-o fotografie, oricât ar fi de mică,
Păstrează-n ea o lume întreagă…
Și e atât de firavă și de mare – întreaga clipă.

„Felicitări tuturor celor care au participat la concursul Povestea mea în fotografii. Mulțumim tuturor celor care au transmis fotografii și povești pline de suflet. Fiecare imagine, fiecare rând a fost o fereastră către o viață frumoasă și demnă de admirat”, a transmis și doamna Loredana Pupăzan.

La final am făcut cu toții, o fotografie de grup, ca amintire. 

Gigi BUȘE,
Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Trăim într-o lume care se schimbă mai repede ca niciodată și ne confruntăm cu provocări fără precedent, iar viitorul se anunță tot mai complex. Este aproape imposibil de imaginat cum se va transpune în practică această complexitate a lui, din moment ce ne găsim greu locul și în prezent.

Provocările revoluționare care se petrec în știință și tehnică, precum și globalizarea economică influențează mediul de afaceri și piața muncii.

Între crizele economice care afectează piața locurilor de muncă, pentru milioane de tineri viitorul pare sumbru și disperat. Nu au de lucru și nici perspective în acest sens. Rata șomajului în rândul tinerilor a fost mult mai mare decât în rândul adulților. Nu este vorba numai despre numărul locurilor de muncă, ci și despre calitatea acestora.

Soluția constă într-o pregătire profesională mai bună și un sistem mai bun de educație. Este necesar nu numai ca un număr tot mai mare dintre copii să urmeze cursurile învățământului superior, ci și ca aceștia să primească educația corectă. Capacitarea de inovare și de adaptare la schimbare nu mai este un lux, ci o necesitate.

Părinții vor ca educația să-i ajute pe tineri să-și descopere talentele cu care sunt înzestrați și să ducă o viață care să aibă un sens și-un scop. Să devină independenți din punct de vedere economic.

De-a lungul celor câteva secole de industrializare, din ce în ce mai mulți oameni s-au mutat de la sat la oraș schimbându-și cu totul stilul de viață, în ideea de a trăi mai bine și mai ușor, dar radiografia societății spune altceva.

„Trăim în două lumi. O lume interioară a conștiinței personale și o lume exterioară a împrejurărilor materiale.” (Robinson, O lume ieșită din minți, Editura Publica 2011, p.242) Iar uneori suntem singuri în amândouă. Societatea de consum i-a oferit omului tot ce are nevoie din punct de vedere material, dar i-a accentuat izolarea. Beneficiind în propria locuință de toate progresele tehnicii, omul se simte independent și nu mai are nevoie de ceilalți.

Dar modul nostru de a vedea lumea e profund influențat de modalitățile prin care relaționăm cu ceilalți oameni și nu în ultimul rând, prin folosirea și împărtășirea reprezentărilor pe care le-am creat împreună. Fiecare dintre noi are propria viață, dar ceea ce creăm este în comun cu ceilalți.

Despre acest pericol major al izolării omului în societatea actuală, trage un semnal de alarmă și biserica: „Trăim, iubite cititorule, într-o lume foarte alienată. Dar aceasta nu este o noutate. Ceea ce este esențial e: cum ne raportăm la această provocare noi, creștinii… cum reușim noi să traversăm duhovnicește această lume și aceste vremuri, fără a ne vătăma sufletește, fără a ne pierde pe noi sau pe cei dragi ai noștri?” ( Părintele Episcop Macarie).

Izolarea, impusă de contextul de viață sau căutată la un moment dat, înseamnă singurătate și are efecte nocive asupra omului, indiferent de cauzele și de formele ei.

În primul rând, singurătatea în mijlocul celorlalți a devenit o problemă a marilor orașe, întrucât civilizația urbană facilitează izolarea. Societatea prezentului este foarte mobilă. Pentru a ajunge la locul de muncă, oamenii se deplasează pe distanțe foarte mari, în alt cartier sau în alt oraș, în care prezența colectivă invadează spațiul personal. Trăind într-un oraș mare, ești în situația de a merge ore întregi prin mulțime fără să întâlnești o față cunoscută. În același timp ai sentimentul că ești înghițit de mulțimea anonimă, că această prezență colectivă din jurul tău își invadează spațiul personal.

La fel de bine se poate vorbi și despre singurătatea la locul de muncă. Societatea modernă a accentuat procesul de scindare dintre generații. Fiecare grupă de vârstă are lumea ei, în care ceilalți nu-și au locul, ceea ce a dus la izolarea unui număr tot mai mare de persoane, în special vârstnici.

În al doilea rând, o altă față a singurătății este aceea cu tine însuți, cu care te confrunți când, la sfârșitul zilei, te întorci acasă. Dacă locuiești singur, nu te așteaptă nimeni cu care să poți schimba o vorbă. Nu te întâlnești pe scară cu vecinii sau dacă te întâlnești, te rezumi la salut. Nu-i cauți. Nici ei nu te caută. Trec săptămâni în care petreci orele de la sfârșitul zilei fără să comunici, iar la un moment dat ți se pare o situație normală. Văzută din afară, această prezentare de fapte pare o exagerare, dar ea reprezintă o problemă reală pentru tot mai mulți locuitori ai orașelor.

Fenomenul singurătății îi afectează pe oameni în plan profesional și familial. Nu mai e timp de luat masa împreună, nici de făcut conversație. Afectează și cuplurile. Partenerii de căsătorie ajung să trăiască fiecare în universul lui, întâlnindu-se tot mai puțin. Singurătatea în doi e una din cele mai amare forme de singurătate. Și familiile monoparentale se confruntă cu sentimentul singurătății.

Rata divorțurilor e mai mare ca oricând, în special în rândul tinerilor. În cele mai multe cazuri, câștigul se măsoară în singurătate și nesiguranță. Există și interpretările potrivit cărora opțiunea pentru divorț se manifestă ca un progres al individului față de constrângerile societății.

Viața adolescenților se petrece în fața calculatorului, în camera lor. Dincolo de sentimentul că nu sunt înțeleși de adulți, specific vârstei, și de predispoziția la singurătate, sunt marcați de dramele care se petrec în familii.

În concluzie, omul e o ființă socială. Nevoia sa de comunicare este fundamentală și îi asigură echilibrul. În același timp, o anume singurătate este inerentă condiției umane. Trebuie să ne asumăm acea parte din noi pe care nu putem să o împărtășim cu ceilalți. Dar izolarea nu e benefică pentru om. A nu fi apropiat de ceilalți, a nu te mai simți în legătură cu ei reprezintă un fel de alienare. Sentimentul de izolare în mijlocul semenilor îl definește pe omul modern.

Trăim într-o eră a comunicării, viața noastră e alcătuită din apeluri pe telefon, SMS-uri, e-mailuri, rețele sociale online, dar oamenii, indiferent de vârstă, se simt mai singuri decât oricând.

Profesorul Marshall McLuhan atrăgea atenția încă din anii 80 că valul mare de informații electronice va izola oamenii. E un paradox faptul că lipsa de comunicare apare tocmai în această eră în care mijloacele de comunicare și științele comunicării cunosc o dezvoltare fără precedent.

În societatea modernă, tulburările psiho-somatice mentale sau nervoase, cauzate de singurătate sunt tot mai numeroase. Singurătatea alimentează alcoolismul, mâncatul în exces, consumul de droguri, promiscuitatea și suicidul. Noile modalități de comunicare încurajează promiscuitatea. Se dezvoltă obiceiuri și manii care pot face rău societății.

Studii mai vechi și mai noi au dezbătut pe larg subiectul singurătății. Iar rezultatul a fost că folosirea exagerată a internetului poate duce la izolare socială și la depresie, întrucât acesta înlocuiește formele directe de comunicare. Comunicarea directă, față în față, este cea care consolidează o comunitate și asigură o evoluție normală, dar cultivarea unor relații interumane cordiale este limitată de ritmul trepidat al vieții.

Întrebarea momentului este: Poate ieși omul modern din această izolare? Răspunsul dat de mulți psihologi este că soluția se află în capacitatea de comunicare a omului, dar primul pas în lupta cu izolarea este conștientizarea situației cu care se confruntă. Apoi, identificarea cauzelor. Omul trebuie să conștientizeze izolarea care apare chiar și atunci când ești înconjurat de ceilalți. Demersul nu este pentru negarea avantajelor pe care ni le-au adus progresele științei și tehnicii. Mijloacele de comunicare modernă fac parte din viața noastră și așa trebuie să rămână, dar să nu facem din ele un scop în sine. Să nu ne considerăm invincibili.

Între timp, ne continuăm viața. În spații publice ne simțim tot mai asaltați de către ceilalți. Copleșiți de imagini și sunete. Iar când rămânem cu noi înșine, suferim de absența comunității.

Mariana Al-Saleh

Așa cum ne-a obișnuit, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiași, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT Gorj), a susținut marți, 18 noiembrie 2025, în Sala „Titu Rădoi”, conferința de presă lunară, în cadrul căreia a prezentat activitățile culturale desfășurate de instituție în perioada 24 octombrie – 12 noiembrie 2025 și activitățile culturale ce urmează a fi desfășurate până la ultima conferință de presă din acest an.

Managerul CJCPCT Gorj a început cu prezentarea marelui eveniment care a fost Ediția a 33-a a Festivalului Internațional de Umor și Caricatură „Ion Cănăvoiu” organizat în județul Gorj, în perioada 24 – 26 octombrie 2025, de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT Gorj) cu sprijinul Consiliului Județean Gorj, în parteneriat cu Uniunea Epigramiștilor din România, Cenaclul „Hohote”, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Primăria comunei Runcu și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.  

Festivalul a început vineri, pe 24 octombrie 2025, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. Între orele 09:00 – 14:00, a avut loc primul workshop de grafică pentru tineri, din Gorj, cu tema „Maximizarea șanselor de-a ajunge pe podium într-un concurs de caricatură pentru tineri” organizat de profesoara Laura Lungescu și susținut de artistul grafic Marian Avramescu cu sprijinul cadrelor didactice: Elisabeta Trașcă, Liviu Trașcă, Zoran Ionică, Ion Victoria, Pachiu Gabriela și Bogdan Roua. Evenimentul l-am prezentat mai în detaliu într-un material anterior.

De la ora 17:00 a avut loc deschiderea ediției a 33-a a acestui festival, făcută de dr. Ionuț-Viorel Bordeiași, managerul CJCPCT Gorj,  în prezența președintelui U.E.R. George Corbu și vicepreședintelui U.E.R. Mihai Sălcuțan, a subprefectului de Gorj, Iani Gârbaciu, a multor epigramiști din țară și Republica Moldova, dar și membrii ai Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu în frunte cu președintele Mihai Lungescu și invitatul special, graficianul Marian Avramescu.

A fost vernisată Expoziția de caricatură „Zece” semnată de marele grafician Marian Avramescu și expoziția de fotografie „Ora de foc” semnată de Laura Lungescu. Au fost rostite alocuțiuni și dueluri umoristice iar domnul George Corbu, președintele UER, a înmânat Cenaclului HOHOTE din Târgu Jiu diploma prin care, le cei 25 de ani de activitate, cenaclul este declarat „MEMBRU DE ONOARE al UER” care anul acesta, la 10 august, a împlinit 35 de ani de activitate creatoare. Activitatea s-a încheiat cu o fotografie de grup spre amintire. 

Sâmbătă, 25 octombrie, a doua zi a festivalului, a fost dedicată vizitării obiectivelor turistice ale județului Gorj: Muzeul Tezaurului BNR din incinta Mănăstirii Tismana și a acestei mânăstiri, dar și Casa Memorială „Constantin Brâncuși” din satul Hobița, comuna Peștișani, unde muzeografa Doina Pană, a trecut în revistă viața lui Constantin Brâncuși, de la naștere până la recunoașterea sa ca părinte al sculpturii moderne. Prânzul a fost servit la Pensiunea „Acasă la Brâncuș”, prin amabilitatea gazdelor Georgiana și Marius Lucaciu.

După-amiaza a fost dedicată vernisării Salonului Internațional de Caricatură „Aurelian Iulius Șuță – ȘAI”, în prezența soției și fiului acestuia, începând cu ora 17:00, în sala „Florin Isuf” a sediului CJCPCT Gorj.

Seara a fost dedicată Galei Laureaților. Festivitatea de premiere a avut loc la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, începând cu ora 18:00 a cărui sală de spectacole, destul de generoasă, a devenit arhiplină. Festivalul și-a desemnat câștigătorii într-un eveniment umoristic și muzical plin de zâmbete, emoție și aplauze.

Duminică, 26 octombrie, programul a continuat la Runcu, localitatea natală a lui Ion Cănăvoiu, cu vizitarea Casei Muzeu „Maria Apostol” și a Cheilor Sohodolului. „Prin amabilitatea domnului primar, doamna secretară ne-a primit la Căminul Cultural din satul Valea Mare, cu boabe de porumb fierte, castane fierte și nuci proaspete” a precizat domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiași. Pe scenă a evoluat Ansamblul Artistic „Maria Apostol”, coordonat de maestrul coregraf Florin Cojocaru, „care ne-a încântat cu dansuri tradiționale și melodii specifice folclorului local iar umoriștii au răsplătit publicul cu un regal epigramatic de zile mari” ne-a spus domnul manager. Prin amabilitatea aceluiași edil, festivalul s-a încheiat cu o masă oferită de pensiunea „Pink House” amplasată în mijlocul naturii. „Festivalul a impresionat prin diversitatea activităților, prin felul în care gazdele au reușit să valorifice zestrea trecutului acestor locuri care ridică spre cer o încărcătură spirituală fantastică, dar și prin dorința de a împleti două limbaje ale artelor sub semnul umorului de calitate, pentru a omagia pe patronul spiritual al acestui festival, Ion Cănăvoiu”, a concluzionat domnul director.

La 8 noiembrie 2025 conducerea CJCPCT Gorj a fost prezentă, începând cu ora 13:00, la Cula Glogoveanu din comuna Glogova, județul Gorj, unde a avut loc un mare Salon boieresc de artă intitulat „Glogova Art Project”, un eveniment cultural care a reunit nu mai puțin de 66 de artiști, pictori, sculptori și nu numai, din mai toate regiunile țării noastre și Germania, lansări de carte și de umor, finalizate cu un film documentar de scurt metraj despre Tudor Vladimirescu. Acest eveniment cultural de excepție, dedicat artei, literaturii și memoriei locului a cuprins un Vernisaj de artă – inițiat de prestigiosul artist plastic Florin Preda-Dochinoiu din Motru, județul Gorj, un regal de Literatură și umor unde cunoscuții autori de literatură satirică Mihai Lungescu și Grig M. Dobreanu de la Cenaclul „Hohote” al umoriștilor gorjeni, au oferit publicului un antrenant duel epigramatic, într-o atmosferă plină de spirit și umor, Lansări a unor importante apariții editoriale semnate de creatori din arealul Olteniei: Constantin Codiță – „Un Sisif întors”, Ion Popescu-Brădiceni – „Vânătoarea de stiluri”, Dan Șalapa – „Permis de copilărie”, Mircea Tutunaru – „Din regiunea frumosului” și Nicolae Dragoș – „Din lacrimă la surâs. De acolo, mai departe” și „La vânătoare cu microscopul de cuvinte”. Evenimentul a fost prefațat de un Recital de muzică clasică susținut de Marius Ungureanu și Gabriel Tîlvescu și s-a încheiat cu prezentarea unui Film documentar de scurt metraj intitulat „Tudor Vladimirescu. Istorie, Revoluție și Legendă” – Partea a II-a, în regia scriitorului, poetului, jurnalistului și regizorului Dan Șalapa de la Drobeta-Turnu Severin.

Organizatorii acestei manifestări culturale, au fost: Consiliul Local și Primăria comunei Glogova, Primăria și Casa de Cultură a municipiului Motru, Consiliul Local și Primăria comunei Cătunele, Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) din România, filiala Drobeta Turnu-Severin a UAP, CJCPCT Gorj și Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.

„A fost un eveniment plin de inspirație care a unit arta, istoria și emoția într-un spațiu cu adevărat special, iar cei prezenți la acest eveniment au fost martorii renașterii unei noi boierimi culturale Glogova Art Project – salon boieresc”, a concluzionat domnul manager al CJCPCT Gorj.

Pe 12 noiembrie, la Casa de Cultură din orașul Țicleni, CJCPCT Gorj în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, Primăria Țicleni, Biblioteca „Nicolae Diaconu” Țicleni și Casa de Cultură Țicleni au desfășurat, începând cu ora 11:00, un eveniment cultural dedicat memoriei și operei lui Nicolae Diaconu (1947–2005), unul dintre cei mai importanți poeți gorjeni ai secolului XX. Evenimentul, a reunit oameni de cultură, scriitori, profesori, elevi și iubitori ai literaturii. În cadrul programului, participanții au putut admira expoziția de carte dedicată creației literare și activității editoriale a lui Nicolae Diaconu, redescoperind volumele sale de poezie, critică literară și publicistică. Momentul central al manifestării l-a constituit lansarea volumului „Nicolae Diaconu – scriitor și promotor cultural”, semnat de Zenovie Cârlugea, apărut la Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu-Jiu, 2025. Cartea oferă o perspectivă amplă asupra activității literare, editoriale și culturale a lui Nicolae Diaconu, evocând contribuția sa la dezvoltarea vieții spirituale gorjene. „Anul 2026 este anul Constantin Brâncuși și cred că se cuvine ca parte din cercetările lui Nicolae Diaconu, rod al muncii pe care el a susținut-o pentru evidențierea creației brâncușiene la Târgu Jiu, să fie readusă în actualitate” a concluzionat domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiași, încheind prezentarea activităților culturale desfășurate de instituție în perioada 24 octombrie – 12 noiembrie 2025 și a trecut la activități culturale ce urmează a fi desfășurate.

Primul eveniment va avea loc miercuri, 19 noiembrie, începând cu ora 11.00, la Sala „Titu Rădoi”, sala unde se țin conferințele de presă, unde va avea loc inaugurarea Fondului de Cercetare și Documentare al CJCPCT Gorj cu sprijinul Direcției Județene de Cultură Gorj. Fondul, complet reorganizat și modernizat, este structurat pe trei secțiuni: Biblioteca, Arhiva fizică și Arhiva digitală și oferă un cadru modern de studiu pentru cercetători, etnologi și specialiști în domeniul culturii. Biblioteca conține volume dedicate tradițiilor, obiceiurilor, monografiilor, cursurilor folclorice, poeziei, teatrului, precum și reviste-document – un instrument esențial pentru cunoașterea și păstrarea patrimoniului cultural imaterial al județului Gorj.

De la ora 12:00, la Sala „Florin Isuf” a CJCPCT Gorj, publicul este invitat la vernisajul expoziției de pictură „Călătorii cromatice”, semnată de artistul vâlcean Florin Safta, în parteneriat cu CJCPCT Vâlcea. Expoziția va fi prezentată de Ionuț Viorel Bordeiași, managerul instituției, și de Mioara Comănescu Plop, referent de specialitate la CJCPCT Vâlcea, iar curatorul expoziției este Teodor Dădălău, cunoscut artist fotograf din Gorj.

Sâmbătă, 22 noiembrie, la Țicleni, va avea loc evenimentul GORJFEST PENTRU COPII, Țicleni – ediția a V-a, începând cu ora 10:00 la sediul Casei de Cultură a Orașului Țicleni. Este o tabără de creație artistică dedicată copiilor și tinerilor pasionați de artă, tradiție și frumos. Evenimentul își propune să stimuleze creativitatea, oferind participanților o zi plină de experiențe educative și recreative. Copiii vor lua parte la ateliere de creație, expoziții, demonstrații practice și momente artistice, coordonate de profesori și specialiști din domeniul cultural-artistic. Evenimentul este organizat de Primăria Orașului Țicleni în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Casa de Cultură a Orașului Țicleni, unitățile de învățământ din localitate și Asociația Crescătorilor de Albine-Filiala Gorj, cu sprijinul Consiliului Județean Gorj și al Inspectoratului de Poliție Județean Gorj.

Joi, pe 27 noiembrie, la Sala „Florin Isuf” a CJCPCT Gorj, va avea loc evenimentul GORJFEST PENTRU ADULȚI, dedicat fotografiei, unde vor participa peste 20 de fotografi profesioniști cu creații la libera alegere.  

În perioada 8 – 9 decembrie va avea loc Festivalul concurs „Corala Stelian Florescu”, ediția a 19-a care se va ține în amfiteatrul Colegiului Național „Spiru Haret” din Târgu Jiu.

Îi mulțumim domnului director pentru modul de colaborare cu presa locală și îi dorim, dânsului și întregului colectiv, activități frumoase și diversificate, să păstreze și să transmită mai departe, tinerelor generații tradițiile gorjenești. 

Gigi BUȘE,
Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Exercițiul militar Dacian Fall 25 s-a încheiat joi, 13 noiembrie 2025, la baza militară de la Cincu, în județul Brașov, reunind peste 5.000 de militari români și aliați din Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Spania.

La exercițiul multinațional DACIAN FALL 2025 (DAFA 25), desfășurat pe teritoriul României și Bulgariei în perioada 20 octombrie și 13 noiembrie 2025, au participat peste 5.000 de militari cu 1.200 de mijloace tehnice din zece state aliate – Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România și Spania.

Planificat de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE), din București, exercițiul se va derula simultan în poligoanele de instruire din Cincu, Smârdan, Capu Midia, Babadag, Bogata, Alba Iulia, Hanu Conachi, Giarmata, Cârțișoara (România) și Novo Selo (Bulgaria).

„Demersul confirmă continuitatea eforturilor naționale și aliate, la nivel politic, diplomatic și militar, începute imediat după declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Consolidăm, astfel, postura de descurajare și apărare a NATO la Marea Neagră și pe Flancul Estic, unde, pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, Alianța se confruntă cu o amenințare militară directă. Prin acest exercițiu am urmărit, împreună cu aliații, modul în care poate să se finalizeze procesul de ridicare a nivelului Grupului de Luptă Avansat Consolidat al NATO, de la nivel de batalion la nivel de brigadă. Un element important a fost reprezentat de testarea capacității Alianței de a proiecta rapid forțe pe Flancul Estic, respectiv de a deplasa trupe și echipamente militare din Franța către România. Exercițiul a demonstrat importanța Exercițiul a demonstrat importanța mobilității militare ca factor esențial pentru descurajare și apărare colectivă, confirmând capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat”, a transmis președintele României, la finalul exercițiului.

Și a încheiat prin a le mulțumi Aliaților pentru succesul exercițiului: „Le mulțumesc tuturor Aliaților care au contribuit la acest efort comun, precum și celor care fac parte din structurile NATO din România. Împărtășim aceleași valori democratice și avem interese comune de securitate. Împreună, suntem mai eficienți în efortul de a asigura un mediu de securitate stabil, atât de necesar pentru dezvoltarea societăților noastre democratice. Cooperarea noastră strânsă la nivel politic și militar ne întărește, atât individual, ca state, cât și colectiv, în spirit de solidaritate, ca membri ai NATO, cea mai puternică Alianță din istorie.”

Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO a fost înființat la 1 septembrie 2015, prin hotărârea Parlamentului României nr. 32 din 23 iunie 2015, și are misiunea de a coordona operațiile de apărare colectivă pe flancul sud-estic al NATO, în special în România și Bulgaria Grupul de Luptă al NATO (Forward Land Forces Battle Group – FLF BG) din România a fost constituit în 2022, cu aprobarea Parlamentului României, ca element central al posturii de descurajare și apărare a NATO în contextul conflictului din Ucraina. Grupul cuprinde aproximativ 1.700 de militari din Franța, Belgia, Luxemburg și Spania și reprezintă angajamentul ferm al Alianței pentru securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj are plăcerea de a vă invita miercuri, 19 noiembrie 2025, la un dublu eveniment cultural: inaugurarea Fondului de Cercetare și Documentare al CJCPCT Gorj la Sala „Titu Rădoi” și vernisajul expoziției de pictură „Călătorii cromatice”, semnată de artistul Florin Safta la Sala „Florin Isuf”.

Inaugurarea Fondului de Cercetare și Documentare complet reorganizat și modernizat, găzduit în cadrul Direcției Județene de Cultură Gorj, la Sala „Titu Rădoi” va începe la ora 11:00. Acesta este structurat pe trei secțiuni: Biblioteca, Arhiva fizică și Arhiva digitală și oferă un cadru modern de studiu pentru cercetători, etnologi și specialiști în domeniul culturii.

Biblioteca conține volume dedicate tradițiilor, obiceiurilor, monografiilor, cursurilor folclorice, poeziei, teatrului, precum și reviste-document – un instrument esențial pentru cunoașterea și păstrarea patrimoniului cultural imaterial al județului Gorj.

Modernizarea acestui spațiu a fost posibilă datorită sprijinului unor sponsori și al Direcției Județene de Cultură Gorj, cărora ținem să le mulțumim pe această cale.

De asemenea, CJCPCT Gorj a încheiat contracte de colaborare cu universități din întreaga țară, iar la eveniment vor participa și o parte din reprezentanții universităților semnatare.

De la ora 12:00, la Sala „Florin Isuf” a CJCPCT Gorj, publicul este invitat la vernisajul expoziției de pictură „Călătorii cromatice”, semnată de artistul Florin Safta, în parteneriat cu CJCPCT Vâlcea. Expoziția va fi prezentată de Ionuț Viorel Bordeiași, managerul instituției, și de Mioara Comănescu Plop, referent de specialitate la CJCPCT Vâlcea, iar curatorul expoziției este Teodor Dădălău, cunoscut artist fotograf.

Florin Safta este absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Mecanică, cu numeroase specializări ulterioare. Artistul și-a început parcursul plastic în anul 2009, autodefinindu-se drept „un pictor târziu”, mărturisind că, deși a urmat o carieră inginerească, a fost dintotdeauna fascinat de culoare, pictură și de emoțiile pe care acestea le pot transmite. „De curând am reînceput călătoria, întreruptă în adolescență, prin universul creației, sperând să pot transmite privitorului percepțiile care mă fascinează”, spune Florin Safta.

Lucrările artistului, realizate în tehnici variate, se regăsesc în 26 de colecții particulare și instituționale din România și străinătate – Anglia, Germania, București, Sibiu, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Călimănești, Târgu Jiu ș.a.

Participări constante pe simezele unor spații de prestigiu: Athenée Palace Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental (București), Elite Prof Art Cotroceni, Casa de Cultură a Studenților București, Galeriile „Florin Isuf” Târgu Jiu, Curierul de Râmnic, Constantin Iliescu – Vâlcea, Biblioteca Județeană Vâlcea, Muzeul Satului Bujoreni, Muzeul de Istorie Râmnicu Vâlcea etc.

Expoziția „CĂLĂTORII CROMATICE” propune publicului o incursiune în universul culorilor, al emoției și al echilibrului interior, transpuse cu sensibilitate și rafinament în compozițiile pictorului Florin Safta.

Vă invităm să fiți alături de CJCPCT Gorj miercuri, 19 noiembrie 2025, începând cu ora 11:00!

Gigi BUȘE