Există locuri care nu sunt doar puncte pe hartă. Există locuri care au schimbat lumea.În perioada 24-28 iunie 2026, vă invităm la Hobița, satul în care s-a născut Constantin Brâncuși, pentru unul dintre cele mai importante proiecte culturale dedicate marelui artist în anul aniversar al celor 150 de ani de la nașterea sa.
Timp de cinci zile, Peștișaniul devine locul în care tradiția, arta, natura și emoția se întâlnesc într-un program excepțional:
Festivalul RomânIA Autentică – ediție aniversară, 10 ani de la prima ediție
Festivalul Rapsodia Florilor – instalații florale inspirate de opera lui Brâncuși
Turneul Internațional Stradivarius – „Muzele” – recital dedicat lui Brâncuși la HobițaVom celebra împreună nu doar nașterea unui geniu, ci și spiritul creator care a făcut ca numele unui mic sat din Gorj să fie cunoscut în întreaga lume.
Pentru câteva zile, Hobița va deveni locul în care România își privește rădăcinile și își redescoperă valorile.
Hobița – Peștișani, Gorj
24-28 iunie 2026Pentru câteva zile, Hobița nu va fi doar satul natal al lui Constantin Brâncuși.
Va fi inima României.
Tradiție care ne unește.
Artă care ne inspiră.
Emoție care ne apropie.
Identitate care ne definește.
Parteneri media- AGERPRES, Magic FM Romania, Kiss FM, Rock FM, Cotidianul Gorjeanul, GorjBiz, Radio România, TV SUD, Actual In Gorj, Radio România Oltenia Craiova, Impact In Gorj, Tele 3 Media, Web Logistics, Universul Olteniei, Universul, Radio Infinit, UZPR Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți.
Partener oficial Brâncuși150-Obștea Peștișani.
În perioada 2–4 iunie 2026 , Consiliul Județean Gorj, prin Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” (str. Geneva nr. 8, Târgu Jiu, Gorj), organizează Simpozionul Național „Educația muzeală – educație pentru viață”, aflat la prima sa ediție, tema din acest an fiind: „Muzeul ca spațiu de învățare pentru toate vârstele: strategii și bune practici”.
Inițiatorul și moderatorul acestui eveniment, Dumitru Buțoi, poet și jurnalist, președintele Filialei ,,Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, a prezentat trei volume personale de poezie: „Licențiat în iubire”, „Nichita și îngerul de rouă” și „Eminescu, un vis în așteptare”. Pe masa invitaților de onoare au fost expuse o parte din cărțile acestora, în mijlocul cărora se afla portretul soției domnului Buțoi, Lidia Popescu Buțoi, decedată la numai 65 de ani, pe 18 februarie 2026, la spital.
Domnul Constantin Aurel Muntoiu, poet, jurist și jurnalist din Lugoj a făcut o frumoasă prezentare a activității literare a domnului Dumitru Buțoi: „Dumitru Buțoi, este un prolific poet și un om cu o personalitate deosebită. Un maestru al condeiului, având o activitate publicistică deosebit de bogată și variată, abordând diverse teme și aspecte, nu numai poetice dar și proză, eseistică cu toate formele sale, având un număr impresionant de scrieri.” Apoi a continuat cu o recenzie a volumului de poezii „Licențiat în iubire” despre care a spus că: „Regăsim în acest volum, redat cu multă măiestrie poetică, esența unei vieți ce a fost poleită cu multe binecuvântări divine, trăită în dragoste și iubire creștină”. În continuare a prezentat numărul 33 din mai 2026 al ziarului „Vip Seniorii” editat de Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara în care se prezintă un scurt istoric al orașului minier Rovinari din județul Gorj, atestat documentar din anul 1497, a cărui denumire provine de la cuvântul „rovină” care înseamnă mlaștină. Acesta a devenit oficial oraș la 9 decembrie 1981, fiind înființat pe locul a șase comune. De asemenea se fac referiri și la Liceul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari înființat în anul 1963 în satul Poiana și mutat la Rovinari în anul 1972. În sediul actual funcționează din anul 1986. De asemenea, jurnalistul Muntoiu a prezentat și revista „Luceafărul de Vest” nr. 83 din mai 2026, publicație a aceleiași asociații culturale care prezintă date interesante despre Liceul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari, anunță evenimentul acesta cultural inițiat de domnul Dumitru Buțoi și publică poezii ale profesorului Mihai Sitaru și elevilor: Daria Pîslea și Patricia Stamatescu. Deasemenea, face referiri și la volumul de poezii al doamnei Elena Irimescu stabilită în Italia, dar care a fost invitat de onoare al acestui eveniment. Mai sunt prezentate două recenzii de carte. Una făcută de doamna Elisabeta Bogățan sub denumirea: „Dumitru Buțoi – Imn iubirii mai presus de viață și de moarte” și cea de-a doua de către poeta și jurnalista Mirela Cocheci din Petroșani intitulată: „Viața printre lacrimi”.
Un alt invitat special a fost profesoara de franceză Elisaveta-Elena Bogățan, din Petroșani, poetă, scriitoare, publicistă și jurnalistă sub pseudonimul literar Elisabeta Bogățan, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din 2006), membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 2009) și membră a Societății Poeților Francezi (din 2018), născută la 14 septembrie 1949, în Sânnicolaul Mare, județul Timiș, organizatoare a Festivalului literar-artistic „Dan Ioan Bălan” de la Petrila, dedicat soțului său decedat 17 decembrie 2022, care pe 30 mai 2026 va avea ediția a III-a. Doamna Elisabeta Bogățan, una dintre cele mai prestigioase femei de cultură din Valea Jiului, a făcut o recenzie personală a volumului etalon al poeziei domnului Dumitru Buțoi intitulat „Licențiat în iubire”, publicat de Editura Waldpress în anul 2026. Cartea este scrisă în memoria soției Lidia, trecută recent dincolo de hotarul Styxului. Ea se referă la viață și la moarte ca la două etape firești, o poezie mai apropiată de filozofia populară, de acceptare a trecerii vieții în moarte. Poetul simte că doar iubirea nu e trecătoare, rămânând și dincolo de hotare și citează din poezia „Ca un poet înfiorat”: „Acum când viața mai multă iubirea ne cere/ Te-mbrățișez iubito, în faptă și în gând/ Ca un poet înfiorat de la distanță/ Așa cum Dumnezeu pe toți ne îmbrățișează în tăcere.” Durerea omenească a despărțirii îl arde puternic: „Vorbesc de foc și focul arde în mine/ Mireasa mea de rouă a plecat departe/ Și nu știu când mai vine/ Dacă mai vine.”, din poezia „Iubire fluidă între cer și pământ”. Deși conștiința hotarului dintre lumi se impune, conștiința iubirii nepieritoare se impune și ea: „Să știi iubita mea/ Că te iubesc la fel ca la început!” (Un secol de iubire) „Și-acolo-n cer mireasa mea/ M-așteaptă să-i fiu mire.” (Licențiat în iubire).
Eu, jurnalistul Gigi Bușe, am primit diploma „Meritul Cultural Jurnalistic 2025, Anul Eminescu” Pentru implicarea deosebită și susținere a performanței în domeniile: cercetare, cultural-artistic și jurnalistic, în slujba comunității și a dezvoltării patrimoniului național românesc.
Evenimentul, un proiect al doamnelor Luminița Săceleanu și Ana Maria Lungu din Târgu-Jiu, a adus în prim-plan momente de poezie, proză, muzică, dans și voie bună, într-o atmosferă caldă, dedicată frumosului și exprimării libere. Au citit din creațiile lor, membre ale asociației „Uniunea Femeilor din Gorj”, autoare de poezie și proză, iar partea artistică a fost susținută de elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 1 Rovinari, de soliști vocali și instrumentiști talentați. Cenaclul „Hohote”, partener al evenimentului, a venit cu momente de umor, epigrame și alte creații literare, completând atmosfera caldă și expresivă a serii.
Acest eveniment a fost organizat de către Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” în parteneriat cu Editura „Măiastra” Târgu Jiu, Filiala „Jean Bărbulescu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și redacția revistei de literatură, arte și istorie culturală „Spicon”.
Deschiderea evenimentului a fost făcută de către domnul doctor Doru Fometescu care a început mesajul de laudatio astfel: „Suntem împreună la un moment emoționat. Faptul că asistăm la prezentarea unei cărți interesante din lumea bancară dar și a unor oameni minunați printre care și autorul acestei lucrări intitulate «Din cufărul cu amintiri, despre Sucursala Gorj a Băncii de Investiții», realizată cu ajutorul Editurii «Măiastra» din Târgu Jiu. Domnul Victor Troacă, este, din anul 2010, și președintele Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu. Din 2010 și până acum a prezintat o mulțime de activități merituoase care l-au făcut cunoscut în lumea culturii gorjene și nu numai”. A povestit cum un om din lumea bancară, „care vine din cercetare și știință”, are serioase înclinații spre literatură, „și vine în partea de căldură umană, de înțelegere a complexității fenomenului uman și cultural, transformând pragmatismul și ordinea riguroasă a cifrelor într-o viziune creativă”, iar după ieșirea la pensie, s-a dedicat cu totul acestei activități, devenind, totodată și jurnalist profesionist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A făcut apoi referiri la cartea ce este lansată, o carte memorialistică, ce prezintă informații precise și bine documentate despre Sucursala Gorj a Băncii de Investiții, de la înființare și până la desființare.
Domnul Ion Mocioi, un valoros om de cultură al Gorjului, ajuns la venerabila vârstă de 85 de ani, a vorbit despre autor numai la superlativ. „El are o multitudine de preocupări. Printre altele este și poet, dar încă nu și-a publicat poeziile. E un om complex, talentat, profund științific, și respectuos față de oamenii pe care i-a întâlnit de-a lungul vieții. S-a născut la 28 septembrie 1959 în satul Motru Sec, comuna Călugăreni, actualmente comuna Padeș, județul Gorj și este Doctor în științe economice și a lucrat peste 36 de ani în domeniul bancar”. Referindu-se la carte, domnul profesor dr. Ion Mocioi a spus că: „are o mare valoare, nu numai științifică și documentară ci și una artistică. Veți citi cu plăcere toate portretele acestea literare pe care le-a făcut oamenilor cu care a lucrat și pe care i-a cunoscut foarte bine”.
Au mai luat cuvântul profesorii de istorie Teodor Voicu și Gheorghe Gorun, apoi au intervenit epigramiștii Mihai Lungescu și Grig Dobreanu, să mai destindă atmosfera. Vă prezint epigramele citite de domnul Lungescu: Cufărul cu amintirile unui bancher: „Din cufăr a trezit la viață, Povești în termeni literari. Desigur, mai de suprafață, În jos e teancul cu dolari”. Cartea unui scriitor: „O carte de succes cu amintiri, Din interacțiunile bancare, În care nu vorbește de iubiri, Că n-are-un cufăr chiar atât de mare”. Celor prezenți aici: „În criza cu dobânzi ce-ajung la cer, Sosesc români cu leafa-n piuneze, Să-i mulțumească fostului bancher, Ce-a refuzat cândva să-i crediteze”. Trei în unul: „Bancher, profesor, scriitor, Aceste trei domenii dacă, Găsesc un singur numitor, La Gorj se cheamă Victor Troacă”. Grig Dobreanu, epigrame: „Prezintă în frumoase proze, Printr-un artistic procedeu, Idei, activități și poze, Pe care le pricep și eu”; „Mergând în viață mai departe, Ideile pe tâmpe-i cad ca roua, Lunar să scoată câte-o carte, Că mie-mi place partea a doua”.
Intervenția finală a aparținut autorului cărții, publicistul Victor Troacă. „Sunt foarte onorat pentru faptul că astăzi și aici, mă aflu în fața dumneavoastră și în atenția dumneavoastră, cu prilejul lansării acestui volum pe care l-am intitulat «Din cufărul cu amintiri, despre Sucursala Gorj a Băncii de Investiții». Această lucrare pe care o lansăm astăzi, adaugă în paginile sale o serie de informații despre unitatea Băncii de Investiții care a funcționat la Târgu Jiu, cu mare probabilitate din anul 1948, an în care a fost înființată precursoarea acesteia, respectiv Banca de Credit pentru Investiții, dar cu certitudine, din anul 1951, an menționat în câteva documente identificate, care fac referire la unitatea băncii din Târgu Jiu”. A povestit că Banca a funcționat sub această denumire până în anul 1957, când a fost redenumită în Banca de Investiții, denumire sub care a funcționat până la 30 noiembrie 1990, când a fost desființată, iar activele, pasivele și personalul fostei bănci, au fost preluate de nou înființata Banca Română pentru Dezvoltare SA. A precizat faptul că unitatea Băncii de Investiții din Târgu Jiu indiferent de forma sub care a funcționat (agenție, filială sau sucursală) s-a ocupat de finanțarea tuturor investițiilor realizate în județul Gorj, cu excepția celor din agricultură. Această bancă a fost unul din pilonii principali care a contribuit la dezvoltarea și realizarea tuturor lucrărilor de construcții din județ, de la capacitățile de producție din minerit, prelucrarea lemnului, a metalelor, extracția țițeiului, construcția termocentralelor și a hidrocentralelor, etc. până la construcția de locuințe, obiective socio-culturale, administrative și de spații comerciale. Volumul adună în paginile sale și consemnările a 24 de foști salariați ai Băncii de Investiții și chiar ai Băncii de Credit pentru Investiții, referitoare la activitatea acesteia, iar câțiva dintre dumnealor sau urmași ai acestora, aflându-se și astăzi alături de noi în această sală. La final a ținut să sublinieze următorul fapt: „Mărturisesc faptul că documentarea și scrierea acestui volum m-a trecut prin numeroase momente de emoții maxime, atunci când reușeam să identific și să discut cu urmași ai foștilor salariați ai Băncii care îmi încredințaseră în vara anului 1990 consemnările dumnealor, dar care între timp, plecaseră pe drumul fără de întoarcere. Emoția îmi era transmisă de interlocutorii mei, care aflând despre intenția mea de a publica acest volum, uneori abia mai puteau vorbi de emoție și bucurie. Tuturor le mulțumesc nespus de mult pentru cooperare și sprijin”.
În numeroasele opere comemorative, cimitire și monumente de război, amenajate în România și în străinătate, este păstrată amintirea ostașilor români căzuți la datorie, în conflictele în care statul român a fost implicat: câștigarea libertății, în Războiul de Independență, făurirea României Mari, la finele Primului Război Mondial, consolidarea statului român modern actual, după Al Doilea Război Mondial și integrarea euroatlantică, prin participarea la misiuni în Teatrele de Operații.
Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a participat la ceremonialele desfășurate în mai multe localități ale Gorjului. O delegație formată din lt.col. (rtr.) Ghindă Ovidiu-Gabriel – prim-vicepreședinte, ing. Vasile Ionescu și col. (rtr.) Vasile Munteanu – vicepreședinți, col. (rtr.) Bușe Gheorghe – secretar executiv, ec. Lavinia Ghindă – cenzor, col. (rtr.) Boștină Cornel și optician Ionică Boștină – membrii, au depus o coroană de flori la cele două monumente ale eroilor din satul Peșteana Vulcan, comuna Ciuperceni. Frații Boștină au rămas în satul natal iar ceilalți au venit la Târgu Jiu unde au participat, începând cu ora 12:00, la ceremonialul militar-religios desfășurat la Cimitirul Internațional de Onoare, locul de odihnă veșnică pentru aproximativ 1.700 de soldați români, germani, austro-ungari și sovietici căzuți în timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Când rostim cuvântul Erou, nu vorbim doar despre trecut. Vorbim astăzi despre puterea unui popor de a rămâne demn în cele mai grele momente, despre oameni care au înțeles că onoarea, credința și dragostea de țară, valorează mai mult decât propria viață. Vorbim despre respect și recunoștință eternă. Eroii au lăsat în urmă, nu doar pagini de istorie, ci exemple de curaj și devotament care continuă să ne inspire și astăzi”, a spus doamna Lt. Roxana Arșeanu moderatoarea acestui eveniment.
Programul a continuat cu rostirea alocuțiunilor. Domnul Corneliu Răducan Morega, Prefectul județului Gorj, care a transmis următorul mesaj: „Azi trăim o zi cu profundă încărcătură spirituală și națională, în care credința, istoria și memoria neamului românesc se întâlnesc într-un mod aparte. Sărbătorim Înălțarea Domnului, momentul biruinței luminii asupra întunericului, al speranței asupra suferinței și al credinței care ridică omul spre demnitate și adevăr. Tot astăzi îi cinstim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, personalități providențiale ale creștinătății, simboluri ale credinței, ale curajului și ale responsabilității față de oameni și față de valorile care țin unită o societate. Dar pentru poporul român această zi are și o semnificație profundă, de suflet. Este Ziua Eroilor. În această zi România și pleacă fruntea în fața celor care au făcut sacrificiul suprem pentru Libertatea, Independența, și Unitatea națională. Eroii noștri nu sunt doar nume săpate pe monumente. Ei sunt parte din identitatea noastră, datorită cărora putem trăi astăzi într-o țară liberă sub tricolorul românesc. În județul Gorj, pământ încărcat de istorie și de jertfă, memoria Eroilor are o valoare aparte. Aici spiritul românesc a fost apărat prin credință, prin muncă și prin sacrificiu. Avem datoria morală să transmitem generațiilor viitoare respectul pentru cei care au pus binele națiunii mai presus de propria viață. Astăzi când clopotele bisericilor răsună în întreaga țară, ele nu vestesc doar sărbătoarea religioasă. Ele cheamă la recunoștință, la unitate și la memorie. Să nu uităm niciodată că libertatea nu este un dat gratuit al istoriei. Ea a fost câștigată cu sânge, cu lacrimi, cu sacrificiu”.
Mesajul istoricului Gheorghe Nichifor, a încheiat șirul alocuțiunilor. „Pentru că suntem într-un loc sacru, să-i omagiem pe eroi, ne vom referi la faptul că după Războiul de Independență, aici la Gorj nu avem cunoștință de un cimitir al eroilor. Doar după Primul Război Mondial, începând cu anul 1917, a fost inițiat proiectul acestui cimitir”. A vorbit despre constituirea Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (astăzi cunoscută ca Societatea „Cultul Eroilor”) prin Decretul-Lege nr. 4106 din 12 septembrie 1919, al cărei președinte executiv era patriarhul României, Miron Cristea, iar ca Președinte de onoare a fost desemnată Regina Maria care a spus astfel despre eroi: „Nu vărsați lăcrămi pe mormintele eroilor, ci mai curând slăviți-i în cântece așa ca faima numelui lor să rămână un ecou prin legenda veacurilor”. La filialele județene, președinte era prefectul de atunci al județului. Rolul acesteia a fost esențial în consolidarea Cultului Eroilor și îngrijirea cimitirelor și monumentelor militare din România. De asemenea, în baza Ordinului 17743/1920 emis de Ministerul de Interne, ziua de 20 mai 1920, adică, de Înălțarea Domnului, a fost decretată ca și Zi Națională pentru Cultul Eroilor, căzuți în Război. Județul Gorj era împânzit de morminte izolate care au necesitat, în ceea ce privește inventarierea și transferul lor, o muncă uriașă. La final a citit o poezie realizată de un gorjean și publicată la 24 ianuarie 1919, în ziarul „Românismul” care apărea la Târgu Jiu: „Pe-al Eroilor morminte, Nimeni nu sădește flori, Nimeni nu cădelnițează, Zilele de sărbători. Numai vântul trist doinește, Când de luptă, când încet, După cum se mișcă frunza, Tăinuitului brădet. Lângă-a lor morminte scumpe, Eu am stat pe gânduri dus, Clipe adânci de înțelepciune Și mister de nepătruns. Și de-atunci hotărât-am, O statuie să înalț, Nu din bronz, ci din sfânta limbă, Ce au cântat atâtea alții. Cultul morților acestor, Să-l avem de-acum în minte, Să cinstim și amintirea Și osemintele lor sfinte. Iar din jertfa lor măreață, Făuri-vom altă cheie, Ce din muncă și din cinste, Fericire să ne deie”.
Consiliul Județean Gorj, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Primăria Târgu-Cărbunești, Biblioteca Județeană „Christian Tell” și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” organizează, în perioada 22-24 mai 2026, Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”. Festivalul reunește importante personalități ale vieții literare și culturale românești, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, critici literari, poeți, profesori și tineri pasionați de literatură.
Sâmbătă, 23 mai 2026, de la ora 11:00, la Magic Gardens din Târgu-Cărbunești, va avea loc Podiumul poetic, urmat de lansare de carte, iar de la ora 17:30, la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu se va desfășura conferința „Tinerii și literatura la început de secol XXI”, întâlnire între elevi, profesori de limba și literatura română și membri ai Colegiului Director al Uniunii Scriitorilor din România.
Expoziția „Hora de la Aninoasa” propune o incursiune profundă și sistematică în identitatea culturală a comunei gorjene cu același nume de pe Valea Gilortului, oferind vizitatorilor ocazia rară de a explora dialogul complex dintre marea artă plastică românească și tezaurul etnografic local. Piesa centrală a acestui demers cultural și științific este facsimilul de înaltă fidelitate al celebrei picturi „Hora de la Aninoasa”, semnată și datată de marele artist român Theodor Aman în anul 1890. Această reproducere fotografică este expusă prin generozitatea Muzeului Național de Artă al României (MNAR), instituție care are în patrimoniu opera originală.
Pictura, care reprezintă o scenă rurală de sărbătoare, cu oameni în costume populare prinși într-o horă frenetică, este înconjurată de valoroase piese de patrimoniu etnografic gorjenesc, precum și fotografii vechi, dar și capturile fotografice recente. Imaginile surprind personaje ce poartă costumul popular specific Aninoasei și împrejurimilor, ilustrând evoluția și conservarea acestuia de la finalul secolului al XIX-lea până în prezent.
Pilonul central al rafinamentului local a fost reprezentat, însă, de influența colosală a celor doi frați domnitori ai Țării Românești care își aveau rădăcinile în zonă: Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei (născut Bibescu). Theodor Aman, fin observator și apropiat al curții domnești, a găsit în Barbu Știrbei un protector esențial, acesta fiind cel care i-a acordat bursa pentru studii în străinătate. Ulterior, familia domnitoare i-a încredințat numeroase comenzi, consolidând relația dintre artist și acest spațiu nobiliar gorjean.
Importanța strategică a zonei a fost reconfirmată în anul 1888, odată cu inaugurarea căii ferate Filiași – Târgu Jiu pe Valea Gilortului. Acest proiect a fost susținut direct de influența politică a marilor proprietari locali, care au reușit modificarea traseului stabilit inițial dinspre Valea Jiului către Valea Gilortului. Gările din Bibești și Turburea au devenit porți de acces spre „lumea mare”, facilitând vizitele elitei bucureștene și generând un climat de efervescență intelectuală ce a continuat mult după anul 1890. Sub acest impuls, Aninoasa s-a consolidat ca un centru cultural unic prin activitatea de excepție a Editurii RAM, un proiect editorial ambițios ce a funcționat chiar aici, și prin activitatea Căminului Cultural „Bibescu Vodă”. Această instituție găzduia un cor de elită pe patru voci, format din învățători și intelectuali de pe întreaga Vale a Gilortului. Identitatea sonoră a acelei „epoci de aur” este păstrată vie și astăzi prin celebrul cântec „În sat la Aninoasa”, o adevărată punte senzorială între gloria de odinioară și prezentul vibrant al comunității. Acest cântec cu accente de imn, consemnat în cea mai veche monografie a localității de la 1935, pare să descrie pictura lui Aman.
Aninoasa era renumită pentru bogăția tradițiilor sale coregrafice, documentația vremii indicând peste 30 de dansuri populare distincte. Horele organizate pe moșiile boierești reprezentau adevărate instituții sociale; aici se etala bogăția portului, se stabileau ierarhiile și se confirmau alianțele între familiile de frunte. Aman a surprins acest univers cultural cu o rigoare documentară uluitoare, redând fidel costumele, ceramica și peisajul marcat de fântâni cu cumpănă și pridvoare cu stâlpi zvelți de lemn – repere tipice luncii Gilortului, dincolo de orice îndoială privind localizarea picturii.
Această formă a portului este confirmată izbitor de fotografiile de familie din arhivă, puse la dispoziție de localnici, care documentează realitatea vestimentară a zonei înainte de anul 1890. Ulterior acestui an, sub influența lui Dincă Schileru, portul bărbătesc gorjean s-a schimbat radical, adoptând costumul cu găitane și eliminând cămașa purtată peste pantaloni. Astfel, pânza lui Aman devine un document vizual unic, o ultimă fereastră deschisă către puritatea costumului vechi de pe Gilort. Legătura cu locul este întărită și de detaliile tehnice, precum vasele cu smalț verde (oxid de cupru), ceramică identică cu piesele descoperite de noi în gospodăriile Aninoasei, specifice vetrelor de olărit gorjene Ștefănești și Glogova.
Teoria noastră, susținută de astfel de dovezi solide, privind localizărea în Gorj a celebrei picturi „Hora de la Aninoasa” a lui Theodor Aman, onorează un trecut măreț și demonstrează că dialogul neîntrerupt dintre artă, istorie și viața comunității transformă această localitate gorjeană într-o vatră culturală de succes universal și într-un model de urmat în conservarea patrimoniului material și imaterial.
