„Jurnalismul nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi.” – Oscar Wilde

Joi, 8 ianuarie 2026, se împlinesc 100 ani de la inaugurarea actualului local al Școlii Normale Tg-Jiu, azi Colegiul Național ,,Spiru Haret”.

Începuturile funcționării Școlii Normale din Târgu-Jiu datează din anul 1832. Atunci s-au deschis cursurile Școlii Publice din Târgu-Jiu pentru 50 de cursanți situată pe ulița Măldărășoaia. Întâiul dascăl al acestei școli a fost un tânăr profesor din București, Constantin (Costache) Stanciovici Brănișteanu, născut la 16 aprilie 1815. Cursurile au fost inaugurate imediat după Paștele anului 1832. Școala Națională din Târgu-Jiu a avut două atribuții chiar de la înființare: să pregătească pe cei care urmau să devină învățători la școlile din sat și să controleze activitatea celorlalte instituții de învățământ. Din 1838 s-a introdus sistemul de recrutare a candidaților de învățători. În 1844 Școala Națională era înscrisă cu numele de Școala Normală. Aici erau admiși doar elevii care ”au trecut cu destoinicie cursul învățăturii școlii comunale”.

Istoria Școlii Normale din Târgu Jiu este marcată de întreruperi, redeschideri și reorganizări, în ciuda nevoii persistente de învățători: a fost închisă în 1848 din cauza holerei și redeschisă în 1850 (cu Stanciovici Brănișteanu revenit la post, dar afectat de pierderi tragice), apoi devine școală primară, fiind desființată din nou în 1885-1886, pentru a renaște la 1 septembrie 1919 ca Școală Normală de Învățători, funcționând inițial în spații închiriate și la Școala Primară de Băieți nr. 2, din lipsă de local propriu.

Procesul de construire a unui sediu propriu al Școlii Normale din Târgu Jiu, a fost inițiat de dr. Nicolae Hasnaș, care a rezolvat problema terenului, obținând prin lege un teren de 50.000 mp de la Biserica Olari, cu o donație, clădirea fiind proiectată de C. Păunescu și construită de Iulius Doppelreiter, inaugurată și devenind funcțională în la 8 ianuarie 1926, înlocuind spațiile improprii închiriate. 

Astăzi, la 100 de ani de la inaugurarea actualului local al Colegiul Național ,,Spiru Haret” conducerea acestuia dorește să realizeze un demers educațional circumscris domeniului excelenței, în vederea dezvoltării unor personalități valoroase, creativ-pragmatice, moral-civice, europene, cu abilități de comunicare și competențe intelectuale, să dezvolte diverse parteneriate îmbogățind calitatea educației, să coopereze cu instituții prestigioase la nivel național și internațional, să promoveze politici pozitive în relația cu comunitatea.

Pentru aceasta, conducerea colegiului și colectivul de cadre didactice își propun: – Menținerea și consolidarea prestigiului de care se bucură în comunitate, sporirea prestigiului său în rândul instituțiilor similare din țară.

– Atragerea spre Colegiul Național „Spiru Haret” a celor mai buni elevi din județ. Motivarea acestora pentru obținerea performanțelor și a excelenței. Cuprinderea într-o pondere însemnată a copiilor din mediul rural, asigurarea egalității șanselor pentru accesul lor la educația de calitate.

– Asigurarea ”stării de bine” a copiilor și tinerilor haretiști, dezvoltarea bunăstării acestora și oferta unui mediu sigur și prietenos din partea instituției.

– Derularea unei politici eficiente de selecție și valorizare a personalului în vederea creșterii calității educației. Instituirea spiritului academic în dezbaterile, atitudinile, comportamentele profesorilor de la Colegiul National „Spiru Haret”. – Educarea tinerilor în spiritul cetățeniei democratice, înțelegerea, respectarea și exercitarea drepturilor omului, practicarea democrației coparticipative.

– Deschiderea față de Europa și promovarea dimensiunii europene în educație prin: Continuarea studierii limbilor străine; Promovarea comunicării interculturale; Realizarea unității prin diversitate.

– Dezvoltarea competențelor generale și specifice privind învățarea informaticii și a tehnologiilor informației și comunicării.

– Accentuarea dimensiunii pragmatice a personalității tinerilor prin educația antreprenorială, ecologică, pentru un stil de viață sănătos.

– Promovarea valorilor moral-religioase, a educației estetice, artistice.

– Introducerea unor forme alternative de învățare.

– Pregătirea tinerilor pentru construirea unei cariere de succes în acord cu cerințele comunității locale, naționale, internaționale; realizarea unei tranziții line spre piața muncii.

Baza materială a școlii este modernă și diversificată, incluzând laboratoare (fizică, chimie, biologie, informatică dotate cu PC-uri), cabinete (geografie, limbi moderne, religie, muzică, consiliere psiho-pedagogică), un amfiteatru (300 locuri), o cantină (100 locuri/serie), un cămin (200 locuri), o bibliotecă (25.000 volume și sală de lectură), și facilități sportive (2 baze sportive, 1 sală de sport), oferind un mediu complet pentru învățare, experimentare, recreere și dezvoltare personală.

Gigi BUȘE

De duminică, 4 ianuarie 2026, învățământul gorjean este mai sărac după trecerea în eternitate a profesorului de limba și literatura română, Eugen Velican, cadru didactic de marcă, care și-a dedicat întreaga carieră formării generațiilor de elevi și viitori profesori.

„Astăzi, 4 ianuarie 2026, lumea mea a devenit mult mai goală. Tatăl meu, domnul profesor Eugen Velican, a plecat dintre noi. Îți mulțumesc pentru tot ce m-ai învățat, pentru bunătatea ta și pentru dragostea necondiționată. Te vom purta mereu in inima. Odihnește-te în pace, tată!”, este mesajul transmis de fiica sa, doctorița Cristina Velican Groza.

Eugen Velican, născut la 17 martie 1946, a fost director al Școlii Normale „Spiru Haret” din Târgu Jiu și a decedat duminică, 4 ianuarie 2026, la vârsta de 79 de ani. Avea probleme de sănătate specifice vârstei și presimțea că nu va apuca vârstă de 80 de ani deși își dorea să ajungă la această bornă în luna martie. Profesorul pensionar se bucura de o familie frumoasă cu doi copii realizați, fiica fiind medic în rețeaua școlară și fiul, preot. Soția profesorului era bolnavă de mai mult timp dar soțul i-a fost permanent alături, în ultima perioada refuzând să mai iasă din casă.

Eugen Velican a activat timp de mai mulți ani la Liceul Pedagogic din Târgu Jiu, devenit ulterior Colegiul Național „Spiru Haret”, unde a fost recunoscut pentru rigoarea profesională, pasiunea pentru limba și literatura română și implicarea profundă în actul educațional. Prin munca sa, a contribuit decisiv la formarea multor cadre didactice care activează astăzi în sistemul de învățământ. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Gorj au transmis un mesaj de condoleanțe, subliniind rolul important pe care profesorul l-a avut în educația gorjeană: „Profesorul Eugen Velican a fost un model de profesionalism, un dascăl dedicat și un reper moral pentru generații întregi de elevi și profesori. Cerebral, exigent, perfecționist, dar cu un suflet mare – așa și-l vor aminti foștii elevi sau colegii de cancelarie. Plecarea sa lasă un gol imens în comunitatea educațională din județul Gorj.”

Acum, pentru profesorul și omul, Eugen Velican, călătoria pe scena vieții s-a oprit și a început cea spre stele, în eternitate. Îi dorim ca Dumnezeu să-i odihnească veșnicia în liniște și lumină în Împărăția Sa! Drum lin la stele, domnule profesor!

Gigi BUȘE

Luni, 29 decembrie 2025, la Școala „Cornelius Radu” din Rădinești, comuna Dănciulești, județul Gorj, a avut loc o întâlnire cultural-educațională, dedicată promovării tradițiilor, obiceiurilor și patrimoniului cultural din zona Dealului Muierii.

Evenimentul a fost organizat de Societatea Cultural-Științifică „Rădinești Gorj” și a avut ca obiectiv principal valorificarea identității locale și promovarea Destinației Turistice „Dealul Muierii”.

La buna organizare și desfășurare a evenimentului au contribuit domnul Constantin Arcuș și tatăl dânsului, domnul Marin Arcuș. Întâlnirea s-a bucurat de prezența unor invitați speciali printre care: Ionuț Viorel Bordeiași, manager al CJCPCT Gorj, Victor Troacă, economist, jurnalist și scriitor, președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” și director al Revistei SPICON, Dumitra Bădescu Marius, primarul comunei Dănciulești și alții.

Programul a inclus și o vizită la Muzeul Satului Rădinești. „Au fost evidențiate importanța promovării produselor gastronomice locale, precum și a unor elemente simbolice pentru zonă. Evenimentul a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile culturale și educaționale, specialiști și comunitatea locală, în vederea păstrării identității culturale și a valorificării durabile a resurselor turistice”, au comunicat reprezentanții CJCPCT Gorj.

Gigi BUȘE

România producea avioane cu reacție într-o perioadă în care multe state care astăzi domină industria aeronautică nu aveau încă această capacitate industrială completă.

Această performanță tehnică s-a concretizat în anii 1970, un moment în care țara a decis să își dezvolte o industrie de apărare proprie, reducând dependența de importurile sovietice. Prin investiții masive în infrastructură și în pregătirea inginerilor, România a devenit singura țară din Pactul de la Varșovia, în afara Uniunii Sovietice, care a construit propriile aparate de zbor cu motor reactiv. Primul rezultat major al acestui efort a fost avionul IAR-93 Vultur, realizat în cadrul programului YuRom, o colaborare strategică între România și Iugoslavia. Proiectul a debutat la începutul anilor ’70 și a implicat resurse considerabile din partea ambelor state pentru cercetare și dezvoltare. Primul zbor al prototipului a avut loc în 1974, marcând un moment istoric pentru aviația națională și demonstrând că industria locală poate gestiona complexitatea proiectării unui aparat subsonic destinat misiunilor de sprijin aerian la sol. Pentru a propulsa aceste aparate, inginerii români au integrat tehnologie occidentală, obținând licența pentru motoarele Rolls-Royce Viper. Acestea erau produse intern, la uzina Turbomecanica din București, fapt care a ridicat standardele tehnologice ale întregii industrii orizontale.

Fabrica de Avioane Craiova a devenit centrul nevralgic unde fuselajul era asamblat și unde se realizau testele finale, consolidând un lanț de producție complex, de la metalurgie la avionică.

Următorul pas în evoluția aeronautică a fost dezvoltarea modelului IAR-99 Șoim, un proiect integral românesc, demarat în anii 1980. Spre deosebire de predecesorul său, acesta nu a mai fost rezultatul unei colaborări internaționale, ci rodul exclusiv al cercetării institutelor de profil din țară. IAR-99 a fost gândit ca un avion de antrenament avansat și misiuni ușoare, fiind capabil să pregătească piloții pentru trecerea pe avioane supersonice de luptă. Succesul acestor proiecte s-a bazat pe o infrastructură solidă de testare și cercetare, coordonată în mare parte de Institutul Național de Creație Științifică și Tehnică (INCREST).

Specialiștii români au efectuat mii de ore de teste în tuneluri aerodinamice pentru a optimiza forma și manevrabilitatea aparatelor. Această rigoare științifică a asigurat că avioanele îndeplineau standardele de siguranță și performanță necesare operării în cadrul forțelor aeriene. Astăzi, moștenirea acelei perioade este încă vizibilă, deoarece variantele modernizate ale IAR-99 sunt active în dotarea Forțelor Aeriene Române. Acestea joacă un rol esențial în formarea noilor generații de piloți care urmează să opereze aeronavele F-16.

Dacă IAR-93 era un avion militar de atac în toată legea, IAR-99 urma să fie un avion de antrenament și de susținere tactică, fiind totodată capabil de misiuni de recunoaștere și atac mai puțin complexe. Și dimensiunile celor două avioane vorbesc despre ierarhia lor — IAR-93 avea 14,9 metri lungime și o anvergură a aripilor de 9,3 metri, în timp ce IAR-99 avea 11,01 metri lungime fără tubul Pitot și o anvergură de 10,16 metri. Greutatea celor două avioane indică din nou o ierarhie similară — 5.750 kg greutate proprie la gol pentru IAR-93 și 3.200 kg pentru IAR-99.

IAR-99 a fost catalogat încă din primii ani ca un model foarte manevrabil în aer. Putea atinge o viteză maximă de 850-865 km/h în varianta de antrenament și de 640 km/h cu arme acroșate pentru misiuni militare. Era capabil să decoleze pe o pistă de doar 950 metri lungime în asemenea misiuni militare sau chiar 850 metri în regim de avion de antrenament. Greutatea maximă la decolare era de 4,6 tone. Primul prototip a avut zborul inaugural în 1985, fiind pilotat de lt. col. Vagner Ștefănel. Al doilea prototip a suferit un accident și a fost pierdut, dar ambii piloși de la bord au catapultat în siguranță. Un al treilea prototip a fost construit și a zburat în siguranță.

Avionul IAR-99 a intrat în producția de serie în anul 1987. Dar deja în 1990, uzina Avioane Craiova a înțeles că e nevoie de o modernizare urgentă în schimbarea de context internațional, mizând pe poziționarea IAR-99 mai ales ca avion de antrenament. Cu ajutorul celor de la Jaffe, din Texas, au fost modernizate până și două exemplare care se aflau în proces de asamblare la uzină, principalele modificări fiind făcute în cabină, la comenzile de pilotaj. Cele două exemplare au încercat a fi propuse în SUA, în speranța obținerii de noi comenzi, însă ideea n-a avut succes, așa că au fost ulterior reconfigurate în versiuni standard și livrate forțelor române. A mai urmat o tentativă de modernizare, de această dată independentă, la Craiova, dar a avut același deznodământ.

Cea mai consistentă modernizare a avut loc în 1996, cu finalitate în 1997. IAR-99 a primit o avionică nouă, care să fie similară cu cea de le MiG-21 Lancer, compania Elbit din Israel fiind aleasă pentru a asigura integrarea noilor comenzi cu sistemul de pe IAR-99. Primul avion modernizat a fost produs în 1997 și a fost al 18-lea exemplar IAR-99 fabricat de la startul producției. Acesta a fost și momentul când numele de Șoim a devenit folosit și în nomenclatura oficială.

Anume această versiune IAR-99 Șoim mai e și în prezent în operarea Forțelor Aeriene ale României.

În 2015 a fost anunțată, de către Avioane Craiova și INCAS, versiunea IAR-99 TD, o versiune modernizată, care urma a fi dezvoltată în circa 3-4 ani, care ar fi beneficiat de o structură nouă, dar și de un motor nou, mai modern, precum și un radar Leonardo Vixen 500E.

Ideea a derivat în programul IAR-99 Super Șoim, care presupune și o avionică similară cu avioanele F-16, putând fi folosit astfel și pentru antrenarea piloților pentru F-16 și chiar, eventual, F-35, nu doar pentru MiG-21 Lancer.

IAR-99 e o mostră de inginerie definitivată cap-coadă în România, o demonstrație a faptului că un asemenea avion complex a putut fi proiectat și ulterior produs local. Dar, pe lângă admirația unui moment din trecut, importanța IAR-99 e una crucială mai ales pentru prezentul și viitorul Avioane Craiova, or, pentru a rezista și a putea avea o fundație de dezvoltare pe termen lung, uzina din Craiova are nevoie cel puțin de un model modernizat la o primă etapă. Și apoi, IAR-99 Șoim e încă un capitol al industriei aeronautice despre care se mai vorbește și la prezent, nu doar la trecut, deci e unul din acele puține exemple în care se mai poate salva ceva și pune din nou pe o linie de dezvoltare. Care va fi cursul de mai departe al istoriei acestui model și al industriei aeronautice din România – asta e marea întrebare.

Astfel, capacitatea industrială dezvoltată acum jumătate de secol continuă să servească interesele strategice naționale, validând viziunea inginerilor care au pus bazele aviației reactive românești.

Gigi BUȘE

Luni, 22 decembrie 2025, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor  „Regina Maria” a sărbătorit „Ziua Victoriei Revoluției Române din Decembrie 1989” sau „Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011.

Acum 36 de ani, se înregistra în România momentul zero al democrației și libertății de expresie, în studioul 4 al TVR. În 22 decembrie 1989, la ora 12:53, Televiziunea Română devenea „Televiziunea Română liberă” după ce Nicolae Ceaușescu a fugit cu elicopterul de pe Comitetul Central și armata trecea de partea poporului, iar manifestanții proclamau victoria.

În această zi de 22 decembrie 2025, o delegație a A.N.C.E. „R.M.” Gorj formată din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, prof. dr. Ion Mocioi, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, lt. col. (rtr.) Ovidiu-Gabriel Ghindă, dirig. Viorica Ionescu, ing. Vasile Ionescu, Gheorghe Bărboi, Vlăduleanu Nicolae și fotograf Dogaru Marian, a cinstit memoria martirilor gorjeni ai Revoluției Române de la 1989, care prin jertfa și sacrificiul lor, alături de alți martiri ai țării, au eliberat România de sub dictatura comunistă și au schimbat cursul istoric al țării.  

Prima activitate s-a desfășurat în comuna Bâlteni, satul Vlăduleni, la ora 10:00,  la monumentul eroului martir slt. Bărboi Gheorghe Dumitru, ucis la data de 23 decembrie 1989, la Otopeni, la vârsta de doar 19 ani, amplasat lângă alt monument al Eroilor din Primul Război Mondial ce marchează locul unei gropi comune unde au fost înhumați peste 57 de eroi căzuți în luptele din această zonă.  

Ceremonialul a început printr-un ceremonial religios susținut de preotul paroh Brănescu Grigore, ajutat de paracliserul Priescu Liviu. La final preotul paroh a ținut o scurtă predică. „Ne-am adunat aici să mulțumim lui Dumnezeu prin această slujbă făcută în memoria celor căzuți pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale și mai ales celor căzuți la Revoluția din Decembrie 1989. Ne-am rugat la Dumnezeu pentru a rândui ca sufletele lor să fie așezate acolo, în Împărăția Lui și să nu uităm că și aceștia și-au dat viața pentru neamul românesc și pentru ca noi să ducem o viață mai bună. Să nu uităm că noi suntem urmașii lor și trebuie să ne respectăm Patria, să ne respectăm poporul român și nu în ultimul rând să-l respectăm pe Bunul Dumnezeu, că El est cel care ne dăruiește toate câte avem. Chiar dacă trecem prin vremuri grele, să nu uităm căci Dumnezeu ne încearcă și într-adevăr dacă suntem uniți unii cu alții, vom trece cu bine prin toate aceste încercări”.

Domnul Primar al comunei Bâlteni, Marius Popescu, a transmis următorul mesaj: „Prin acest monument ridicat pentru a cinsti jertfa făcută de fiul acestui sat de numai 19 ani, soldat Bărboi Gheorghe Dumitru, trimis cu alți colegi să apere Aeroportul Otopeni, dar uciși din neglijența celor care erau deja în dispozitivul de pază al aeroportului, confundându-i cu teroriștii, trebuie să ne aducem aminte de acel eveniment de răscruce al poporului român și anume, căderea comunismului, iar noi trăim într-o societate liberă și democrată”.

La acest eveniment au participat și cei doi frați ai eroului martir, Gheorghe și Ion, cu soțiile și alte rude. Gheorghe, fratele cel mare și membru al Asociației Cultul Eroilor, a povestit cum a fost ucis fratele lor cel mic, în ziua de 23 decembrie 1989 la Aeroportul Otopeni, care la 9 decembrie împlinise 19 ani. A povestit și despre luptele duse în Primul Război Mondial pe dealul din apropierea locului unde sunt amplasate monumentele și înhumarea a 57 de eroi pe locul unde a fost ridicat monumentul. În încheiere a spus că lucrează la realizarea unei situații cu toți eroii satului căzuți în luptele din cele trei războaie dese de România, dar și a veteranilor de război.

Colonelul (rtr.) Walter Loga a vorbit despre „Masacrul de la Otopeni din decembrie 1989”, prezentând două lucrări intitulate „Otopeni 1989” și „Masacrul de la Otopeni” de Elizabeth Spencer. „Prin jertfa acestor tineri ne-am câștigat și libertatea de a vorbi. De-a spune ce avem pe suflet. Acum nu mai este așa. Azi sunt legi care ne impun să nu mai vorbim despre istoria neamului românesc”, a spus cu mâhnire domnul colonel.

Ceremonialul s-a încheiat cu depuneri de coroane la monumentul eroului martir slt. Bărboi Gheorghe Dumitru, din partea Primăriei și Consiliului Local Bâlteni, a Jandarmeriei Gorj și Filialei Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor  „Regina Maria”.

Următoarea activitate a celor de la Cultul Eroilor s-a desfășurat în Târgu Jiu, la Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, de la ora 12:00, la monumentul eroului martir slt. Haidău Grigore Cătălin, împreună cu tatăl, profesorul Grigore Haidău, și sora eroului, profesoara dr. Daria Ana Haidău Ionescu, directoarea liceului. Și acolo s-au depus coroane și s-a ținut un moment de reculegere.

Ultima activitate s-a desfășurat în Târgu Jiu, la Monumentul Eroilor Gorjeni ai Revoluției din Decembrie 1989 din Parcul „Nicolae I. Miloșescu”, de la ora 14:30, activitate la care au participat și autoritățile publice locale și militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”.  

Astfel, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a adus un omagiu Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, cei care au plătit cu viața pentru libertatea și demnitatea noastră.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Radu Miruță și Irineu Darău, noii miniștri ai Apărării și Economiei, au depus marți, 23 decembrie 2025, la ora 15:00, jurământul de învestire, la Palatul Cotroceni. Decretele de numire în funcție au fost deja publicate în Monitorul Oficial.

Demisia lui Ionuț Moșteanu, pe 28 noiembrie 2025, a adus schimbări în structura Guvernului României. Moșteanu și-a depus mandatul după ce Libertatea a relatat că, în primul său CV oficial, acesta susținea că a absolvit Universitatea Athenaeum din Bucureşti, instituție care a declarat că nu l-a avut niciodată student. Radu Miruță, ministru al Economiei, a preluat interimatul la Ministerul Apărării, iar ulterior USR a decis ca acesta să fie și propunerea pentru a prelua portofoliul de la MApN. În locul său, la Economie, USR l-a propus pe Irineu Darău.

Radu-Dinel Miruță, este un politician USR care din 23 decembrie 2025 deține funcțiile de Viceprim-ministru și Ministru al Apărării Naționale, în Guvernul Ilie Bolojan, după ce a fost Ministru al Economiei în același cabinet. A fost deputat de Gorj  în perioada 2020 – 2024), este doctor în telecomunicații și are studii în drept, având experiență în sectorul IT și cercetare.

Radu-Dinel Miruță, născut la 8 aprilie 1985, în orașul Tismana, județul Gorj, a absolvit Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” (2004) și Facultatea de Drept a Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (2008), Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica București (2009). Este doctor în Telecomunicații, în cadrul Universității Politehnica București (2013), rezultatele tezei fiind utilizate în medii de test ale industriei telecom din Franța. Asistent universitar la Facultatea de Electronica Telecomunicații și Tehnologia Informației a Universității Politehnica București (din mai 2011), este autor a 14 lucrări științifice publicate și premiate internațional, consultant de servicii avansate în rețele IP pentru clienții companiei Cisco din zona Europa-Asia.

A fost ales deputat în circumscripția electorala nr. 20 Gorj pe listele Alianței USR PLUS, în decembrie 2020 și reales, în decembrie 2024, din partea USR. Este membru în Comisia pentru industrii și servicii (din febr. 2021) și în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare ale Camerei Deputaților (dec. 2020 – apr. 2021), este președinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor (din dec. 2024). Membru în Delegația permanentă a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. În iunie 2025, a fost numit ministru al Economiei în Guvernul Ilie Bolojan, iar de azi, va prelua funcția de ministru al Apărării.

Irineu Darău (39 de ani) este senator USR de Brașov aflat la al doilea mandat. De profesie informatician, este licențiat al Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea din București. Conduce Comisia pentru învățământ, știință și inovare și este membru în mai multe comisii economice și sociale din Senat. Este liderul filialei USR Brașov. Din 23 decembrie 2025, Irineu Darău preia funcția de ministru al Economiei în Guvernul Ilie Bolojan, în locul lui Radu Miruță.

Gigi BUȘE

Vineri, 19 decembrie 2025, în municipiul Târgu Jiu a avut loc un eveniment istoric și anume: Înmânarea Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” de către ministrul interimar al M.Ap.N., gorjeanul Radu Dinel Miruță. Ceremonialul militar-religios a avut loc în intervalul orar 12:00 – 13:00, la intersecția străzii Geneva cu Calea Eroilor, unde a fost organizată și o expoziție cu standuri de prezentare a tehnicii și echipamentelor din dotarea structurilor Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova.

Pe 19 decembrie 2025, Dumnezeu a binecuvântat municipiul Târgu Jiu, cu o zi de vineri însorită și călduroasă ca de toamnă și nu de iarnă, pentru a aduce și din cer bucurie, la o zi istorică pentru județul Gorj.

În zona Facultății de inginerie din Târgu Jiu, la intersecția străzii Geneva cu Calea Eroilor, în jurul orei 11:45 era adunată multă lume, iar Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” din structura Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova era pregătit pentru o mare și unică sărbătoare: Primirea Drapelului de Luptă.

Până în ora 12:00, rând pe rând au ajuns oficialitățile militare și civile de la București și Craiova, unde s-au întâlnit cu cele din Gorj. De la M.Ap.N. au fost prezenți: generalul Gheorghiță VLAD, Șeful Statului Major al Apărării, general maior dr. Daniel POP, locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre și general de brigadă Irinel APOSTOLESCU, comandantul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova. De la Gorj au fost prezenți reprezentanții Prefecturii în frunte cu prefectul Ing. Şerban Predescu, consilierii județeni în frunte cu președintele Cosmin Popescu, consilierii locali ai Municipiului Târgu Jiu în frunte cu primarul Marcel Romanescu, Luminița Dragomir, stră-strănepoată a slt. Ecaterina Teodoroiu, comandanții structurilor militare din județ, cadre militare active sau în rezervă și retragere și mulți gorjeni doritori de un eveniment așa măreț, un eveniment istoric.

La ora 12:00 a sosit și domnul Radu Miruță, ministrul interimar al M.Ap.N., însoțit de domnul general Gheorghiță VLAD, Șeful Statului Major al Apărării, care a fost întâmpinat de doamna lt.col. Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”. După raportul de întâmpinare, domnul Radu Miruță a trecut în revistă întregul efectiv de militari aflați în dispozitiv, i-a salutat, apoi a luat loc alături de celelalte oficialități militare și civile.

A fost prezentat istoricul destul de recent al Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”, înființat la 1 august 2023, prin ordinul M 212 din 9 decembrie 2022 al ministrului Apărării Naționale, ce funcționează în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, Craiova. Inițial, nucleul batalionului a funcționat în Craiova, dar începând cu 18 august 2023, o echipă restrânsă de militari dislocați în Cazarma 341 Târgu Jiu au reușit să pună bazele celui de-al patrulea batalion de manevră al Brigăzii Multinaționale Sud-Est, Craiova. La sfârșitul anului 2023, efectivele batalionului au crescut gradual la nivelul unei companii de infanterie, ajungând la finalul anului 2024 la aproximativ 300 de militari, urmând ca la începutul anului 2026, să se ajungă la 380 de militari. De la înființare și până în prezent, militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”, au muncit continuu, cu dedicare și perseverență, primind și integrând tehnică și echipamente militare, instruindu-se la cele mai înalte standarde militare, alături de colegii din brigadă, onorând deviza „Unirea face puterea”.

Ceremonialul a continuat cu sfințirea Drapelul de Luptă. Garda drapelului a sosit în fața soborului de preoți militari și civili, unde a avut loc un ceremonial religios de sfințire a Drapelul de Luptă. La această slujbă au participat preoții militari: Gheorghe Gomoi, preotul garnizoanei Târgu Jiu și Constantin Măgdoiu, fostul  preot al garnizoanei și Ciucă Robert Ștefan, preotul Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”, împreună cu Ciprian Sîrbu, preot paroh de la biserica Sfinților Apostoli „Petru și Pavel”. Preotul batalionului a binecuvântat întregul batalion trecând cu sfânta cruce în mână prin fața fiecărui pluton, apoi a venit la drapel pe care l-a sfințit spunând: „Se binecuvântează și se sfințește Drapelul de Luptă al Batalionului 24 Infanterie «Ecaterina Teodoroiu» întru puterea și întărirea noastră spre biruința tuturor vrăjmașilor”.

În continuare maiorul Cristian Baciu, șeful personalului de la Brigada Multinațională Sud-Est, Craiova  a dat citire Decretul prezidențial nr. 978 din 9 octombrie 2025, privind acordarea Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” ca simbol al onoarei, curajului și devotamentului față de valorile Armatei României, cel mai important moment istoric al unei structuri militare.

A urmat apoi cel mai important moment al acestui ceremonial. Înmânarea Drapelului de Luptă comandantului Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” de către ministrul interimar al M.Ap.N., Radu Dinel Miruță.

Portdrapelul a înmânat Drapelul de Luptă sfințit domnului ministru. Acesta, la rândul său, l-a înmânat doamnei lt.col. Raluca Popescu, care mai întâi s-a descoperit, a îngenunchiat, și a sărutat drapelul, apoi a primit drapelul de la domnul ministru. „Vă înmânez Drapelul de Luptă al Batalionului 24 Infanterie «Ecaterina Teodoroiu»!”, a spus ministrul iar doamna comandant a răspuns „Servesc Patria!”.

După primirea Drapelului de Luptă, comandantul batalionului, împreună cu întreg efectivul au depus următorul jurământ: „Jur, să păstrez ca pe lumina ochilor, Drapelul de Luptă tricolor, simbol al unității, suveranității și Independenței Naționale, al onoarei, vitejiei și gloriei militare a poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele, România!”

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea comandantului batalionului cu Drapelul de Luptă în mână, și a Gărzii Drapelului prin fața întregului batalion, iar militarii au răspuns cu strigăte de bucurie: „Uraaa, uraaa,… uraaa!”.  Când au ajuns în fața autorităților, doamna comandant a înmânat Drapelul de Luptă portdrapelului apoi a comandat: „Gardă, în formație, marș”, iar garda cu Drapelul de Luptă au ocupat locul dintre fanfara militară și batalion.

Prin acest moment, se marchează un reper definitoriu în consolidarea identității sale militare. Numele purtat de batalion conferă ceremoniei o semnificație aparte: Ecaterina Teodoroiu, eroină a Primului Război Mondial, simbol al sacrificiului suprem pentru patrie și figură emblematică profund legată de istoria și identitatea județului Gorj și prima femeie ofițer al Armatei Române. Ca o coincidență, și acest batalion este comandat de o gorjeancă, lt.col. Raluca Popescu. 

Au urmat apoi alocuțiunile. Domnul Radu Dinel Miruță a transmis următorul mesaj: „Drapelul de Luptă nu este doar un simplu cuvânt. Drapelul de Luptă reprezintă onoarea militară, continuitatea istorică, angajamentul ferm față de statul român. Este expresia responsabilității asumate prin purtarea uniformei și a respectului față de toți cei care au slujit de-a lungul timpului România. Numele Ecaterina Teodoroiu pe care acest batalion îl poartă, simbolizează curajul, devotamentul și sacrificiul Eroinei de la Jiu. Cred că are o semnificație aparte faptul că la comanda acestui batalion se află, la rândul său, o femeie. Este o continuitate firească a spiritului pe care-l poartă numele unității. Așa cum Ecaterina Teodoroiu a dovedit curaj și determinare într-un moment critic și dificil pentru poporul român, la fel, conducerea de astăzi se bazează pe profesionalism, pe responsabilitate și devotament față de misiuni. Prin Decret prezidențial, Drapelul de Luptă este încredințat Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” ca o recunoaștere a nivelului de pregătire, a disciplinei și a capacității operaționale demonstrate. Este o onoare, dar și o obligație clară de a menține standarde ridicate, de a acționa profesionist și de a reprezenta cu demnitate Armata României, atât în țară cât și în cadrul misiunilor desfășurate împreună cu aliații noștri”. În încheiere a urat succes în îndeplinirea tuturor misiunilor primite de batalion.  

A urmat mesajul adresat de domnul generalul Gheorghiță VLAD, Șeful Statului Major al Apărării. „Ne aflăm astăzi în centrul municipiului Târgu Jiu, un oraș inseparabil de ideea de curaj, sacrificiu și demnitate națională. Aici istoria și prezentul se întâlnesc într-un mod firesc, iar memoria eroilor continuă să dea sens misiunilor de azi”. A făcut referiri la generalul Dragalina și Ecaterina Teodoroiu. Despre Ecaterina a remarcat faptul că „A devenit expresia supremă a curajului și devotamentului față de patrie, apărând acest curaj și plătind cu viața credința sa în România. Ecaterina Teodoroiu a arătat că onoarea militară nu ține de vârstă sau de grad ci hotărârea de ați apăra valorile până la capăt. Astăzi, acest nume este purtat cu onoare de Batalionului 24 Infanterie, unitate care primește Drapelul de Luptă, simbol al onoarei militare, al continuității și al angajamentului față de țară. Drapelul de Luptă nu este doar identitatea batalionului, ci și responsabilitatea care revine fiecărui militar de-ași îndeplini misiunea cu profesionalism și loialitate. Făcând referiri la militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”, Șeful Statului Major al Apărării a remarcat că aceștia „Își îndeplinesc în mod exemplar misiunile alături de partenerii din Alianță cu scopul întăririi capacității aliate de a preveni, descuraja și apăra, la nevoie, teritoriul țării noastre” și de aceia i-a felicitat pentru rezultatele obținute. A mulțumit familiilor acestora pentru sprijinul constant și tuturor celor prezenți, pentru participare. În încheiere a urat mult succes batalionului în misiunile viitoare și tuturor sărbători fericite.

Doamna lt.col. Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” a transmis următorul mesaj: „Ne aflăm astăzi în fața dumneavoastră la finalul unui an foarte dens, cu foarte multe provocări, cu multe evenimente printre care unele, dintre cele mai grave, cu patru module de instruire-perfecționare 4D, cu primirea și integrarea de tehnică și echipamente militare, cu două procese de operaționalizare ale unor structuri încheiate cu succes, pentru a primi cu onoare și mândrie Drapelul de Luptă al Batalionului 24 Infanterie «Ecaterina Teodoroiu». A relatat apoi cât de greu a fost cu înființarea acestui nou batalion. Când i s-a propus acest proiect, batalionul era „doar o denumire pe o hârtie”. Din nucleul de 5 cadre propuse pentru înființarea batalionului 4 au plecat și a rămas doar cu un sergent, care este prezent și astăzi. La 1 august 2023, când a intrat în vigoare statul de organizare al batalionului, era numai dumneaei cu sergentul Bistreanu și nu știau ce au de făcut. Încet. încet, cu sprijin de la brigadă, a reușit să consolideze un nucleu. La 18 august 2023, a fost dislocată la Tg. Jiu cu o echipă de 7 militari, într-o cazarmă militară lipsită de efective din anul 2005. Acum se mândrește că batalionul are o încadrare de peste 40% și așteaptă noii colegi, peste 100 de gradați și soldați profesioniști, în luna ianuarie 2026 și dorește ca acest batalion să fie cel mai bun din brigadă.     

După intonarea imnului de stat de către militarii batalionului, festivitatea a fost încheiată cu defilarea acestuia, având în frunte pe doamna comandant, și a muzicii militare de la Craiova. Astfel, Batalionul 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” cu Drapelul de Luptă în frunte, pășește cu demnitate, responsabilitate și credință în misiunea sa, înscriindu-se cu onoare în tradiția Armatei Române. Respect și prețuire militarilor Armatei Române! Cinste Drapelului de Luptă!

Activitatea din zonă a continuat cu răspunsuri la întrebările presei de către domul ministru Miruță apoi câteva fotografii de final și vizitarea Expoziției de tehnică militară din dotarea Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova.

Astăzi județul Gorj a găzduit un eveniment de o profundă încărcătură simbolică, istorică și patriotică: ceremonialul militar-religios de înmânare a Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”.  

Le dorim succes și misiuni îndeplinite cu profesionalism și loialitate.

Col. (rtr.) jurnalist Gigi BUȘE

În zilele de 16 și 17 decembrie 2025, la prestigiosul Cerc Militar Național din București, s-au desfășurat lucrările Conferinței Naționale a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, alături de Simpozionul aniversar „ANCMRR – 100 de ani”, evenimente de referință pentru viața asociativă a rezerviștilor militari.

Manifestările, atent pregătite și organizate, au reflectat în mod coerent și complet activitatea desfășurată în perioada 2021–2025, fiind abordate, în mod structurat, principalele repere ale funcționării asociației:

• prezentarea Raportului de activitate pentru ultimii patru ani;
• analiza Raportului Comisiei de Cenzori;
• dezbaterea Notei de fundamentare privind modificarea Statutului ANCMRR „Al. I. Cuza”;
• alegerea noilor organe de conducere – Consiliul Director și Biroul Executiv Central.

În urma procesului democratic de alegeri, președinte al ANCMRR „Al. I. Cuza” a fost ales domnul general-maior (rtr.) dr. Marian Buciuman, căruia îi adresăm sincere felicitări și urări de succes în mandatul încredințat. Totodată, președintele Filialei Județene Gorj „General Ioan Culcer” a ANCMRR a fost reales membru al Consiliului Director, pentru un nou mandat de 4 ani, reconfirmând astfel încrederea de care se bucură filiala gorjeană la nivel național.

Simpozionul aniversar a încununat manifestările dedicate Anului 2025 – Centenarul Rezervistului Militar, declarat prin Legea nr. 180/2025, marcând un moment de profundă semnificație pentru istoria și identitatea rezerviștilor Armatei Române. Fără falsă modestie, în contextul derulării programelor proprii în deplină concordanță cu scopul și obiectivele asociației naționale, Filiala Județeană Gorj „General Ioan Culcer” a fost evidențiată ca aducând un plus de valoare și notorietate structurii asociative, fapt reflectat prin numeroasele nominalizări și aprecieri consemnate în raportul prezentat de președintele ANCMRR.

„Mulțumim structurilor asociative județene, partenerilor instituționali, conducerilor autorităților publice ale județului Gorj, precum și tuturor invitaților care au fost alături de noi pe parcursul acestui an aniversar de excepție. De asemenea, adresăm mulțumiri camarazilor alături de care vom continua să apărăm drepturile membrilor noștri și să reprezentăm cu cinste Rezerviștii Armatei Române. Transmitem felicitări noii conduceri a ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza”, urându-le realizări remarcabile în cadrul celei mai mari structuri asociative din aria de competență a MApN, organizație reprezentativă și recunoscută ca fiind de utilitate publică. La mulți ani camarazilor – membri ai Filialei Județene Gorj, dar și celor care încă reflectează asupra aderării la structura noastră asociativă! Nu uitați: Unirea este puterea noastră!”, a spus domnul colonel (r.) Emanuel Bărbulescu, președintele Filialei Gorj „General Ioan Culcer” a ANCMRR.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Miercuri, 17 decembrie 2025, începând cu ora 10:30, Școala Gimnazială „Voievod Litovoi” din Târgu Jiu a fost gazda unui frumos eveniment editorial, lansarea cărții pentru copii „Cartofel și Cartofica” a poetei Carmen Dora Steinhagen.

Într-o ambianță caldă, primitoare, degajată și plină de zâmbete, elevi, dascăli, părinți și prieteni ai autoarei s-au lăsat cuprinși de magia momentului, dar și a sărbătorilor noastre românești.

Părtași la eveniment au fost și oaspeți de seamă din cultura gorjeană: Dr. Ionuț Viorel Bordeiași – directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, scriitorul Ion Popescu Brădiceni – conferențiar universitar doctor, Luminița Nicoleta Teodorescu – tehnoredactor C.J.C.P.C.T Gorj, Pompiliu Ciolacu – profesor și etnolog, Poeta și jurnalista Ana Ionele de la Motru, etc.

Copiii au participat cu emoție, bucurie și multă curiozitate, interpretând poeziile preferate din cărțile dăruite. În același timp, cunoscând talentul deosebit al doamnei Carmen, acela de a desena cu atâta măiestrie, copiii i s-au alăturat într-un spirit ludic și au acoperit tabla inteligentă a clasei cu desene, unul mai frumos decât altul, inspirați fiind de marea familie a cartofeilor.

La finalul activității, copiii au primit daruri, iar autoarea minunatei cărți s-a bucurat de o frumoasă surpriză: înmânarea de către dl. dr. Ionuț Viorel Bordeiași a unei „Diplome de excelență” pentru implicarea și aportul său la viața culturală a României.

Despre poeta Carmen Dora Steinhagen și cartea lansată, distinsa poetă Ana Văcărașu spune: ,,Doamna Carmen Dora Steinhagen este un om bogat, tocmai pentru că a strâns comori în suflet și acum le scoate de acolo spre a le dărui cu generozitate în dreapta și-n stânga, adulților și copiilor, fără deosebire și fără rețineri. În această carte veți găsi candoarea copilului care încă mai trăiește în ființa sa trecută prin durerea pierderii omului drag și prin multe altele, bune sau rele, menite să o zidească în lumina dragostei de oameni și să o apropie și mai mult de Dumnezeu.”.

Carmen Dora Steinhagen, deși s-a născut în comuna Dor Mărunt din Călărași, trăiește în București. Dumneaei a ales orașul Târgu-Jiu pentru a-și lansa această carte deoarece: ,,Aici am o seamă de oameni dragi, pentru că-l iubesc pe Brâncuși, pentru că Gorjul are atâția oameni iubitori de cultură și pentru că în sprijinul meu, pentru editarea volumului de poezii, au fost cei de la „Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj”.

„Pentru mine, întâlnirea din 17 decembrie, de la Școala Gimnazială „Voievod Litovoi”, cu minunații elevi din clasa a II-A, îndrumați de Adina Popescu, învățător-profesor de engleză, a fost ca o poveste trăită cu ochii deschiși. „Cartofel și Cartofica”, eroii cărții mele s-au simțit acasă, printre prieteni. Bucuria lor, râsetele, nerăbdarea de a răsfoi cele două cărți pe care le-am dăruit „Rime mari si mici pentru pici și bunici”, carte ilustrată de mine și scrisă împreună cu minunata poetă motreana Ana Ionele și „Cartofel si Cartofica”, mi-au umplut sufletul de emoție. Vă sunt recunoscătoare copii pentru toate îmbrățișările și zâmbetele voastre, pentru felul cum ați citit poeziile din carte, pentru bucuria de a desena împreună cu mine. Vă promit că o să revin și o să ne bucurăm împreună de noi aventuri ale celor doi frați „Cartofel și Cartofica” într-un viitor apropiat. „Dragi copii, iubiți bunici,/ Cartofeii-s fericiți/ Că v-ați întâlnit aici,/ Dar acum pleacă grăbiți/ Că sunt în întârziere…/ Nu vă întristați, vă rog!/ În curând vor reveni/ Cu tolba de poezii. Vă spun doar La revedere!”, a fost mesajul transmis de poeta Carmen Dora Steinhagen.

Felicitări, doamna Carmen Dora Steinhagen, pentru evenimentul de înaltă ținută! Felicitări conducerii C.J.C.P.C.T Gorj pentru editarea acestei cărți! Felicitări, copiilor și doamnei profesor îndrumător Adina Popescu! Mulțumiri din partea autoarei, tuturor celor prezenți în mijlocul elevilor și care au dat aură festivă momentelor pline și așa cu atâta încărcătură emoțională. Vă prezint evenimentul în câteva imagini care surprind optimismul, frumusețea și magia acestei zile speciale.

Gigi BUȘE,

Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR