Gorjul își celebrează patrimoniul în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026

Publicat în 10.09.2026 de Gigi Bușe

Gorjul se alătură, și în acest an, amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut.

Având ca temă „Culegem trecutul pentru un viitor viu”, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România propune, în perioada 11–13 septembrie 2026, o perspectivă asupra patrimoniului ca resursă vie, capabilă să conecteze trecutul cu prezentul și să inspire viitorul.

În Gorj, această celebrare poartă mesajul „Gorj – Ținut de patrimoniu, cultură și oameni frumoși”, iar Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (C.J.C.P.C.T. Gorj), instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Gorj, propune publicului cel puțin trei proiecte culturale dedicate patrimoniului material și imaterial. Aceste proiecte sunt următoarele:

  1. Culele Gorjului; 2. Festivalul Lăutarilor Gorjeni și 3. Atelierul Național de Poezie „Serile la Brădiceni”.

Organizatori: Consiliul Județean Gorj, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, Primăria Comunei Peștișani și Primăria Comunei Bolboși.

Culele Gorjului – patrimoniu și identitate

Un loc important în program îl ocupă proiectul dedicat culelor gorjenești, monumente reprezentative pentru arhitectura tradițională și pentru istoria comunităților din această zonă.

Miercuri, 9 septembrie 2026, la sediul C.J.C.P.C.T. Gorj, în sala „Florin Isuf”, a avut loc, începând cu ora 17:00, vernisajul  expoziției foto-documentară „Culele Gorjului – patrimoniu și identitate”, care va putea fi vizitată de public până la 25 septembrie. Aceștia sunt invitați să descopere poveștile acestor construcții, valoarea lor arhitecturală și rolul pe care l-au avut în memoria și identitatea locală. Expoziția a fost completată cu un atelier de grafică intitulat „Culele – sursă de inspirație în grafica contemporană”, prin care patrimoniul este privit dintr-o perspectivă creativă, actuală, organizat de profesoara Laura Lungescu.

În județul Gorj, istoriografia consemnează existența a aproximativ 24 de construcții de tip culă. O mare parte dintre acestea au dispărut de-a lungul timpului, în timp ce doar 8 s-au mai păstrat și constituie astăzi repere importante ale patrimoniului cultural județean.

În cuvântul de deschidere, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiaș, managerul C.J.C.P.C.T. Gorj, a spus că în perioada 11–13 septembrie 2026, are loc cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România cu tema „Culegem trecutul pentru un viitor viu”. „Și în acest an, 2026, Gorjul se alătură amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut”, a punctat pentru început domnul manager al C.J.C.P.C.T. Gorj.

A precizat faptul că, pentru început, primul proiect este dedicat culelor gorjenești, monumente reprezentative pentru arhitectura tradițională și pentru istoria comunităților din această zonă. „Se cunoaște că au fost 24 de cule în județul Gorj, cunoscute la începutul secolului XX, acum mai sunt doar 8, marea majoritate dintre ele, restaurate, iar altele urmează să fie restaurate, dar nu sunt bani pentru toate”, apoi a dat cuvântul istoricului Gheorghe Nichifor.

Prezentarea istorică a fost susținută de istoricul Gheorghe Nichifor, președintele onorific al Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj. „Dacă transilvănenii și ardelenii de peste munți au castelele noi avem aici în Muntenia, de altfel chiar în sudul Peninsulei Balcanice, aceste realizări arhitecturale deosebite care sunt culele, cu funcție atât de apărare, dar și de viață cotidiană. Aceste realizări sunt cupole care conțin un tezaur inestimabil de valori. Iau ca exemplu Cula Glogoveanu, de la Glogova, construită în secolul XVIII, unde au trăit boierii glogoveni, și care, recent, a fost dată în folosință după reabilitarea ei. Renovarea a costat vreun minion de euro. Ea are cel puțin câteva povești care ar putea interesa și pe cei mici și pe cei mari”, a spus domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, apoi a relatat câteva din poveștile acestei cule. Una despre domnitorul Basarab cel Tânăr, înscăunat la Târgoviște de către Ștefan cel Mare în 1477 și despre Tudor Vladimirescu, care și-a petrecut o bună parte din copilărie și tinerețe în această culă. „Este bine că le avem și este frumos să ne iubim istoria. Pe cele care mai sunt, prin această întâlnire a noastră, prin intermediul prietenilor care ne filmează, trebuie să fie o invitație pentru a le păstra și pentru a le promova”, a încheiat istoricul Gheorghe Nichifor, prezentarea sa.

Doamna Alina Chiricescu, de la Direcția de Cultură Gorj, inițiatoarea acestui proiect, acceptat și de C.J.C.P.C.T. Gorj, a spus că proiectul a pornit de la invitația Ministerului Culturii, care are ca și temă, anul acesta, re-învierea patrimoniului cultural. „Așa că am plecat de la ideea de ceva vechi, ceva reabilitat și ceva regândit de tânăra generație. Ne-am gândit la ce avem noi așa de preț și unic în județul Gorj, care să corespundă tematicii ministerului culturii, și mi-a venit această idee despre culele din Gorj. I-am propus-o domnului director Bordeiași și acum o admirăm cu toții în această expoziție. Am invitat, prin intermediul doamnei profesoare Laura Lungescu, și copii care să pună pe hârtie, sub formă de desen, viziunea lor despre cule. Aceștia sunt prezenți aici, împreună cu părinții, alături de desenele lor”, acesta a fost mesajul transmis de către doamna Alina Chiricescu.

În încheiere, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiași, a mulțumit celor doi invitați speciali, doamna Alina Chiricescu și istoricul Gheorghe Nichifor, pentru informațiile dăruite cu drag celor prezenți, apoi copiilor pentru participare cu „operele” și viziunea lor despre cule și tuturor celor prezenți pentru vernisarea și promovarea acestei expoziții, punând accent pe nevoia de conservare și promovare a patrimoniului gorjenesc.

A punctat apoi și cele două proiecte ce urmează a fi desfășurate în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului în România:

  • „Festivalul Lăutarilor Gorjeni – tradiție, autenticitate și talent”, ediția a XXXVII-a, un alt moment important dedicat tradiției muzicale lăutărești și valorilor autentice ale culturii gorjene. Festivalul se desfășoară în data de 10 septembrie 2026, de la ora 17:00, în Dumbrava Ohaba – Bolboși, pe scena în aer liber. Concursul de tarafuri și rapsozi readuce în atenția publicului cântecul tradițional, punând în valoare talentul și repertoriul transmis de la o generație la alta. Sub mesajul „Lăutarii – sufletul petrecerilor gorjene!”, festivalul este, totodată, o formă de recuperare și promovare a patrimoniului cultural imaterial al Gorjului.
  • „Serile la Brădiceni” – satul, memorie, patrimoniu, poezie”, deoarece patrimoniul nu înseamnă doar monumente, ci și memoria locurilor, tradițiile, poveștile și creația oamenilor. De aceea, în perioada 11–12 septembrie 2026, la Căminul Cultural din Brădiceni, se desfășoară Atelierul Național de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediția a XXIX-a, cu tema „Satul – memorie, patrimoniu, poezie”. Evenimentul aduce împreună poezia și memoria satului românesc, oferind un spațiu de întâlnire pentru creatori și iubitori ai literaturii. Prin poezie, satul devine astfel un spațiu al memoriei vii, în care trecutul nu este uitat, ci reinterpretat și transmis mai departe.

Domnul profesor Dan Pupăză, a spus că în județul Gorj sunt foarte multe școli construite pe timpul lui Spiru Haret și medicului chirurg, Constantin Angelescu. În perioada celor doi miniștrii s-au construit 13 mii de localuri de școală, la vremea respectivă, iar unele încă mai sunt nedemolate. A propune domnului Bordeiași, ca cei de la cultură, să le fotografieze măcar, să poată rămâne astfel în arhiva documentară a Gorjului, dacă nu se mai găsesc bani de renovare.

Toate aceste evenimente au în comun aceeași convingere: patrimoniul nu este doar ceea ce moștenim, ci și ceea ce alegem să păstrăm, să valorificăm și să transmitem mai departe.

De la culele gorjenești la muzica lăutărească, de la poezia dedicată satului la fotografia documentară și grafica contemporană, patrimoniul Gorjului continuă să fie o sursă de identitate, inspirație și creativitate.

Gigi BUȘE

În categoria EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Publicat în 04.09.2026 de uzpr_admin
Imagini de la vernisajul expoziției de grafică și sculptură cu lucrări semnate de marele artist, academicianul Mircia Dumitrescu, și desene de ucenicie, in memoriam, Alina Roșca. Expozițiile au fost curatoriate de Mimi Necula, jurnalist și critic de artă.
Evenimentul a fost deschis cu recitalul susținut de Ion Bogdan Ștefănescu, prim flautist al Filamonicii „George Enescu” și profesor la Universitatea Națională de Muzică București.
Evenimentul s-a încheiat cu proiecția filmului Video Forum Virtual, dedicat lui Mircia Dumitrescu, cu ocazia recepției și a expoziției sale de la Academia Română.
În categoria ACTUALITATE, EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Gorjeanca Liliana Bobic Predescu, medic specialist ORL, a trecut în eternitate la doar 63 de ani!

Publicat în 30.08.2026 de Gigi Bușe

Medicul Liliana Bobic Predescu, din cartierul Drăgoieni al municipiului Târgu Jiu, în vârstă de 63 de ani, a fost victima unui accident rutier mortal, după ce s-a angajat în traversarea străzii din zona locuinței sale, în noaptea de sâmbătă/duminică (29/30 august 2026), la ora 00:20.

La volanul autoturismului se afla un bărbat de 38 de ani din Târgu Jiu. Echipajele de ambulanță sosite la fața locului au încercat resuscitarea, însă fără succes, deși, conform martorilor, la venirea ambulanței, doctorița avea puls.

Potrivit primelor date din ancheta poliției, șoferul, care a fost testat cu aparatul etilotest, nu se afla sub influența alcoolului, rezultatul probei fiind negativ.

Liliana Bobic Predescu, născută la 1 martie 1963, în Târgu Jiu, lucra ca medic specialist ORL la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu.

Amintirea colegilor păstrează imaginea unui om devotat nu doar pacienților, ci și cauzelor caritabile și animalelor, pentru care s-a implicat activ de-a lungul timpului. „Au arătat, o dată în plus, generozitatea unui om care a trăit pentru a face bine celor din jur”, spune conducerea unității medicale.

Potrivit Spitalului, pacienții o descriau mereu ca fiind nu doar un bun specialist, ci și un om mereu aplecat spre nevoile celor aflați în suferință, care nu doar trata, ci și alina cu o vorbă caldă. Dispariția sa a lăsat un gol imens în inimile colegilor, pacienților și tuturor celor care au avut privilegiul de a o cunoaște.

„Cu profundă tristețe și regret, conducerea si întregul colectiv al Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu își exprimă regretul față de decesul tragic al doamnei doctor Liliana Predescu, medic primar ORL. Timp de mai bine de 25 de ani, doamna doctor Predescu și-a dedicat întreaga carieră și energie pacienților, fiind un medic caracterizat de profesionalism, empatie, dăruire și competență. Dincolo de calitățile profesionale excepționale, doctorul Liliana Predescu a fost un om cu un suflet nobil, recunoscut pentru firea sa bonomă, optimismul contagios și bunătatea infinită. Pacienții o descriu mereu ca fiind un specialist mereu aplecat spre nevoile celor aflați în suferință, care nu doar trata, ci și alina cu o vorbă caldă. Implicarea sa activă în numeroase acțiuni caritabile și dragostea sa nemărginită pentru animale au arătat, o dată în plus, generozitatea unui om care a trăit pentru a face bine celor din jur.

Pierderea sa lasă un gol imens în inimile colegilor, pacienților și tuturor celor care au avut privilegiul de a o cunoaște pe doamna doctor Liliana Bobic Predescu. În aceste momente de grea încercare, transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, rudelor și prietenilor. Dumnezeu să o odihnească în pace și lumină”, a transmis SJU Târgu Jiu.

„Pierderea sa lasă un gol imens în inimile colegilor, pacienților și tuturor celor care au avut privilegiul de a o cunoaște pe doamna doctor Liliana Bobic Predescu. Pentru noi, doamna doctor a fost una dintre acele rarități pe care viața nu le explică și nu le repetă. Doamna doctor avea o frumusețe a spiritului care se revela în însăși felul de a fi…o inteligență de mare finețe, o cultură profund asimilată, o demnitate fără ostentație și o sensibilitate care dădea noblețe fiecărui gest. În preajma dumneaei, eleganța părea o formă firească a existenței. Le simțeam profund! În această clipă, ne rămân admirația, recunoștința și iubirea, însă peste toate se așază durerea de a ști că un om atât de valoros, atât de profund admirat și atât de drag nouă nu mai poate fi întâlnit niciodată în lumea aceasta. Ne veți lipsi în toate felurile în care poate lipsi un om care a însemnat cu adevărat ceva!”, a scris și Daria Bobic.

În aceste momente de grea încercare, transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, rudelor și prietenilor.

Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în liniște și pace în Împărăția Sa! Eternă amintire!

Gigi BUȘE

În categoria ACTUALITATE | Lasă un comentariu

Din septembrie, atelierele pentru copii au o locație nouă

Publicat în 30.08.2026 de uzpr_admin

Muzeul de Istorie a intrat în reabilitare, așa că, din septembrie, activitățile noastre pentru copii sunt găzduite, temporar, de Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși” (Strada Traian nr. 27, Târgu Jiu).

  • Categoria de vârstă: 3-13 ani
  • 12:00-14:00 și 15:00-17:00 (la alegere) – în fiecare vineri
  • Biletul online costă 17,25 lei, fiind gratuit pentru persoanele cu nevoi speciale
  • Copiii sub 6 ani și persoanele cu nevoi speciale vin însoțiți, iar însoțitorii nu plătesc

Programul lunii:

Vineri, 4 septembrie: „Inițialele mele, în 3D”. Compunem inițialele numelui în stil bloc, apoi, cu umbre și lumini, le facem să pară că ies din foaie și ne jucăm cu litere, chiar înaintea Zilei Internaționale a Alfabetizării.

Vineri, 11 septembrie: „Satul bunicilor, în culori de ceară”. Desenăm cu creioane cerate viața de la țară, așa cum încă se păstrează în satele românești, cu case bătrânești și copii jucându-se în natură, în așteptarea Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Vineri, 18 septembrie: „Pasărea Păcii, după Brâncuși”. Creăm propria pasăre, simplificând forma până la esența ei, așa cum făcea Brâncuși, și o recompunem în mozaic din hârtie colorată, în preajma Zilei Internaționale a Păcii.

Vineri, 25 septembrie: „Pictură și colaj în culorile toamnei”. Ne bucurăm de un atelier relaxant și plin de creativitate, unde cei mici folosesc culori acrilice, materiale diverse și elemente din natură, pentru a crea tablouri vesele.

Activitățile fac parte din Programul de Educație Muzeală, desfășurat pe întreg parcursul anului.

Bilete online, aici, pentru toate activitățile: https://www.muzeugorj.ro/programul-de-educatie-muzeala…/

Pentru orice întrebare, sunați cu încredere:

0766 314 582 – Aura Stoenescu (responsabil Program Educație Muzeală)

Organizator: Consiliul Județean Gorj, prin Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”

Parteneri:

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți

În categoria ACTUALITATE, COMUNICATE | Lasă un comentariu

Publicat în 30.08.2026 de uzpr_admin

Muzeul Național „Constantin Brâncuși” are deosebita plăcere de a vă invita joi, 3 septembrie, începând cu ora 17:00, la un eveniment amplu care se compune din 2 expoziții de artă – una de desen și sculptură a „patriarhului graficii românești”, acad. MIRCIA DUMITRESCU, cealaltă de desen și acuarelă, in memoriam, a artistei ALINA ROȘCA, dispărută prematur și considerată „unul dintre cele mai promițătoare talente ale graficii și gravurii din România pre și postdecembriste”.

Curator este Mimi Necula, critic de artă și jurnalist.

Momentul va fi desăvârșit de un recital la flaut susținut de renumitul prim flautist al Filarmonicii „George Enescu”, prof. univ. dr. la catedra de flaut din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU.

Cea de-a treia parte a serii va fi dedicată lansării naționale a proiectului Video Forum Virtual al Artiștilor Români de Pretutindeni, realizat de Daniela Voicilă și Bogdan Drăgulescu, prin Fantasia Internațional și Centrul Cultural ART4ALL, care cuprinde o expoziție foto și video, alături de 5 filme despre tot atâția artiști români contemporani, reprezentativi pentru arta românească: graficianul Mircia Dumitrescu, sculptorii Mircea Roman și Aurel Vlad, pictorul George Tzipoia și textilista Ruxandra Sibil Mermeze.

Fiecare dintre aceste manifestări artistice este construită în relație cu celelalte, pentru a oferi publicului experiența unui demers integrativ, în care arta, cu diferitele sale forme de expresie, definește personalități și destine artistice.

Pe 3 septembrie, începând cu ora 17:00, are loc deschiderea expozițiilor de artă, în prezența graficianului Mircia Dumitrescu, cel care în anul 2025 a devenit cel de-al nouălea artist vizual membru plin al Academiei Române. Anul acesta, după un periplu expozițional extraordinar în Republica Moldova, artistul ajunge la Târgu Jiu, cu lucrări ce vor amprenta simbolic atât interiorul, cât și curtea muzeului, într-un concept cu o mare forță de evocare și de emoționare, atât prin parcursul și dinamica propriei expoziții, cât și prin alăturarea lucrărilor de grafică ale Alinei Roșca.

Momentul vernisării va fi încununat de recitalul de flaut susținut de Ion Bogdan Ștefănescu și de proiecția filmului Video Forum Virtual dedicat lui Mircia Dumitrescu, cu ocazia recepției și a expoziției sale de la Academia Română.

În cea de-a doua seară, pe 4 septembrie, de la ora 19:00, va avea loc, în spațiul dedicat expoziției foto și video, proiecția celorlalte două, filme de autor, „La porțile sacrului”, cu prezentarea pictorului George Tzipoia și „Pe firele visurilor”, cu textilista Ruxandra Sibil Mermeze.

Toate aceste evenimente artistice sunt gândite ca un tot unitar, cu o însemnătate artistică deosebită, prin prezentarea la Târgu Jiu, în orașul care poartă opera cea mai amplă a părintelui sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, la muzeul care îi poartă numele și care a fost casa în care artistul a locuit pe durata șederii sale aici, precum și în anul care celebrează 150 de ani de la nașterea sa.

În categoria ACTUALITATE, EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Semicentenar Cantemirist, 1976-2026. Eveniment festiv la Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir” Breaza

Publicat în 26.08.2026 de Gigi Bușe

Sâmbătă, 22 august 2026, la Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir” Breaza, a avut loc festivitatea de reîntâlnire a promoției anului 1976 după 50 de ani de la absolvire.

În vara anului 1976, pe dealurile liniștite din Breaza, sub privirea severă dar ocrotitoare a patronului spiritual „Dimitrie Cantemir”, o nouă și cea mai mare promoție din istoria liceului, 13 clase, își lua zborul spre afirmare în cariera militară. Au trecut de atunci 50 de ani. Marea majoritate sunt pensionari, dar mai sunt și câteva excepții care activează la firme private.

Așadar, în dimineața zilei de sâmbătă, 22 august 2026, la Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir” Breaza, au început să afluiască zeci de foști elevi ai promoției 1976, ca după 50 de ani, să devină din nou elevii acestui liceu, acum cu denumire de colegiu național și școală europeană.

De la ora 08:00 la 10:30 au avut loc formalitățile de acces și accesul în cazarma Colegiului Militar Național „Dimitrie Cantemir” din Breaza. Responsabilii de la fiecare clasă au primit suvenirurile comandate și le-au distribuit colegilor participanți. Suvenirurile au constat în medalioane aniversare, ecusoane și eșarfe. Emoția întâlnirii a fost mare. Pe lângă faptul că ne-am întâlnit vechii colegi de clasă și promoție, foarte mulți însoțiți de neveste, am întâlnit și colegi de școală militară sau unități militare unde a activat fiecare până la ieșirea la pensie. Eu, ca jurnalist, am dat repede o fugă prin toată cazarma și am fotografiat noile clădiri în care-și desfășoară activitatea generațiile actuale de elevi. Sunt multe îmbunătățiri ale traiului și condițiilor de viață. În cazarmă se lucrează pe timpul vacanței de vară pentru dărâmarea clădirilor vechi, care nu mai sunt necesare și amenajarea unui parc de recreere.

Înainte de ora 10 am revenit în fața comandamentului unde deja se adunaseră majoritatea participanților la eveniment, se salutau, se îmbrățișau și făceau schimb de numere de telefoane. Alții făceau fotografii pe grupuri mai mici sau pe clase, la intrarea în Pavilionul Comandament.

După ora 10:30, la sosirea domnului Lt. col. Țonoiu Claudiu-Dumitru, locțiitorul comandantului și a căpitanului Stanciu, șeful Planificării și moderatorul evenimentului, s-a constituit dispozitivul de festivitate, pe clase, apoi s-au intonat Imunul Național al României și Imnul Cantemirist.

Șirul alocuțiunilor care au urmat a fost deschis de domnul col. (rtr.) Clipea Ion, reprezentantul Comitetului de organizare, care a transmis următorul mesaj:  „Dragi colegi! Astăzi e o zi mare pentru noi. E o zi istorică. După 50 de ani de la absolvirea noastră a acestui colegiu, ne revedem din nou pentru a ne reaminti de vremurile bune, de prietenii și amintirile noastre comune. Ne revedem astăzi ca oameni maturi, cu experiențe și realizări care ne definesc ca persoane. Dar în ciuda tuturor schimbărilor care au avut loc în viețile noastre, suntem încă legați de amintirile și experiențele noastre comune din acest colegiu. Această instituție de învățământ a fost locul unde am învățat, nu numai carte, ci și despre viață. Aici am făcut prietenii care au devenit o faptă importantă a vieții noastre. Aici am descoperit pasiunile și interesele noastre. Azi ne revedem pentru a ne reaminti de toate acestea și pentru a ne aminti de noi. Ne revedem pentru a ne bucura de compania noastră și pentru a sărbători prietenia, camaraderia care ne-a unit de-a lungul anilor. Să ne bucurăm de această zi specială și să ne reamintim de vremurile bune. Să ne sprijinim unii pe alții, cum am făcut-o și în liceu, și să ne bucurăm de această sărbătoare. Vă mulțumesc tuturor pentru că ați venit astăzi să vă revedeți cu noi. Să bem și să ciocnim un pahar pentru prietenia noastră. Să aducem un pios omagiu colegilor și profesorilor care nu mai sunt în viață. Vă mulțumesc!”

După oficierea serviciului religios și depunerea unei coroane de flori pentru profesorii și colegii trecuți în nemurire, la Monumentul Eroilor din apropiere, a urmat alocuțiunea domnului Lt. col. Țonoiu Claudiu-Dumitru, locțiitorul comandantului, care, după prezentarea sa și a căpitanului Stanciu, ne-a urat, în numele comenzii Colegiului, bun venit: „Vă rog să ne permiteți să vă urăm bine ați revenit în Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir, bine ați revenit acasă!” Referitor la numărul anilor trecuți pe eșarfa primită din partea Comitetului de organizare, a constatat că numărul de pe eșarfă, numărul revederii noastre, 50 de ani, este mai mare decât numărul vârstei sale, care i-a creat un plus de emoție. A făcut o informare, despre ceea ce înseamnă Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” astăzi. „Acest Colegiu este Școala Europeană acreditată pentru o perioadă de cinci ani de zile, până în 2029, fiind singura instituție de învățământ preuniversitar evaluată de către ARACIP cu calificativul excelent în anul 2023, și avem în desfășurare cinci proiecte europene și două Erasmus Militar. În acest an școlar 2025-2026, am avut 12 mobilități internaționale la care au participat peste 50 de elevi și peste 15 cadre didactice și militare. Suntem bază de practică pedagogică și suntem în Alianța Colegiilor Centenare. Suntem ancorați, spunem noi, spre a obține performanță. Suntem direcționați și motivați spre a menține standardele acestui colegiu și a duce mai departe renumele acestuia”. În continuare a prezentat și performanțele colegiului din anul școlar 2025-2026, astfel: „Din cei 654 de elevi care au încheiat anul școlar, toți au fost declarați promovați. Nu am avut corigenți și nici repetenți. Media Colegiului a fost 9,22. Din cei 166 de elevi care au absolvit Colegiul și au intrat în examenul de bacalaureat, toți 166 au luat examenul. Media cea mai mare a fost 9,88, iar media cea mai mică de 6,01. Din cei 166 absolvenți au ajuns în învățământul militar superior 163 și anume: 67 la Academia Forțelor Terestre, 49 la Academia Forțelor Aeriene, 33 la Academia Tehnică Militară, 6 la Academia Navală, 4 la Institutul Medico-Militar și 3 la școlile de maiștri militari și subofițeri”. Deasemenea, a făcut mențiunea că sunt 11 facultăți civile care școlarizează în consorțiu, pentru Academia Forțelor Terestre și pentru Academia Tehnică Militară, în concluzie, pentru Ministerul Apărării Naționale. Acestea sunt la Cluj, la Timișoara, la Politehnica din București, la Iași, la Oradea, în toate centrele universitare mari din România. Sunt facultăți care au unu, două, trei, cinci locuri pentru Ministerul Apărării Naționale, acele arme și specialități care nu se mai școlarizează în academiile categoriilor de forțe ale acestui minister. Referitor la Olimpiade, domnul Lt. col. Țonoiu a spus că anul acesta au fost 11 elevi calificați la faza națională, iar 4 au obținut premii și mențiuni. La etapa județeană, au obținut 17 premii și mențiuni. La Olimpiada Sportului Militar Liceal, vechea spartachiadă așa cum o știm cu toții, colegiul a obținut doar locul doi.

A vorbit apoi și de subordonarea directă a colegiilor militare. De cinci ani de zile Colegiul de la Breaza este sub conducerea, coordonarea și îndrumarea Comandamentului Logistic Întrunit, cel de la Câmpulung Moldovenesc este la Forțele Terestre, Alba Iulia la Forțele Aeriene, cel ce la Craiova este în subordinea Comandamentului Comunicațiilor și Informaticii și Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” de la Constanța este în subordinea Forțelor Navale.

Sub conducerea Comandamentului Logistic Întrunit au fost și câteva dotări remarcabile ale colegiului: „Am reușit în 2021 să recepționăm o sală de sport nouă, cu 200 de locuri în tribună, cu suprafață multifuncțională, cu vestiare. O sală de sport ancorată vremurilor pe care le trăim. În 2025 am recepționat și dat în folosință un nou pavilion dormitoare în care sunt cazați elevi, patru în cameră, cu baie proprie. În toate pavilioanele avem rețea internet, de Wi-Fi și săli de studiu. Anul acesta am recepționat și dat în folosință un nou bloc alimentar, modern”.

Referitor la admiterea de anul acesta în colegiu, domnul Lt. col. Țonoiu a precizat că: „Pentru cele 168 de locuri scoase la concurs, s-au înscris 450 de candidați. Media cea mai mare a fost de 9,88 și media cea mai mică 7,71 după ce s-au retras trei elevi și în urma repartiției, conform metodologiei, aceștia au venit de sub linie. La momentul acesta repartiția în colegiile naționale militare este una informatizată, centralizată și coordonată de către Direcția Management Resurse Umane și elevii pot opta, chiar dacă susțin examenul la Breaza, să meargă la oricare colegiu militar.

În încheiere, domnul Lt. col. Țonoiu a concluzionat: „Suntem ancorați în realitate și producem în continuare performanță. Credem că vom reuși să vă facem mândri acum, dar și peste ani. Vom face totul ca acest colegiu să rămână în topul colegilor naționale militare”.

Din partea absolvenților, a luat cuvântul domnul general în retragere Gabor Gabriel și a transmis următorul mesaj: „Ideea este că astăzi practic noi nu măsurăm trecutul, practic, noi marcăm astăzi o viață care pentru cei mai mulți dintre noi, trebuie să recunoaștem, aici a început. Au trecut 50 de ani, în care viața ne-a purtat pe drumuri diferite, unele mai ușurele, unele mai line, altele mai grele sau chiar foarte complicate, dar toate au trecut. Am învățat, am construit, și în cele din urmă acest spirit cantemirist, sunt convins că este și va rămâne în sufletele dumneavoastră. Ne întoarcem astăzi nu ca să ne amintim și ca să simțim emoția aceea care, acum 54 de ani, când am pășit pe poarta acestui liceu, cu o singură dorință, să fim oameni de onoare, cu multe dorințe, cu multe visuri. Mă doare sufletul când mă gândesc, și trebuie să zicem măcar două cuvinte, pentru faptul că foarte mulți profesori și colegi nu-i mai avem printre noi. Pentru ei trebuie să păstrăm un moment de recunoștință și respect. Ei au fost, sunt și vor fi totdeauna, parte a acestei frumoase promoții. Azi nu sărbătorim trecutul. Important este că suntem aici, atât câți suntem, și suntem împreună. Putem să ne strângem mâna și să ne aducem aminte de clipele frumoase petrecute împreună”.

Cuvântul profesorilor diriginți Elena și Constantin Giurginca, a fost rostit de Bogdan Sălăjan, de la clasa IV-J. „Stimate doamne cantemiriste, stimați și iscusiți cantemiriști! Suntem ceea ce ne sunt rădăcinile. Bardul de la Mircești ne-a învățat că: Din stejar, stejar răsare și din vultur, vultur naște și nu cioară, niciodată”. Și acest mesaj de patriotism încurajator și de punctare a antiromânismului celor care se aflau vremelnic la conducerea României, susținut de pasaje poetice justificative a continuat, purtându-ne gândurile de-a lungul istoriei zbuciumate a poporului român, până-n prezent. La final se pune întrebarea: Pe noi cine ne apără de antiromânism? „Sunt instituții plătite din banul public care abia așteaptă ca românul să vorbesc despre antiromânism pentru ca individul să fie declarat xenofob și cu atitudini anti-democratice. De fapt, corectitudinea politică de azi, e o formă de cenzură ce arată regimul totalitar dictatorial”. Întregul mesaj are ca noimă două întrebări. Cine ne apără pe noi de antiromânism și mai ales, cu ce argumente îi motivăm pe copiii și nepoții noștri să rămână în țară? Ce le vom spune?

Mesajul se încheie astfel: „Suntem ceea ce ne sunt rădăcinile. Sunt mândru că sunt român, că am rămas român, că voi muri român și am crescut alături de voi în grădina lui Vodă Cantemir”.

A urmat donarea unei replici a tabloului de promoție și a unei plachete pentru Muzeu. Înscrisul de pe plachetă a fost următorul: „Distinsului colectiv al Colegiului Militar Național «Dimitrie Cantemir» cu mulțumiri și recunoștință din partea celei mai mari promoții din istoria prestigioasei instituții de învățământ. Noi nu vă vom uita niciodată. 22 august 2026”.

În continuare, rând pe rând, profesorii prezenți, Soiu Iulian-Mihai, Soiu Hranislava Tănase Rodica, Ungureanu Ștefan, Dumitrescu Mărguța, s-au prezentat și au rostit scurte mesaje. Pentru mulți dintre ei, noi am fost prima promoție din carieră, apoi a urmat fotografia de grup pe scara Pavilionului Comandament, vizitarea muzeului liceului și apoi, în Pavilionul Învățământ, apelul pe clase și recurs la memorie, povestiri pe scurt din viața fiecărui participant.

Activitatea s-a încheiat cu vizitarea spațiilor destinate accesului public și un „coffe-break” la sala de mese din noul Bloc alimentar.

Seara, fiecare clasă a participat la o cină festivă la pensiunea unde au fost cazați. Așa a fost programul acestui semicentenar, 1976 – 2026.

Vivat Promoția 1976!

Gigi Bușe,
Clasa IV-J

În categoria EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Publicat în 18.08.2026 de uzpr_admin

Muzeul Național „Constantin Brâncuși” găzduiește, în perioada 20–30 august 2026, expoziția de artă plastică „Transplant de infinit”, semnată de artistul vizual Florin PREDA-DOCHINOIU.
Marți, 25 august 2026, ora 19:00, publicul este invitat la o dezbatere critică și la un dialog cu artistul, alături de Dalina Bădescu și Pavel Șușară.

______________

Titlul expoziției așază față în față două realități aparent incompatibile: transplantul, gest concret, precis, aproape chirurgical, și infinitul, ceea ce nu poate fi delimitat, extras, posedat sau transferat.
Din această imposibilitate începe expoziția.
Florin PREDA-DOCHINOIU nu încearcă să dea infinitului o formă și nici să-l închidă în limitele unei lucrări. Dimpotrivă, îl caută tocmai acolo unde forma își recunoaște limita, iar privirea simte nevoia să continue dincolo de ea.
Fiecare lucrare devine astfel un prag. De o parte se află materia: suprafața, semnul, obiectul, gestul artistului. De cealaltă parte începe un teritoriu pe care opera nu îl mai poate controla — imaginația și libertatea celui care privește.
Aici se produce adevăratul „transplant”. Privitorul încetează să mai fie simplul spectator al operei. El intră în mecanismul ei și îi continuă sensul. Devine coautor și, într-un sens metaforic, „chirurgul” care realizează transplantul de infinit.
Privitorul este cel care face trecerea și, de aceea, aceeași lucrare nu se încheie niciodată în același fel. Fiecare privire o deplasează într-un alt spațiu al interpretării. Fiecare îi adaugă ceva. Fiecare interpretare deschide o altă ieșire. Așa cum spune artistul: „Nu există un singur «Transplant de infinit». Există câte unul pentru fiecare privitor.”
Poate că aici se află chiar paradoxul profund al expoziției: infinitul nu este dincolo de lucrare, ca un loc în care trebuie să ajungem. El apare în momentul în care lucrarea ne obligă să o continuăm.

▪️Florin PREDA-DOCHINOIU este artist vizual român contemporan, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu formare în conservare-restaurare.
Revenirea sa la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” are o semnificație aparte: Florin Preda-Dochinoiu a fost primul artist care a expus aici după deschiderea instituției, legându-și astfel numele de începuturile istoriei expoziționale a muzeului.
Poate că, în cele din urmă, în expoziție există doar lucrarea… sau poate nu.
NU UITAȚI ÎNTÂLNIREA!
„Lucrarea este doar pragul.
Iar dincolo de el începe infinitul fiecăruia.”

Vă așteptăm, marți, 25 august 2026, ora 19:00 la
Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, strada Victoriei nr. 2, Târgu Jiu!

În categoria ACTUALITATE, EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Evenimentul comemorativ „Ecaterina Teodoroiu – Primul botez al focului și cinstirea eroilor localității Țicleni”

Publicat în 17.08.2026 de Gigi Bușe

Pentru marcarea celor 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, la Țicleni, județul Gorj, a fost organizat un eveniment comemorativ pentru a omagia „primul botez al focului” primit de soldatul Ecaterina Teodoroiu, simbol al curajului și al sacrificiului pentru România, precum și pe cei 119 eroi ai localității Țicleni căzuți în Primul Război Mondial.

Organizatorii acestui eveniment comemorativ au fost: Primăria și Consiliul Local al Orașului Țicleni, Casa de Cultură Țicleni și Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”.

Așadar, ziua de 15 august 2026, când întreaga țară sărbătorea Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau Ziua Marinei Române, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” împreună cu comunitatea orașului Țicleni, județul Gorj, marcau împlinirea a 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial și omagia „primul botez al focului” primit de soldatul Ecaterina Teodoroiu, simbol al curajului și al sacrificiului pentru România, precum și pe Eroii României căzuți în Primul Război Mondial, printre care și cei 119 eroi ai localității Țicleni.

A fost o zi încărcată de emoție și patriotism unde a participat și doamna Luminița Dragomir, strănepoată a Ecaterinei Teodoroiu, din partea mamei, dar și reprezentantul Consiliului Județean Gorj, doamna Anca Bordușanu – Prim-vicepreședinte. La eveniment au participat, ca invitați și jurnaliștii Dorin Brozbă și Victor Troacă, de la Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți, alături de Gigi Bușe, care a fost și organizator. Deasemenea, fotograful principal al evenimentului a fost Daniel Norocea, din partea Primăriei Țicleni, iar de la Cultul Eroilor, Gigi Bușe, care a filmat întreg evenimentul și Dogaru Marin, ca fotograf și sonorizare.
Evenimentul comemorativ a început la ora 9:00, la Monumentul Eroilor de pe Dealul Rășina în Punctul „La Brazdă” inaugurat la 7 septembrie 2013, sub forma unei plăci comemorative. Denumirea punctului geografic „La Brazdă” amintește atât de legătura istorică a comunității cu pământul și agricultura (în contextul perioadelor dificile, cum a fost și rezistența la colectivizare din zona Rășina), cât și de linia de demarcație sau apărare simbolică. În acea zonă s-au dus lupte grele în ziua de 4 noiembrie 1916.

Pe monument, ce reprezintă harta României Mari, este scris următorul mesaj: „Glorie eternă celor care, prin vitejia și jertfa lor de sânge, au apărat glia străbună și ființa națională, înfăptuind România Mare!

Aici, la 4 noiembrie 1916, pe timp friguros și de zloată, a avut loc una din luptele eroice ale Regimentelor 18 și 58 Gorj împotriva invadatorilor germani și austro-ungari care urmăreau încercuirea regimentelor noastre ce se deplasau, în retragere, prin Brătuia – Rășina – Țicleni spre Bărbătești-Filiași.

Când inamicii încercuiseră formația locotenentului Gheorghițoiu, din care făcea parte și eroina poporului român Ecaterina Teodoroiu, aceasta prin curajul ei, refuzând predarea, a tras cu arma în inamici, creând panică în rândul lor, și astfel, reușind ieșirea din încercuire.

Regimentele gorjene au înscris pagini glorioase de vitejie, mulți au rămas pe câmpurile de luptă, precum Ecaterina Teodoroiu, jertfindu-și viața pentru patrie, în luptele legendare din Moldova.

 Recunoștința noastră veșnică!

Locuitorii, Consiliul Local și Primăria Orașului Țicleni, 2013”

Autoritățile locale, în frunte cu domnul primar RADU Constantin, viceprimar BĂRAN Pompiliu și doamna Cristina NEGREANU, directorul Casei de Cultură a Orașului Țicleni și totodată, moderatorul evenimentului comemorativ, alături de un grup de elevi au întâmpinat cu pâine și sare pe doamna Luminița Dragomir și delegația de la Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” alcătuită din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga (președinte), col. (rtr.) Gigi Bușe (secretar executiv), lt. col. (rtr.) Ghindă Ovidiu-Gabriel (prim-vicepreședinte), col. (rtr.) Vasile Munteanu (vicepreședinte), Ungureanu Ion, Șorop Dorel, Calotă Ilarie și Dogaru Marin  (membrii în Biroul Execut) și cenzorul Ghindă Lavinia.

După depunerea unei coroane de flori și o fotografie de grup, ne-am deplasat la Școala Primară Nr. 2 din cartierul Tunși al orașului Țicleni. Acolo ni s-a alăturat și domnul Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR și alți cetățeni. În curtea școlii este și un monument dedicat Eroului Național Tudor Vladimirescu care a trecut cu oastea lui de panduri, în 1821, în drum spre Florești, unde a organizat o tabără de instruire.

În clădirea acestei școli, mai funcționează doar un muzeu al localității Țicleni. Cu acest prilej, pe lângă exponatele tradiționale referitoare la port și obiecte casnice, a fost realizat un colț destinat Primului Război Mondial, pe care ni l-a prezentat domnul jurist Ion Ungureanu, fost primar al orașului Țicleni și un istoric împătimit al acestor locuri.

Despre muzeu ne-a vorbit și învățătorul pensionar Ciurea Valentin, ultimul director al acestei școli, care ne-a spus că acest muzeu a fost inițiat de tatăl său, iar el, timp de 20 de ani cât a fost directorul acestei școli, a adunat mereu, din tot satul, ulterior orașul Țicleni, diferite obiecte, ca să realizeze acest muzeu școlar. „E singurul spațiu muzeistic la ora actuală în orașul nostru și din bunăvoința domnului primar, a Consiliului Local, după ce școala a fost dezafectată a rămas doar muzeul”, apoi ne-a prezentat câteva obiecte reprezentative pentru gospodăria unui țăran din zonă.

Al treilea popas a fost făcut la Cișmeaua de la Tunși. Acolo era adunată multă lume, inclusiv un grup de copii în frumoase costume populare.

La ora 10:30, doamna Cristina Negreanu, moderatorul evenimentului a informat pe toți cei prezenți despre evenimentul început pe Dealul Rășina la monumentul de la Brazdă, apoi despre Muzeul școlar de la Tunși și acum la Cișmea unde se v-a dezveli o placă comemorativă dedicată Ecaterinei Teodoroiu.

Aici activitatea a început cu intonarea Imnului Național la Stația de amplificare, apoi domnul primar Radu Constantin a citit mesajul referitor la acordarea Titlului de „Cetățean de Onoare – post mortem” al Ecaterinei Teodoroiu pe care l-a înmânat strănepoatei acesteia, Luminița Dragomir. „Astăzi ne-am adunat într-un loc de o profundă încărcătură istorică și sufletească pentru a împlini o datorie de onoare. Nu inaugurăm doar o Placă comemorativă, ci așezăm o filă de memorie în cartea identității comunității noastre. Prin ridicarea acestei plăci comemorative orașul Țicleni își exprimă recunoștința față de eroina care a luptat pe aceste meleaguri și în același timp cinstește memoria celor 119 fii ai acestei localități care și-au pierdut viața în Primul Război Mondial. Momentul de astăzi are o semnificație aparte prin acordarea unui însemn de profundă recunoștință a Titlului de Cetățean de onoare al orașului Țicleni – post-mortem – eroinei poporului român, Ecaterina Teodoroiu. Este un gest simbolic prin care primim pentru totdeauna în familia spirituală a comunității noastre, și îi mulțumim pentru exemplu de patriotism pe care l-a lăsat moștenire. Titlul de Cetățean de onoare post-mortem este atribuit în baza Hotărârii Consiliului Local numărul 43 din 06.07/2026 și este înmânat doamnei Luminița Dragomir, strănepoata Ecaterinei Teodoroiu”, a spus domnul primar și a înmâna placheta cu acest titlu pe care scrie: „Primăria și Consiliul Local Țicleni, prin Hotărârea numărul 43 din 06.07.2026, acordă titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE (post-mortem) al orașului Țicleni, Sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu în semn de veșnică recunoștință pentru eroismul, curajul și jertfa supremă aduse în slujba patriei, precum și pentru legătura istorică de necontestat cu orașul Țicleni, locul unde și-a scris primul botez al focului în luptele din anul 1916.

 Țicleni 15 august 2026       Cu aleasă prețuire, primar Radu Constantin”

Doamna Anca Bordușanu – Prim-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, a spus: „Să știți că nu este o povară să vin la Țicleni. Din contră este o plăcere și vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, de care mă simt onorată. Stimă și considerație din parte mea și a președintelui Consiliului Județean Gorj, domnul Cosmin Popescu pentru Eroii Neamului și pentru Eroina de la Jiu. Ca autorități publice locale și județene avem obligația, nu datoria, de a duce și a ține vie Memoria Eroilor Neamului, de a le spune copiilor noștri, nepoților, de a le arăta eroii și ceea ce însemnă să fii iubitor de patrie și de neam.”

La rândul său, doamna Luminița Dragomir, a transmis următorul mesaj:

„Astăzi, am onoarea de a fi aici, în numele familiei mele, pentru a primi recunoașterea acordată Ecaterinei Teodoroiu, și pentru asta vă mulțumesc din suflet. Pentru mine Ecaterina Teodoroiu nu este doar numele unei eroine din cărțile de istorie, ea este Cătălina, sau Lili, și este sora străbunicii mele, Sabina, și poate tocmai de aceea, momentul de astăzi, mă emoționează atât de mult. În familia noastră, Lili nu a fost niciodată o legendă, o statuie. Ea a fost o soră iubită, a fost fata care avea grijă de frații mai mici, care îi împletea părul Sabinei, care îi citea poezii și îi născocea povești. A fost o fată care iubea școala și cărțile. Deși proveneau dintr-o familie simplă, a avut un vis, acela de a deveni învățătoare. Abia mai târziu avea să devină Ecaterina Teodoroiu, numele pe care îl știe  astăzi o țară întreagă. Eu am crescut cu această poveste. Am crescut în casa familiei, dar nu am locuit acolo. Am petrecut foarte mult timp acolo pentru că străbunica mea Sabina, a donat casa Muzeului Județean și ea a lucrat acolo ca ghid. Eu mergeam mereu cu ea acolo și de asta spun mereu, că am copilărit acolo, am crescut în casa familiei, în casa în care memoria ei a rămas vie și am înțeles că dincolo de eroină, a existat un om. Un om care a avut o mamă, un tată, frați, visuri și o viață care, din păcate, s-a sfârșit mult prea devreme”, apoi a concluzionat: „Cea ce face azi orașul Țicleni este mai mult decât o ceremonie. Este o promisiune că memoria ei va rămâne vie. Prin acordarea Titlului de Cetățean de onoare post-mortem, orașul Țicleni îi spune Cătălinei de la Jiu că o primește în sufletul comunității, deschizându-i porțile și primind-o ca pe o fiică de-a sa. Vă mulțumesc pentru că ați ales să o onorați. Vă mulțumesc pentru că ați înțeles că eroii nu aparțin doar trecutului, ei aparțin și prezentului nostru, dar mai ales viitorului copiilor noștri, care trebuie să știe că printre oamenii care au scris istoria României s-a aflat și o fată din Gorj. Vă mulțumesc, pentru că, după mai bine de 100 de ani, încă există oameni care simt că merită să îi spună «nu te-am uitat». Iar asta mă duce cu gândul la ultima dorință a străbunicii mele, Sabina. «Să nu o lași să moară pe Lili pentru a doua oară, niciodată». Exact asta faceți voi astăzi. Ajutați la împlinirea ultimei dorințe a Sabinei, Vă mulțumesc din suflet pentru tot!”

În mesajul său, colonelul (rtr.) dr. ing. Walter Loga, președinte A.N.C.E.R.M. Gorj, a mulțumit domnului primar și Consiliului Local Țicleni pentru că au fost deschiși la această acțiune pornită de la Cultul Eroilor Gorj prin insistențele domnului jurist Ion Ungureanu, care deși are o vârstă destul de înaintată, este energic și a realizat multe fapte bune pentru memoria eroilor din Țicleni. Domnul colonel a prezentat din Regulamentul Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (înființată prin Înaltul Decret-Lege nr. 4106 din 12 septembrie 1919 și redenumită în 1927 în Societatea „Cultul Eroilor”), atribuțiunile Cultului Eroilor, apoi a înmânat o Diplomă de Excelență doamnei Luminița Dragomir.

A urmat un mesaj emoționant al domnului jurist Ion Ungureanu, din care redau doar câteva fragmente, pentru că a fost destul de lung. „Marcăm astăzi, 15 august 2026, 110 ani de când clopotele bisericilor din toată România vesteau Ordinul Regelui Ferdinand, de intrare a României în Marele Război pentru Întregirea Neamului și făurirea României «dodoloațe», dar cu prețul a aproape un milion de eroi jertfiți, mulți mutilați de război și imense pierderi materiale.”

 „Gorjul nostru, inclusiv teritoriul orașului Țicleni, pe atunci comuna Rășina, a fost teatrul aprigelor lupte cu dușmanul invadator și de aceea sacrificiile atâtor eroi nu trebuie date uitării. Acesta este și scopul manifestării prezente, prin dezvelirea plăcii comemorative de la această cișmea, din apropierea locului de găzduire pe timpul nopților, a Ecaterinei Teodoroiu și unor camarazi de-ai săi, precum și acordarea calității de cetățean de onoare post-mortem, acesteia”.

A relatat apoi din mărturisirile unor cetățeni locali despre realitatea vieții din timpul cotropirii comunei Rășina și comportamentul ocupanților germani și austro-ungari cu populația băștinașă din județul Gorj. „Au fost devastate bisericile, mobilierul, toate evangheliile, cazaniile și celelalte obiecte bisericești au fost distruse, chiar și actele de stare civilă ale primăriei”.

A povestit și despre „botezul focului” primit de Ecaterina Teodoroiu în această zonă și sfârșitul tragic al acesteia în luptele de la Mărășești, în ziua de 22 august 1917, dar și bucuria realizării acestui eveniment comemorativ.

Șirul mesajelor transmise a fost oprit, din lipsă de timp, la domnul profesor pensionar Șofei Constantin, primul director al Liceului din Țicleni, care a spus că fără sacrificiul eroilor români din Primul Război Mondial, România nu ar fi avut astăzi Ardealul. „Suntem astăzi aici să aducem omagiul nostru fierbinte eroilor patriei și mulțumim intervenției și ajutorului dat de domnul colonel Loga și de Primăria Țicleni pentru înfăptuirea acestui eveniment evocator. Fie ca memoria Ecaterinei să fie alături de noi, să ne învățăm copiii și nepoții să fie patrioți ca și ei”.

În continuare a avut loc și o slujbă religioasă oficiată de preoții localității Dragomir Țicleanu și Iulian Sîrbu, pentru sfințirea plăcii comemorative care are următorul mesaj: Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) – eroina poporului român –

Cu compania comandată de către Locotenent Gheorghițoiu s-au confruntat, pentru prima dată (primul său botez al focului) cu inamicul la 4 noiembrie 1916 „La Brazdă”, unde se află placa comemorativă pe drumul județean Țicleni-Brătuia-Târgu Jiu. Pe durata staționării Regimentului 18 Gorj la Țicleni, în timpul nopților, eroina și o parte a camarazilor săi, au fost găzduiți la fosta casă a lui Fănică Manasia, de la Tunși, ce se afla la numărul actual 217.

Donată de membrii ANCERM Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” și colonel Walter Loga, optician Ion Boștina și meșter pietrar Ilie Alexandru.

După sfințirea plăcii a urmat depuneri de coroane din partea Primăriei Țicleni și Cultul Eroilor Gorj.

La sfârșitul evenimentului a avut loc o mică scenetă cu moartea Ecaterinei pregătită de doamna Adina Colceag și un program artistic pregătit de doamnele profesoare Carcalicea Amelia și Adina Cornoiu.

Evenimentul desfășurat a fost un legământ între generații. Un legământ că nu vom uita niciodată sacrificiul celor care au apărat, cu prețul vieții, această scumpă țară, România!

Gigi BUȘE

În categoria ACTUALITATE, EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Sfântul Ierarh Nifon, prăznuit la Târgu Jiu

Publicat în 12.08.2026 de Gigi Bușe

La Biserica cea sfântă
Unde Domnul locuiește
Vine Omul necăjit
Se închină și se-oprește.

Marți, 11 august 2026, enoriași din cartierul 9 Mai, zona Plopilor din Târgu Jiu, au venit la sfânta biserică „Sfântul Ierarh Nifon” pentru a-l prăznui pe sfântul ocrotitor al acestei  sfinte biserici.

Situată pe Aleea Plopilor nr. 22A, Biserica „Sfântul Ierarh Nifon” reprezintă unul dintre cele mai noi edificii de cult ortodox din Târgu Jiu, un lăcaș care a crescut și s-a dezvoltat sub ochii comunității locale. Proiectul, demarat la începutul anilor 2000, a avut un parcurs lung, marcat de etape succesive de construcție și înfrumusețare, reflectând dedicarea enoriașilor și a preoților slujitori.

Biserica a fost sfințită la 21 mai 2024 de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. Pisania de deasupra ușii principale la intrarea în biserică precizează următoarele: „Cu vremea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a înălțat din temelie acest sfânt lăcaș cu hramul «Sfântului Ierarh Nifon» între anii 2010-2024, cu sprijinul Primăriei Târgu Jiu, al Secretariatului de stat pentru culte și cu strădania credincioșilor. S-a sfințit această casă a lui Dumnezeu în data de 21 mai 2024 de către academician doctor Irineu, mitropolitul Olteniei, protopop al protoieriei Târgu Jiu Sud fiind P.C. preot Câmpeanu Ionel, paroh fiind PC preot Sandu Gheorghe și preot slujitor P.C. preot Vasiloniu Liviu. Binecuvântează Doamne pe toți cei s-au ostenit la ridicarea acestui Sfânt locaș”. Acest lăcaș de cult ortodox a fost ridicat prin efortul susținut al comunității locale și al preoților, devenind un important centru spiritual în cartierul Plopilor din Târgu Jiu.

Hramul Bisericii „Sfântul Ierarh Nifon” din Târgu Jiu (situată în cartierul 9 Mai) este sărbătorit în fiecare an pe 11 august, zi în care Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești. Sărbătoarea cinstește pe ierarhul a cărui ocrotire este puternic legată de viața religioasă din Mitropolia Olteniei.

Așadar, marți, 11 august 2026, enoriașii din cartierul 9 Mai, zona Plopilor au venit la sfânta biserică pentru a sărbători pe Sfântul Ierarh Nifon, ocrotitor al acestui sfânt lăcaș. Cei doi preoți slujitori ai bisericii, preot paroh Gheorghe Sandu și preot slujitor Liviu Vasiloniu, au invitat pentru săvârșirea serviciului religios și a Liturghiei de hram pe preotul protopop Mihai Roibu, preotul pensionar Mihai Păun și preotul paroh Ionuț Cioabă.

La ora 9:00 cei cinci preoți au ieșit din sfântul altar cu icoana Sfântului Ierarh Nifon ornată pe margini cu o ghirlandă de trandafiri albi și au așezat-o în fața altarului. După o scurtă slujbă și trei târcoale în jurul icoanei, au intrat în altar iar enoriașii prezenți, începând cu bărbații, au trecut și au sărutat sfânta icoană.

Ioan – Andrei Lișiță, cântăreț al Bisericii „Sfântul Ierarh Nifon” încă din anul 2019, a citit în fața enoriașilor rugăciunea „Apostolul” – praznicul Sfântului Ierarh Nifon.

Preotul protopop Mihai Roibu, între ușile împărătești ale altarului a citit din Sfânta Evanghelie despre Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan care ne mărturisește: ,,Să nu se tulbure inimile voastre, nici să se înfricoșeze, să credeți în Bunul Dumnezeu în orice situație vă aflați, pentru că tot Mântuitorul ne zice: «Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine». Vedem că Sfinții au răbdat multe necazuri, suferințe și tot și au dăruit viața pentru Hristos. Sfinții sunt simpli oameni care au urmat întocmai Mântuitorului, iubindu-L pe El mai presus de lucrurile trecătoare ale lumii arătând viața lor curată, de sfințenie.

Au urmat slujbele cuvenite  unei astfel de sărbători, iar la sfârșit au ținut o predică și preotul protopop Mihai Roibu, dar și preotul paroh Gheorghe Sandu.

În predica sa, preotul Mihai Roibu, a povestit pe scurt viața Sfântului Ierarh Nifon, pentru că Dumnezeu a rânduit ca în această biserică să-l aveți ocrotitor pe Sfântul Nifon. „Ne-am adunat astăzi împreună și ne bucurăm că ați venit în număr mare și ați adus și ofrande sfintei biserici ca mulțumire pentru binefacerile pe care le-ați cules. Să fiți mulțumitori față de Dumnezeu care va ajutat să vă bucurați să veniți la această frumoasă biserică. Să știți că totul s-a făcut prin puterea lui Dumnezeu. Prin truda părintelui Gheorghe și mai ales cu ajutorul dumneavoastră s-a ridicat acest prea frumos lăcaș. Cred că mai mare mulțumire nu poate avea părintele Gheorghe când vede că rodul trudei sale este atât de frumos iar dumneavoastră ați venit în număr așa de mare. Să ne bucurăm cu toții și să aducem slavă lui Dumnezeu”.

Preotul paroh Gheorghe Sandu, în predica sa, a spus că împreună cu sfinții părinți, s-au rugat astăzi la Dumnezeu să izbăvească țara de rele. „Vă mulțumesc din suflet că ați fost alături de mine atâta timp, și sunt convins că nu numai alături de mine ci de Sfânta Biserică și de Iisus Hristos, trebuie să fim alături. Mulțumesc și celor de la strană care au cântat frumos, mai ales doamnei Corina Coiculescu, care ne-a înduioșat prin cântările și rugăciunile spuse. Să vă dăruiască Bunul Dumnezeu sănătate, pace, liniște, dragoste și armonie. Sunt convins că dacă vom încerca să ne iubim unii pe alții Dumnezeu se va uita cu milă și va avea grijă de noi. Doamne ajută și multă sănătate!”, a încheiat predica preotul Gheorghe Sandu, apoi a trecut și a miruit pe toți cei prezenți, care au primit din partea bisericii câte un pachet cu alimente.

Așadar, a fost prăznuit marți, 11 august 2026, Sfântul Ierarh Nifon, la Biserica cu acest hram din Cartierul 9 mai, Zona Plopilor din Târgu Jiu.

Îl avem model pe Sfântul Ierarh Nifon. Acest sfânt ne-a arătat cum putem să trăim în dragoste, credință și liniște duhovnicească prin minunile sale, iar Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să facem cereri și rugăciuni, căci acesta este lucrul cel bun și primit înaintea lui Dumnezeu. Rugăciunea noastră către Mântuitor, Maica Sa Preacurată și către Sfinții săi rugători.

În final, să nu uitați aceste trei lucruri: Să aveți frica lui Dumnezeu, să ne păzim mintea curată și rugăciuni permanente către toți sfinții noștri rugători.

Pentru rugăciunile Sfântului Ierarh Nifon, mântuiește-ne, miluiește-ne pe noi, Amin !

Gigi BUȘE

În categoria ACTUALITATE, EVENIMENTE | Lasă un comentariu

Numărul 79 (dar 37 din seria nouă) al Revistei „Hohote” a ieșit de sub tipar

Publicat în 11.08.2026 de Gigi Bușe

„Hohote” este o revistă românească de divertisment, satiră și umor, editată, trimestrial, la Târgu Jiu de Cenaclul „Hohote” sub egida Uniunii Epigramiștilor din România și legată de tradiția Societății Umoriștilor Gorjeni (fondată în 1995 de epigramistul Al. D. Șerban).

Între două coperți cu o grafică deosebită realizată de vestitul artist plastic, grafician și caricaturist Marian Avramescu, revista adună în paginile sale epigrame, poezie umoristică, proză și parodii, bine alese și prezentate de inimosul epigramist gorjean, Mihai Lungescu, președintele Cenaclului și redactorul-șef al revistei.

În editorialul intitulat „A învinge înseamnă a convinge”, un aforism al domnului Valeriu Butulescu, redactorul-șef al revistei, face referiri la zbaterile și frământările sale pentru realizarea Festivalului Național de Satiră și Umor „HOHOTE”, desfășurat în spațiul ospitalier gorjenesc de la Târgu Jiu și Rânca, în perioada 29 – 31 mai 2026. „Munca asiduă pentru identificarea tuturor resurselor financiare necesare susținerii evenimentului, a fost o misiune grea, dar puterea de convingere a depășit nehotărârea micilor antreprenori gorjeni, impresionați de anvergura propusă manifestării”, a precizat domnul Lungescu.

Jurizarea celor 140 de lucrări depuse, la cele trei secțiuni din concurs, s-a desfășurat în limitele riguros stabilite, iar rezultatele au fost publicate în avans față de termenul din regulament.

Totodată, s-a pornit o confruntare asiduă cu desfășurarea evenimentului: cazare, meniu, rapsozi, colaborări cu primării zonale, obiceiuri și tradiții, invitați-surpriză, trei săli de expoziție grafică în incinta muzeului pe o durată de 30 de zile, sală de premiere și de workshop pe teme grafice în incinta aceluiași muzeu, organizare spații de expoziție în Rânca, spațiu pentru gala laureaților, locuri de cazare suplimentare pentru excedentul de invitați, zone de servire a meselor, ringuri de dans, traseu turistic pe pârtia de schi etc. „Și totul s-a desfășurat conform scenariului stabilit”, a spus la final, mulțumit de realizare, domnul Mihai Lungescu.

În paginile revistei sunt descrise pe larg activitățile desfășurate și prezentate creațiile câștigătoare.

La finalul editorialului, autorul mai vrea o minune: „Să putem reînvia nucleul spiritual creat în localitatea Tismana din Gorj, de George Coșbuc, la începutul secolului trecut”. Demersul a început și are sprijinul proprietarilor vilei Ursu din localitate, unde celebrul poet a tradus capodopera lui Dante Alighieri și una dintre cele mai importante opere ale literaturii universale, „Divina Comedie”. Ne vom bizui pe același citat care și-a arătat deja roadele: „Gândurile sunt arhitecții vieții!”

Pe parcursul mai multor pagini, domnul Nelu Vasile, veteranul cenaclului „Hohote” și membru al echipei redacționale al acestei reviste, continuă cu partea a șasea din studiul său intitulat „Captiv în labirintul epigramei”, prin prezentarea activității umoristice gorjene de-a lungul anilor, însoțită de câteva imagini fotografice.

Domnul Mihai Sălcuțan, vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, într-o scurtă povestire intitulată „Brâncuși, departe de casă”, ne prezintă vizita dumnealui la Muzeul de artă din Philadelphia unde se află o importantă colecție de lucrări semnate Constantin Brâncuși, artistul de origine română care a revoluționat sculptura mondială, exponent al modernismului și avangardei, intrat în corpul elitei mondiale din domeniul artei. În opera sa a exprimat esența lucrurilor, vitalitatea formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual, a oglindit viziunea țăranului român asupra lumii, tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. „Brâncuși spunea că simplitatea este complexitatea însăși și cu această maximă rămasă în minte am contemplat îndelung cele 18 opere de artă durate pentru eternitate în marmură albă și galbenă, în piatră, bronz poleit și în lemn. În acea zi l-am perceput mai bine pe Brâncuși ca om, ca artist, ca sol al tradiției și modernității, al culturii române și a celei universale”.

Urmează o galerie de portrete realizate de Marian Avramescu ale invitaților, apoi, paginile revistei găzduiesc câte un calup din creațiile epigramistice ale acestora dintre care amintim pe: Nicolae Bunduri, Laurențiu Ghiță, Florina Dinescu, Mihai Sălcuțan, Florin Rotaru, Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Daniel Bratu, Vasile Larco, Daria Dumescu, Vasile Vajoga, Grigore Cotul, Petru-Ioan Gârda, Constantin Moldovan, Mirela Grigore, Ioan Toderașcu, Ion Micuț, Dan Norea, Gheorghe Șchiop, Victor Bivolu, Mihai Haivas, Ionuț-Daniel Țucă, Maria Vulpașu, Vasile Vulpașu, Cătălina Orșivschi, Liviu Kaiter, Ion Moraru, Liviu Gogu, Traian Brătianu, Alexandra Dogaru-Aldo, Constantin Bidulescu, George Eftimie, Valentin Ursu, Alexandru Hanganu, Mihai Frunză, Vasile Predescu, Violeta Urdă (Cuțurescu), Gheorghe I. Gheorghe, George Băicoianu, Gheorge Enăchescu, Sandu Oltean, Elena Agiu Neacșu – (catrene vesele),  Ovidiu Țuțuianu (De-ale lui Bulă), Radu Păcurar, Valentin David și Nicolae Gonț-TOPOR.

Urmează o altă galerie de portrete realizate de Marian Avramescu, de data aceasta, ale membrilor Cenaclului „Hohote”, completate cu fotografii și câte un calup din creațiile epigramistice ale lor, din care amintim pe: Adriana Săvescu, Ana Ionele (Despre bani, prieteni și răbdare), Cecilia Gurgui, Mihai Lungescu, Cornel Munteanu, Doru V. Fometescu, Geo Filiș, Grig M. Dobreanu, Luminița Săceleanu, Vasile Munteanu, Janet Nică, Nicolae Dragoș, PIF Vasilescu, Calotă Rodica, Gabi Roșianu, Grigore Lupescu și Valentin Groza.

După un dialog epigramistic între Mihai Lungescu și Cornel Mărginean, în cadrul rubricii „Pagina debutantului”, urmează poemul „Tirania rimei” al gorjeanului Valeriu Butulescu.

Doamna Luminița Săceleanu face o scurtă prezentare a activității Cenaclului „Hohote” în perioada 12 – 31 mai, astfel: 12 mai 2026 – Întâlnirea membrilor Cenaclului ,,Hohote”, 13 mai 2026 – Prezența la emisiunea „Cultura în imagini”, pe Accent TV, a domnului Mihai Lungescu și Luminița Săceleanu, 19 mai 2026 – Salonul literar-artistic ,,Armonii și zâmbete”, un proiect comun al asociației ,,Uniunea Femeilor din Gorj” și al cenaclului ,,Hohote”, iar în perioada 29-31 mai 2026 – Festivalul de satiră și umor ,,Hohote”.

E rândul poeziilor umoristice să fie găzduite în paginile revistei, la rubrica „Poezia, dragostea mea”, astfel: Teodora Cruceru – Ard în tine, PIF Vasilescu – Gânduri în amurg, Geo Filiș – Examenul de BAC, Cătălina Orșivschi – Aștept o cerere în căsătorie!, Ovidiu Țuțuianu – De Paște cu „Mocănița”, Vasile Larco – Sonet de voiaj, Luminița Săceleanu – Rondelul dorințelor, Camelia Ardelean – Sunt tânără și sexy…, Elena Mândru – Vis de vacanță și D’ale carnavalului, Teodora Pascale – Zbor întrerupt și În ceasul al doisprezecelea, Rozalia Iașura – În politică și Alexandra Dinu (participantă la Festivalul de creație umoristică pentru elevi „Al. C. Calotescu Neicu”).

La rubrica „Proză umoristică” sunt următorii participanți: Florentina Loredana Dalian – Dacă știam, nu mă mai măritam, Ana Ionele – Când memoria pleacă în vacanță și uită să lase adresa…, Cristian Ovidiu Dinică – În lumea extraplată, Laura Lungescu – Nu știu de ce toți cred că există doar DOREL…. și Andreea Tudorescu – Cum arată o viață – pe scurt….

 Ștefan-Cornel RODEAN a participat cu fabulele: „Peria și hârlețul” și  „Bradul și pinul”.

Despre desfășurarea Festivalului Național de Satiră și Umor „HOHOTE”, Tg. Jiu și Rânca, Gorj – 29-31 mai 2026, ne relatează doamna Laura Lungescu și Gigi Bușe – Festivalul Național de Umor și Grafică „Hohote”, ediția a X-a, a fost o reușită.

În cadrul rubricii „Marginalii la festival”, sunt prezentate impresiile a doi graficieni: Marian Avramescu – Păpușa și Constantin Bălănescu – Motivație.

În continuare sunt prezentate rezultatele Festivalului Național de Satiră și Umor „HOHOTE”, ediția a X-a, 29-31 mai 2026 și grupajele câștigătoare.

  1. La Secțiunea EPIGRAMĂ: Locul 1 – Laurențiu Ghiță, Locul 2 – Florin Rotaru, Locul 3 – Petru-Ioan Gârda, Mențiune 1 – Liviu Gogu, Mențiune 2 – Constantin Moldovan și Mențiune 3 – Valentin David.
  2. La Secțiunea POEZIE UMORISTICĂ: Locul 1 – Daria Dumescu, Locul 2 – Liviu Gogu, Locul 3 – Nicolae Bunduri, Mențiune 1 – Cătălina Orșivschi, Mențiune 2 – Ion Moraru și Mențiune 3 – Daniel Bratu.
  3. Secțiunea GRAFICĂ SATIRICĂ ADULȚI: Locul 1 – Liviu Stănilă, Locul 2 – Cristinel Vecerdea CRIV, Locul 3 – Gabriel Rusu, Mențiune 1 – Sergiu Fărcășanu și Cornel-Marin Chiorean, Mențiune 2 – Marcel-Claudiu Morariu și Victor-Eugen Mihai-VEM și Mențiune 3 – Horia Crișan și Mihai-Gabriel Boboc.
  4. Secțiunea GRAFICĂ SATIRICĂ ELEVI: Locul 1 – Carmen Bâscă, Locul 2 – Eduard-Nicușor Știrban, Locul 3 – Gabriela-Lavinia Băran, Mențiune 1 – Daria-Andreea Popescu și Ștefania Balaș, Mențiune 2 – Bianca Popescu, Valerian Palaghia și Eliza Pagnejer și Mențiune 3 – Cristian-Grigore Cotul, Ioana-Cristina Udriște și Larisa Crudu.

O rubrică interesantă este dedicată „Impresiilor despre Festival”, culese de pe Facebook. Sunt prezentate impresiile lui Daniel Bratu, Daria Dumescu, Dan Norea, Ioan Toderașcu, Petru-Ioan Gârda, Claudiu Morariu, Gabriel Rusu, Liviu Stănilă, Sergiu Fărcășanu, Adrian Cioroianu, David Valentin, Mirela Grigore (Jos pălăria în fața întregii echipe organizatoare).

Doamna Laura Lungescu la rubrica „Cronici ale Festivalurilor din țară” prezintă cronici și fotografii de la următoarele festivaluri: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE SATIRĂ ȘI UMOR „MĂRUL DE AUR”, Bistrița, 3-4 aprilie 2026,  FESTIVALUL NAȚIONAL DE SATIRĂ ȘI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER”, Vișeu de Sus, Maramureș, 17-19 aprilie 2026, ÎNTÂLNIREA UMORIȘTILOR, Brăila, 24-26 aprilie 2026,  FESTIVALUL NAȚIONAL DE EPIGRAMĂ „CÂT E BUZĂUL DE MARE”, 8-10 mai 2026 și FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE LITERATURĂ UMORISTICĂ „SCÂRȚ-UMOR”, Iași, 5-7 iunie 2026.

Umoristul gorjean Grig M. Dobreanu ne prezintă lansarea nr. 269 al mini revistei „Ceașca de cafea” și a unei monografii a Băncii de Investiții, Sucursala Gorj, scrisă de Victor Troacă, fostul director adjunct al acesteia până în anul 1990, când a fost desființată prin… transformare și transferare la Banca Română de Dezvoltare S.A.

Și domnul Mihai Lungescu ne prezintă romanul „Aripi frânte” al scriitoarei ieșene Elena Stredie, pe care-l recomandă „cu toată căldura”.

Domnul Nelu Vasile face o scurtă prezentare a unui fost poet și epigramist gorjean, Nicolae Brelea din comuna Bârsești, județul Gorj.

O altă rubrică interesantă este „Sărbătoriții cu vârsta rotundă – dincolo de borna 65”, unde sunt prezentați acești seniori sărbătoriți și câteva epigrame de-ale lor, astfel: Grigore LUPESCU–95 (n. 31.08.1931), Traian BRĂTIANU–85 (n. 09.06.1941) Petru BRUMĂ–85 (n. 28.06.1941), Mihai HAIVAS–85 (n. 04.06.1941), Rodica HANU-PAVEL–80 (n. 17.08.1946), Gheorghe I. GHEORGHE–80 (n. 03.08.1946), Ștefan-Cornel RODEAN – 75 (n. 03.07.1951), Julian RADU–75 (n. 17.05.1951), George CEAUȘU–75 (n. 07.08.1951), Eugen SFICHI–70 (n. 26.05.1956) și Maria STURDZA-CLOPOTARU–65 (n. 07.08.1961).

Urmează membrii Cenaclului HOHOTE născuți în al doilea trimestru: Gigi BUȘE – 27 aprilie, Janet NICĂ – 12 mai, George DRĂGHESCU – 16 mai, Doru-Mihai LUNGESCU – 18 mai și Doru FOMETESCU – 27 mai.

Domnul Mihai Sălcuțan ne prezintă povestirea „Amintiri: Când nu ești dus la biserică” petrecută la Târgu Jiu.

Urmează un mini interviu al lui George Drăghescu, cu epigramistul Dan Norea, dar și un interviu profesionist între Laura Lungescu cu Victor-Eugen Mihai – VEM, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Bacău.

Doamna Luminița Săceleanu prezintă câteva din activitățile Asociației ,,Uniunea Femeilor din Gorj” al cărei membru fondator este.

Rubrica „Duel epigramatic” este realizată de Nae BUNDURI.

Un eseu deosebit intitulat „Cuvintelnic de întâmpinare” este realizat de profesorul Janet Nică.

Următoarea rubrică „De vorbă cu cititorii” ne prezintă reacțiile cititorilor la primirea Revistei HOHOTE, cu nr. 78/martie 2026. Printre aceștia se numără: Liviu Albu, Cojocaru Mihaela,  Ana Ionele,  Sergiu Fărcășanu, Nae Bunduri, George Ceaușu, David Valentin și Elena Stredie.

Sunt prezentate epigramele și notele obținute de participanții la Concursul revistei „E vară la mare”: Grigore Cotul, Ion Moraru-Galați, Gheorghe Bâlici, Ionuț-Daniel Țucă, Laurențiu Ghiță, Gheorghe Șchiop, David Valentin, Daniel Bratu, Dan Norea, Nae Bunduri, Liviu Kaiter, PIF Vasilescu (note pese 9), Daria Dumescu, Vasile Vajoga, Petru-Ioan Gârda, Mihai Haivas, Vasile Larco, Florina Dinescu, Mihai Frunză, George Eftimie, Ion Diviza, Mirela Grigore, Ion Micuț, Gheorghe Enăchescu, Nicolae Topor, Violeta Urdă, Alexandru Hanganu, Gh. I. Ciulpan,  Ana Ionele, Elena Mândru (note pese 8), Luminița Săceleanu, Constantin Bidulescu, Vasile Vulpașu, Tony Andreescu, Valentin Ursu, Cornel Munteanu, Sandu Oltean (note pese 7), Cecilia Gurgui, Maria Vulpașu, Ovidiu Țuțuianu, Traian Brătianu, Liviu Zanfirescu, Elena Agiu Neacşu, Victor Bivolu (note pese 6).

Din nou, domnul Mihai Sălcuțan ne prezintă povestirea „Cireșe roșii, cireșe albe, cireșe negre”.

La rubrica „UMORUL SUB LUPĂ – Conexiuni”, Alexandra Dogaru-Aldo prezintă „Parfumul epigramei, de la Pământ la Lună …”, iar Domnul Nelu Vasile prezintă ultima rubrică intitulată: „UN AFORISM ȘI AUTORUL SĂU”.

Sunt prezentați sponsorii care au făcut posibilă desfășurarea Festivalului Național de Satiră și Umor „HOHOTE”, ediția a X-a, 2026, cu citatul lui Nicolae Iorga: „Mecenatul nu este o cheltuială, ci o investiție în nemurirea spirituală a unui popor.”

La pagina 167 este prezentată dezlegarea rebusului „Un aforism și autorul său” și lansarea, pentru numărul 38 al revistei HOHOTE, cu apariție în septembrie 2026, a concursul de epigramă fără premii, la tema „Cri-cri-cri, toamnă gri, nu credeam c-o să mai vii!” (George Topârceanu).

Sunt acceptate lucrări de pretutindeni. Fiecare material va conține două epigrame și va fi transmis, pe e-mail, la adresa revistahohote@gmail.com, până la 01.09.2026. Vă dorim succes!

Acest număr al revistei, 37, denotă de la început că revista este de nota 10 (3+7 = 10)! „O revistă trebuie să corespundă unor criterii speciale. Mai întâi să răspundă simțului tactil, iar această revistă este foarte plăcută la atingere, ceea ce înseamnă că îndeplinește acest criteriu, după aceea simțului vizual, respectiv estetic. Ea arată foarte bine și felicit redacția, și în special pe domnul Mihai Lungescu și Marian Avramescu, pentru cum arată. Caracterele scrisului sunt bine alese, spațiul este foarte judicios folosit, fotografiile sunt clare, iar conținutul este de calitate și bine distribuit în cele 170 de pagini ale revistei. Deci, pot spune cu mare bucurie, că este o revistă de calitate și îi felicit pe cei din redacție, pentru aceasta. Sau cum ar zice doamna Ana Ionele: „Elegantă și stilată, proaspătă și înflorată”! Închei această prezentare cu un mesaj realist și fin referitor la această revistă, al aceleiași doamne: „Hohote nu este doar o simplă colecție de texte umoristice, ci un spațiu în care satira, autoironia și spiritul critic se întâlnesc pentru a oferi cititorului nu doar divertisment, ci și reflecție. Prin epigrame, pamflete și alte forme de expresie ludică, revista cultivă un tip de umor inteligent, ancorat în tradiția literară românească, dar perfect adaptat sensibilităților contemporane. Pe scurt, Hohote nu este doar o revistă – e un loc unde râsul are cultură, iar cultura știe să râdă. Iar într-o astfel de companie, nu-ți rămâne decât să faci exact ce sugerează titlul: să hohotești… cu stil. Păi, cum nu! Doar apare sub egida Uniunii Epigramiștilor din România. Așa, ca să știți, s-o citiți și prețuiți!”

Reamintesc că revista „Hohote” este susținută prin eforturi proprii, cu generozitate, de un grup de umoriști din Târgu-Jiu, în mod special, de redactorul-șef, Mihai Lungescu și soția sa, Laura.

De asemenea folosesc prilejul pentru a adresa felicitări editorului revistei „Hohote”, respectiv Cenaclul umoristic cu același nume, precum și echipei redacționale formată din Doru-Mihai Lungescu – redactor-șef, redactorilor Grig. M. Dobreanu, Marian Avramescu, Laura Lungescu, Nelu Vasile, Valentin David, Luminița Săceleanu, Alexandra Dogaru-Aldo, Mihai Haivas și Janet Nică. Totodată le urăm succes deplin în materializarea viitoarelor proiecte. Urăm, de asemenea viață lungă, noii serii în acest format a revistei „Hohote”.

Gigi BUȘE

În categoria ACTUALITATE, DIN BREASLĂ, EVENIMENTE | Lasă un comentariu