„Jurnalismul nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi.” – Oscar Wilde

Crăciunul, între istorie și tradiție

„În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș,

Izvoarele îngheață în clinchete subțiri,

Și caprele de munte nervoase prin poiene-și

Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.

Cred că pe masă vinul așteaptă-n adormire –

E vinul roș din care pe-atunci n-ai vrut să-mi dai,

În vremurile-acelea săpate-n amintire

C-o mamă grijulie și-un băiețel bălai.

Oh, lumea cenușie cum se spărgea deodată

Și năvălea într-însa al datinei popor! –

Strălucitoare capre cu lâna colorată

Și toboșari de basme săltând într-un picior.

Și feți-frumoși cu stele de-oglinzi din tălpi în creștet,

Și draci blajini, tot focul punându-și-l în joc,

Și ursul cu dairaua purtând cojocul veșted,

Și dorul de pădure purtându-l în cojoc.

Sau clopoțeii molcomi cernuți pe-ntreaga vale,

Care-aduceau colinde la noi în lung convoi,

Când ascultam la geamuri și palma dumitale

Îmi mângâia obrajii îmbujorați și moi.”

……………………………………………..

             (Nicolae Labiș, Scrisoare mamei)

Decembrie e, într-un fel, luna lui Nicolae Labiș, pentru că s-a născut și a murit în decembrie, anul acesta împlinindu-se 90 de ani de la nașterea lui. S-a născut pe 2 decembrie 1935, la Mălini, și-a murit pe 22 decembrie 1956, la București, iar fragmentul citat, care plasează dorul de mamă în tabloul acestei luni, are menirea de a trezi în noi toți emoția sărbătorilor și nostalgia după un timp în care spiritul sărbătorilor de iarnă așternea o vrajă peste toate casele.

Istoria tradițiilor de iarnă este strâns legată de celebrarea solstițiului de iarnă, de sărbătorile păgâne și de cele creștine, cum e Crăciunul.

Înainte de a sărbători Crăciunul, oamenii sărbătoreau solstițiul de iarnă (momentul cu cea mai lungă noapte din an), bucurându-se de revenirea luminii și a căldurii. În Roma Antică, încă de la începutul săptămânii în care avea loc solstițiul de iarnă, se sărbătorea zeul agriculturii, Saturn, iar sărbătoarea se numea Saturnalia, în felul acesta oamenii mulțumindu-i zeului pentru roadele bogate din anul care încheia. Tot o tradiție păgână este considerată decorarea caselor cu crengi verzi.

Împodobirea bradului este o tradiție cu origini germanice, devenită populară la nivel global după Primul Război Mondial. Primul pom de Crăciun, unul decorat cu mere, este menționat în 1605, la Strasbourg, însă bradul modern, cu lumânări, a apărut în 1611, în Germania, de unde tradiția s-a răspândit în restul țărilor europene, apoi în toată lumea.

Anglia a luat contact cu această sărbătoare la sfârșitul secolului VI, scandinavii, la sfârșitul secolului VIII, iar americanii, abia la sfârșitul secolului XIX, întârzierea datorându-se coloniștilor care erau protestanți.

Înlocuind în timp multe dintre tradițiile păgâne, Crăciunul s-a afirmat ca sărbătoare creștină a Nașterii Domnului, celebrată în fiecare an la 25 decembrie, în calendarul gregorian, și la 7 ianuarie, în calendarul iulian. Nașterea Domnului se referă la descrierea nașterii lui Iisus Hristos, așa cum apare în Evanghelia după Luca și în Evanghelia după Matei, textele apocrife care descriu acest eveniment nefiind recunoscute de biserică din cauza originii incerte.    

Cele două evanghelii din Noul Testament îl descriu pe Iisus ca fiind născut în Betleem, Iudeea, din mamă fecioară.

În relatarea din Evanghelia după Luca, Iosif și Maria călătoresc de la Nazaret la Betleem, pentru recensământ, iar Iisus este născut acolo și pentru că nu mai găsesc loc de găzduire este pus într-o iesle („L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei”, Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988, p.1165). Îngerii se arată păstorilor care făceau de strajă noaptea, pe câmp, lângă turmele lor și le anunță nașterea lui Iisus, ca salvator al întregii omeniri („Vă vestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut astăzi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David”, p.1165), iar păstorii vin să-l adore.

În relatarea lui Matei, magii urmează steaua  care vestește nașterea până la Belteem, pentru a aduce daruri lui Iisus, născut ca regele iudeilor („Și intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, și căzând la pământ, s-au închinat Lui; și deschizând vistieriile lor, I-au dus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă.” p.1098). Aflând, regele Irod ordonă masacrul tuturor băieților din Betleem, care au mai puțin de doi ani, dar familia lui Iisus îl salvează fugind în Egipt, iar mai târziu, după moartea lui Irod, se stabilește în Nazaret.

Nu toate cultele sărbătoresc Crăciunul. Unele, cum sunt cele neoprotestante, susțin că nu există nicio dovadă biblică a nașterii lui Iisus pe această dată, stabilirea datei exacte a nașterii lui Iisus Hristos fiind marcată de controverse. În secolul IV, Biserica Creștină a fixat 25 decembrie ca dată oficială, coincizând cu solstițiul de iarnă din Imperiul Roman, la nouă luni după Bunavestire, sărbătorită la 25 martie, ziua care marchează și echinocțiul de primăvară în calendarul roman.

Majoritatea creștinilor, inclusiv cei din România, sărbătoresc Crăciunul după calendarul gregorian, dar pentru unele Biserici Creștine Răsăritene, care folosesc calendarul iulian, 25 decembrie corespunde datei de 7 ianuarie.

Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar, în anul 46 î.Hr. și a intrat în uz în anul 45 î.Hr. Cum anul astronomic e mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, pentru a pune în acord anul calendaristic cu cel astronomic, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului.

Noul calendar făcea reglarea în funcție de echinocțiul de primăvară și luna sinodică (pentru Paște) și s-a numit gregorian. Pentru evitarea confuziilor dintre cele două moduri de datare, se folosește și denumirea de Stil Vechi, pentru calendarul iulian, prin comparație cu Stilul Nou, referitor la calendarul gregorian.  

Obiceiurile de Crăciun variază de la o țară la alta, deoarece fiecare cultură și-a lăsat amprenta asupra acestei sărbători de iarnă. În Finlanda se crede că Moș Crăciun locuiește în partea de nord a teritoriului, în Laponia. Finlandezii împodobesc bradul în seara de Ajun (obicei prezent și în Oltenia), această zi fiind considerată cea mai importantă dintre zilele anterioare Crăciunului, și se consumă terci de orez și suc de prune.

Există elemente comune mai multor popoare, cum sunt instalarea și iluminarea brazilor de Crăciun, agățarea de coronițe de flori, șosete de Crăciun, bastonașe din bomboane, improvizarea  scenelor care descriu nașterea lui Iisus Hristos.

În SUA, această sărbătoare a fost transformată într-una a familiei, a păcii și a regăsirii. Bunătatea, umanitatea, generozitatea și liniștea sufletească sunt invocate ca principii ale Crăciunului, regăsite și în nuvela lui Charles Dickens din 1843, „Colinda de Crăciun”.   

Și în România, obiceiurile de Crăciun reflectă o combinație armonioasă de tradiții precreștine și creștine, cu influențe moderne. Împodobirea bradului și decorarea casei cu luminițe, ghirlande și scene ale Nașterii Domnului,  pregătirea mesei festive, care adună familia în jurul ei, cântatul colindelor și, nu în ultimul rând, oferirea de cadouri, care produce mare bucurie, mai ales copiilor.  

În familiile catolice, dar și în unele ortodoxe, sunt prezente calendarele de Advent și coronițele de Advent, deosebite prin specificul lor și prin realizarea artistică. Se face schimb de felicitări, se vizionează filme tematice, se participă la piese de teatru inspirate din nașterea lui Hristos. Ideea este de a se reuni familiile și comunitățile în spiritul Crăciunului.

Marți, 16 decembrie 2025, începând cu ora 13:00, la Pavilionul expozițional al Muzeului Regiunii Porților de Fier, a avut loc vernisajul Salonului Anual de Artă 2025.

Evenimentul a fost curatoriat de Dan Cepeși, președintele UAPR – Filiala Drobeta Turnu Severin, iar cuvântul de deschidere a fost susținut de Nicolae Drăghia, manager al Muzeului Regiunii Porților de Fier, subliniind importanța acestui salon ca reper anual al scenei vizuale locale și ca spațiu de întâlnire între artiști și public.

Expoziția a reunit lucrări care traversează sensibilități și direcții plastice diverse – de la figurativ la abstract, de la expresie și gest la rigoare și construcție, de la materie la semn.

Salonul Anual de Artă 2025 devine, astfel, o radiografie a prezentului artistic: un loc al dialogului între generații, tehnici și viziuni, în care fiecare autor își afirmă vocea personală într-un ansamblu coerent și viu. Se remarcă interesul constant pentru culoare ca substanță expresivă, pentru structură și ritm vizual, dar și pentru suprafață ca spațiu al acumulării de sens. Diversitatea tehnicilor și a soluțiilor formale reflectă poziționări artistice distincte, de la demersuri consolidate la căutări aflate în plin proces de definire.

La ediția din acest an au participat 31 de artiști vizuali: Bogdan Badea, Cătălin Barbu, Natalia Boceanu, Costin Brățeanu, Dan Cepeși, Andrei Coptil, Marin Diaconu, Dorel Dinișoară, Victor Gingiu, Ionuț Gurgui, Minodora Ianași, Cătălin Iriza, Victor Lalu, Lucian Mareș, Anamaria Matei, Daniel Matei, Larisa Mindoiu, Gheorghe Mosorescu, Angela Mustăcilă, Cecilia Plavițiu, Florin-Alexandru Preda, Florin Preda-Dochinoiu, Gabriel Radovici, Raluca Radovici, Remus Rotaru, Dan Scurtu, Arminio Tuineac, Daciana Ungureanu, Gabriel Vâcuță, Cornel Vana, Nicu Ștefan Vlăduț.

Ediția din acest an a Salonului Anual de Artă, a fost organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Drobeta Turnu Severin și Muzeul Regiunii Porților de Fier, în colaborare cu Consiliul Județean Mehedinți și Uniunea Artiștilor Plastici din România și a propus publicului o expoziție densă, articulată ca o hartă vizuală a unei comunități artistice eterogene, în care coexistă practici, sensibilități și ritmuri diferite de creație.

Gigi BUȘE

Decretul privit acordarea Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova,  a fost emis de către Președintele României la propunerea ministrului Apărării Naționale și a fost publicat în Monitorul Oficial al României 936 din 09.10.2025.

 Drapelul de Luptă, este un simbol definitoriu în viața oricărei structuri militare și o recunoaștere a valorilor pe care le reprezintă.

La 25 noiembrie 2025, conducerea Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu a fost înștiințată că ceremonialul de primire al Drapelului de Luptă se va desfășura la 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, iar militarii acestui batalion au început pregătirea cu dedicare, indiferent de vreme, pentru ceremonialul militar-religios organizat pentru acest eveniment. Cu o zi înainte, pe 30 noiembrie, a venit ordinul de revocare, astfel: „Având în vedere amploarea și complexitatea activităților planificate pentru celebrarea zilei Naționale a României sa hotărât ca înmânarea Drapelului de Luptă al Batalionului 24 infanterie „Ecaterina Teodoroiu” să fie reprogramată. Această măsură asigură că ambele evenimente atât celebrarea Zilei Naționale cât și momentul de înaltă recunoaștere a Batalionului vor beneficia de atenția și importanța cuvenită. Data desfășurării ceremoniei de acordare a Drapelului de Luptă unității militare va fi comunicată public printr-un comunicat de presă imediat ce aceasta va fi stabilită”. Cum să faci așa ceva după o săptămână intensă de pregătire a batalionului pentru acest ceremonial? Câtă dezamăgire!!! Nu numai a militarilor acestui batalion dar și a rudelor, prietenilor și cadrelor militare active ale structurilor angrenate în acest eveniment, dar și al rezerviștilor din Gorj.

Marți, 16 decembrie, pe la ora 11:00, Prefectura Gorj a dat un comunicat oficial prin care anunța că înmânarea Drapelului de Luptă va avea loc joi, 18 decembrie și preciza și desfășurătorul evenimentului, dar după două ore a fost dat alt comunicat ce precizează amânarea evenimentului pentru vineri, 19 decembrie. Ce penibil!!! E posibil ca pe 18 să fie dat un nou ordin de amânare!!! Halal conducere ministerială!!! Ce bătaie de joc pentru ONOAREA și IMAGINEA Armatei României!!!

Instituția Prefectului Județul Gorj anunță că vineri, 19 decembrie 2025, în municipiul Târgu Jiu vor avea loc activități militare și comemorative dedicate înmânării Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”. Evenimentele se vor desfășura în intervalul orar 12:00 – 15:00, la intersecția străzii Geneva cu Calea Eroilor, unde va fi organizată o expoziție cu standuri de prezentare a tehnicii și echipamentelor din dotarea structurilor Brigăzii Multinaționale Sud-Est.

Momentul central al zilei va avea loc între orele 12:00 și 12:45, când se va desfășura ceremonialul militar-religios de înmânare a Drapelului de Luptă.

Programul include primirea raportului oficial, trecerea în revistă a formației, prezentarea onorului la drapel, oficierea serviciului religios, citirea Decretului prezidențial, înmânarea Drapelului comandantului unității, precum și defilarea Gărzii Drapelului.

La ceremonie vor participa oficiali ai Ministerului Apărării Naționale, autorități locale și reprezentanți ai asociațiilor cadrelor militare în retragere și rezervă. Prefectura Gorj invită cetățenii să ia parte la acest eveniment cu o semnificație deosebită pentru comunitate și pentru Armata Română.

Poliția Rutieră va lua măsuri pentru asigurarea fluenței traficului și va informa conducătorii auto cu privire la restricțiile rutiere impuse temporar în zona străzilor Geneva și Calea Eroilor.

Sper ca de data acesta să nu mai fie răzgândeli!!!

Col. (rtr) jurnalist Gigi BUȘE

Acum 36 de ani, la 16 decembrie 1989, zeci de mii de oameni au îndrăznit să ceară libertate, ieșind în stradă la Timișoara și declanșând prăbușirea dictaturii comuniste. „Jos Ceaușescu” a fost strigătul care a schimbat destinul României, însă libertatea a fost plătită cu mii de vieți.

Tonul a fost dat în seara zilei de 15 decembrie 1989, când sute de oameni s-au strâns în fața locuinței pastorului Laszlo Tokes, situată în Piața Maria. A doua zi, pe 16 decembrie, mulțimea a crescut, iar din rândul manifestanților s-a auzit primul strigăt „Jos Ceaușescu”. Ceea ce era la început un protest local s-a transformat într-o revoltă deschisă împotriva regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

Autoritățile au început să intimideze protestatarii prin intervenții în forță, însă în zadar. Mulțimea nu s-a dispersat, iar represiunea regimului a devenit însă extrem de dură în zilele următoare. La 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu convoca o teleconferință cu activul de partid și de stat din județe și anunța că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socotește stare de necesitate și se aplică legea!”, preciza Ceaușescu.

În oraș se auzeau primele focuri de armă, până după miezul nopții având loc lupte de stradă între civili și militari, fiind incendiate TAB-uri, tancuri și magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii și tineri civili începeau să scandeze: „Jos Ceaușescu!”, „Libertate!”, „Vrem o țară liberă!”.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu își începea vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timișoara vitrinele magazinelor erau sparte, milițienii erau peste tot, iar militarii ordonau oamenilor să circule fără oprire.

30 de tineri au ieșit în fața catedralei din Timișoara să repete colinde și alte câteva sute de manifestanți li s-au alăturat, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă. A avut loc o ședință convocată de generalul Constantin Nuță în urma căreia s-au stabilit condițiile derulării operațiunii „Trandafirul”, care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timișoara la Bucureşti și incinerarea lor, pentru a șterge urmele represiunii. După două zile în care armata, miliția și securitatea încerca să reprime fără succes revolta, demonstranții au ocupat, la 19 decembrie 1989, centrul Timișoarei, din zona Piața Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timișoara și-au încetat activitatea, fiind organizate mitinguri de protest, și formulate revendicări. Pe străzile orașului, militarii au fraternizat cu revoluționarii și s-a scandat: „Armata e cu noi!”.

Un număr de 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timișoara, neidentificate, au fost transportate, în secret, de la morga Spitalului Județean Timiș în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul „Cenușa”. În balconul Operei i-au fost înmânate primarului Timișoarei revendicările protestatarilor: eliberarea arestaților, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceaușescu, circulația liberă a oamenilor și a ideilor.

După ce a revenit din vizita oficială din Iran, Nicolae Ceaușescu a decretat instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirma că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării țării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluției socialiste și întoarcerii sub dominație străină”. Totodată, Ceaușescu a dat vina pe „agenturile străine de spionaj și pe românii din interior care își vând țara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

Pe 17 și 18 decembrie 1989 la Timișoara au murit zeci de oameni, iar alte câteva sute au fost răniți în urma intervențiilor armatei și a forțelor de ordine.

Gigi BUȘE

În Comuna Runcu, satul Bâltișoara, vineri, 12 decembrie 2025, începând cu ora 11:00, a fost inaugurată o inedită expoziție tematică permanentă intitulată „Memorialul Tranșeelor”, în semn de mare recunoștință și respect, spre neuitare de-a lungul veacurilor a sacrificiului bravilor ostași români care au luptat în Războiul de Reîntregirea Neamului 1916 – 1919.

Expoziția a fost realizată în satul Bâltișoara și a fost inaugurată și deschisă vizitării vineri, 12 decembrie 2025. Muzeul reunește fotografii de epocă, obiecte autentice din tranșee – unelte, echipamente și relicve – și panouri care reflectă implicarea comunității locale. Expoziția își propune să readucă în atenția publicului viața dificilă de pe front și sacrificiul celor care au luptat pentru libertatea României.

„Alături de prieteni dragi și de colegii mei, salvamontiștii gorjeni, am reușit să finalizăm în această lună un proiect inedit, unic în țară, menit să promoveze și să pună în valoare potențialului turistic montan al județului Gorj îmbinând elemente naturale montane și elemente cu caracter istoric, respectiv sectoare care mai sunt încă vizibile din linia de tranșee din Primul Război Mondial. Astfel, au fost realizate și marcate două trasee turistice montane tematice, unul în masivul Parâng și unul în masivul Vâlcan, care încadrează limita vestică și cea estică a liniei principale de tranșee ale Armatei Române în această zonă din Primul Război Mondial. Pe lângă stâlpii de marcaj de pe aceste trasee, au fost amplasate și panouri informativ-descriptive cu informații despre luptele purtate pe aceste meleaguri de Armata Română în Primul Război Mondial numit și Marele Război pentru Reîntregirea Neamului”, a spus domnul Sabin Cornoiu, șeful Salvamont Gorj și inițiatorul acestui proiect.

O altă componentă a proiectului a constituit-o realizarea unui film tematic care, după mai bine de un secol, dezvăluie din ceața războiului, locația precisă a sacrificiului eroic, pornit din tranșeele din munții Gorjului și sfârșit în dealurile Vrancei, al „Eroinei de la Jiu”, slt. Ecaterina Teodoroiu, o adevărată călătorie de investigație, prezentând dovezile convingătoare descoperite de cercetătorii amatori și a unor istorici și arheologi de frunte, chiar la locul desfășurării acțiunilor de luptă. Validarea cercetărilor de către specialiști a oferit răspuns definitiv la un mister vechi de un secol, mister prezentat ca un amestec de interviuri cu experți, imagini de arhivă și reconstituiri dramatice, pictând o imagine vie a trecutului, iar rezultatul fiind de o valoare educațională de netăgăduit. Filmul tematic poate fi urmărit pe pagina web sau pe canalul de Youtube al Consiliului Județean Gorj, fiind deja selectat pentru prezentare în două mari festivaluri de profil internaționale. Ultima parte a proiectului, la fel de inedită, a constituit-o realizarea unei expoziții cu caracter permanent în care sunt expuse câteva sute de piese militare și efecte personale, descoperite de-a lungul timpului de salvamontiști și de pasionații autorizați de cercetare cu detectoare de metale, colectate în timp din tranșeele în care au luptat regimentele gorjene, pornind din munții Gorjului pană în Vrancea, unde conflictul militar a luat sfârșit.

„Vineri am inaugurat în comuna Runcu, satul Bâltișoara, «Expoziția – Memorialul Tranșeelor», un proiect unic și spectaculos. Mă bucur nespus că beneficiarul acestui grandios proiect a fost comuna Runcu, locuitorii acestor meleaguri și turiștii care ne vizitează frumoasa localitate”, a transmis primarul jr. Cîmpeanu Grigore-Adi.

Expoziția poate fi vizitată zilnic, începând de luni, 15 decembrie 2025, fiind deschisă atât localnicilor, cât și turiștilor care ajung în zonă. „Memorialul Tranșeelor” oferă o incursiune impresionantă în realitatea dură a războiului, aducând un omagiu soldaților români care și-au pierdut viața pe front.

Au contribuit la realizarea acestui proiect, material, financiar sau cu resursă umană, Consiliul Județean Gorj, Serviciul Salvamont Gorj, Asociația „Prospectorii Istoriei” din Comănești, județul Bacău, Asociația detectoriștilor „Vrancea Eroică” Panciu, Muzeul județean „Alexandru Ștefulescu” Tg. Jiu, persoane fizice, și, nu în ultimul rând, Primăria Runcu, cea care a asigurat și renovat un spațiu corespunzător. Proiectul va continua și anul viitor, atât cu amenajare de noi trasee tematice, cât și cu extinderea spațiului expozițional.

Astfel, Comuna Runcu devine, începând din această perioadă, un punct de referință pe harta culturală și istorică a județului Gorj.

Gigi BUȘE

Sâmbătă, 13 decembrie 2025, în Parcul Central din Bran, a fost inaugurată statuia Reginei Maria, realizată de sculptorul Valentin Duicu, care a reușit să redea cu sensibilitate și forță spiritul Reginei Maria.

În Parcul Central din Bran a avut loc, sâmbătă, 13 decembrie 2025, un eveniment de profundă încărcătură istorică și simbolică marcând 150 de ani de la nașterea și dedicat memoriei uneia dintre cele mai iubite figuri ale istoriei României: Regina Maria.

Într-un cadru solemn, a fost dezvelită statuia care îi este dedicată, ca un omagiu adus personalității sale remarcabile și legăturii speciale pe care aceasta a avut-o cu zona Branului.

Ceremonia s-a desfășurat în prezența unor distinși invitați, printre care s-au numărat domnul prefect Văsii Mihai-Cătălin, domnul general Marius Șerbeszki, Principele Nicolae al României, Cosmin Feroiu, primarul  comunei Bran din județul Brașov, primari din zonă și membrii ai Consiliului Local Bran! Alături de aceștia, numeroși oficiali locali, reprezentanți ai instituțiilor publice, oameni de cultură și membri ai comunității au fost prezenți pentru a marca acest moment deosebit.

Discursurile susținute au evidențiat rolul esențial al Reginei Maria în istoria României, contribuția sa la consolidarea statului român modern, precum și atașamentul său profund față de valorile naționale, cultură și identitate. De asemenea, a fost subliniată importanța păstrării memoriei istorice și a transmiterii acesteia către generațiile viitoare.

„Mulțumesc, cu acesta ocazie, domnului profesor dr. Emil Stoian, reprezentanților Consiliului Local Bran și tuturor oamenilor de bine din Bran și nu numai, care au contribuit la realizarea acestui monument reprezentativ pentru comunitatea noastră, care reprezintă nu doar un act de recunoștință față de o personalitate emblematică, ci și un moment de mândrie pentru comunitatea locală din Bran, care își îmbogățește astfel patrimoniul cultural și simbolic”, a spus primarul Cosmin Feroiu la dezvelirea statuii Reginei Maria.

„Un gest de recunoștință și respect, la 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, pentru una dintre cele mai iubite figuri ale istoriei noastre. Mulțumiri Asociației Fiii și Prietenii Branului și Primăriei Bran pentru acest demers care onorează memoria și valorile românești. Branul a fost pentru Regina Maria mai mult decât o reședință – a fost acasă, un loc al liniștii și al sufletului, pe care l-a iubit profund și pe care l-a așezat pe harta lumii ca simbol al României. Regina Maria a fost un exemplu de curaj, de responsabilitate și credință în destinul unei națiuni. A purtat cu mândrie portul tradițional, a apărat identitatea românească și a devenit un ambasador al României, vorbind lumii despre cine suntem cu demnitate și pasiune. Rămâne un reper moral, o lumină și un exemplu de urmat pentru tineri, prin dragostea sa necondiționată pentru țară și popor”, a spus prințul Nicolae al României, prezent la eveniment.

Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă de respect și emoție, confirmând încă o dată locul special pe care Regina Maria îl ocupă în inimile brănenilor!

Astfel Branul a marcat un moment cu încărcătură simbolică prin inaugurarea statuii Reginei Maria, la împlinirea a 150 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai iubite figuri din istoria României. Evenimentul, prezentat ca un gest de recunoștință și respect, pune în prim-plan legătura specială dintre Regina Maria și Bran – loc pe care l-a considerat „acasă”, un spațiu al liniștii și al sufletului, dar și un reper pe care l-a transformat, prin prestigiul ei, într-un simbol cunoscut dincolo de granițe.

Gigi BUȘE

Municipiul Târgu Jiu se pregătește să găzduiască unul dintre cele mai spectaculoase evenimente dedicate sărbătorilor de iarnă. Pentru prima dată, „Alaiul obiceiurilor de iarnă” nu se va desfășura într-o singură zi, așa cum s-a întâmplat până acum, ci timp de trei zile, oferind publicului o experiență amplă și autentică a tradițiilor românești.

Astfel, în perioada 17–19 decembrie 2025, începând cu ora 16:00, Piața Prefecturii va deveni punctul central al unui eveniment dedicat obiceiurilor străvechi de iarnă din Gorj. Acolo, vor prinde viață colindele tradiționale și ritualurile spectaculoase precum „Umblatul cu Capra”, „Ursul”, „Plugușorul”, jocul măștilor și alte obiceiuri transmise din generație în generație. Evenimentul își propune să readucă în atenția publicului farmecul autentic al sărbătorilor de altădată și legătura profundă dintre comunitate și tradiție.

Organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj în parteneriat cu Școala Populară de Arte ”Constantin Brâncuși”, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” sub patronajul Consiliului Județean Gorj și al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, alaiul promite trei zile de spectacol, culoare și emoție.

Miercuri, 17.12.2025, începând cu ora 16.00: Grupul vocal „Gorjeanca” Târgu Jiu, Grupul vocal „Jiencele” Târgu Jiu, Grupul folcloric Polovragi din cadrul Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”; Grup „Lăstarii” – Școala Gimnazială și Primăria Borăscu; Ansamblurile „Cununița de Flori” și „Brâulețul” – Căminul Cultural Motru; Ansamblul „Mugurașii Gorjului” – Palatul Copiilor din Târgu Jiu; Grupul „Privighetorile Gorjului” – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj; Grupul „Oltenașii” – Clubul Copiilor Rovinari; Grupul „Gorjencele” – Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu.

Joi, 18.12.2025, ora 16.00: Ansamblul de datini și obiceiuri „Roua” Cloșani; Ansamblul „Mugur de castan” Tismana; Ansamblul „Tisa” Tismana; Grupul vocal „Ciobănașul” Crasna; Grup vocal „Nedeia” Novaci; Ansamblul „Lăstărel de pe Gilort” Târgu Cărbunești; Grupurile folclorice reunite de la Albeni și Târgu Jiu, coordonate de Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; Ansamblul „Brâulețul” din partea Casei de Cultură Turceni; Grupul de colindători din partea Centrului Cultural „Gheorghe Zamfir” din comuna Stejari.

Vineri, 19.12.2025, ora 16.00: Ansamblul Folcloric „Cheile Oltețului” Polovragi; Grupul vocal „Băieșanca” Baia de Fier; Ansamblul „Izvorașul” Negomir, coordonate de Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”; Taraful Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu; Ansamblul „Emilia Bubulac” – Obștea Peștișani; Ansamblul „Brâulețul” al Căminului Cultural „Ion Teotoi” din comuna Bălești; Grupul vocal „Altița” din partea Primăriei Bălești.

Vă așteptăm să participați la acest eveniment unic, ce marchează debutul sărbătorilor de iarnă într-o atmosferă tradițională, autentică și plină de energie.

Gigi BUȘE,
Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Asociația Uniunea Femeilor din Gorj are deosebita plăcere de a anunța câștigătorii concursului „Talente fără bariere”, un eveniment dedicat curajului, creativității și talentelor autentice care depășesc orice limită, dedicat persoanelor cu dizabilități din tot Gorjul.   

Asociația Uniunea Femeilor din Gorj, la data de 24 noiembrie 2025, a lansat Concursul online „Talente fără bariere” dedicat persoanelor cu dizabilități din tot Gorjul. Scopul acestui concurs a fost de a promova creativitatea, talentul și diversitatea persoanelor cu dizabilități, oferindu-le o scenă online unde să-și exprime pasiunile – artă, gastronomie, meșteșuguri, muzică, dans, poezie sau orice formă de expresie unică.

În urma evaluării și a aprecierii publicului, au fost desemnați următorii câștigători: 1. Premiul de Popularitate – Robert Gavrilescu

2. Premiul pentru Creativitate Complexă – Ion Georgiana
3. Premiul pentru Arta Culorilor – Ciubotaru Dănuța
4. Premiul pentru Migală și Strălucire – Toma Eugenia
5. Premiu de consolare – Stăiculescu Nicolae Eugen

Fiecare participant ne-a impresionat prin talent, perseverență și dorința de a crea frumos, demonstrând că adevăratele bariere pot fi depășite prin pasiune și dedicare. AUFG va lua legătura personal cu fiecare câștigător, iar reprezentanții Asociației Uniunea Femeilor din Gorj se vor deplasa la domiciliul acestora pentru a le oferi diplomele și cadourile, cu respect și apreciere pentru efortul depus.

AUFG mulțumește participanților pentru inspirația oferită și pentru lecția de viață pe care au dăruit-o prin lucrările lor.

Felicitări AUFG pentru realizarea acestui concurs adresat persoanelor cu dizabilități din tot Gorjul, și le-ați creat o mare bucurie de Sărbătorile Crăciunului!  

Felicitări tuturor participanților și în mod special câștigătorilor!

Gigi BUȘE

Google a anunțat că va reveni pe piață cu o un nou model de ochelari inteligenți în 2026, după ce proiectul Google Glass a fost oprit în 2015. Noul model va integra tehnologie AI și le va permite utilizatorilor să folosească aplicații fără ca măcar să scoată telefonul din buzunar, scrie Euronews.

Compania pregătește două variante de ochelari. Una bazată pe microfoane și cameră, care va interacționa cu asistentul Google „Gemini” pentru conversații, fotografii sau diverse comenzi și alta cu afișaj direct în lentilă, util pentru navigație sau traduceri în timp real. La partea de hardware, Google lucrează împreună cu producătorul sud-coreean Gentle Monster, cu Samsung și cu americanii de la Warby Parker. Ochelarii vor rula pe Android XR, platforma destinată dispozitivelor de realitate mixtă.

Google a mai încercat să intre pe această piață în 2013 cu Google Glass, însă proiectul a fost criticat pentru autonomie scăzută, design incomod și îngrijorări legate de confidențialitate, fiind întrerupt după numai doi ani. Între timp, segmentul a fost cucerit în mare parte de Meta, ale cărei Ray-Ban Meta smart glasses au devenit un succes, mai ales după apariția modelului cu ecran integrat pentru mesaje, imagini și subtitrări.

Gigantul american dezvoltă și un headset de realitate mixtă cu fir, numit Project Aura. Acesta promite o combinație între mediul real și interfețe digitale, pe un câmp vizual de 70 de grade, pentru lucru sau divertisment. Google a anunțat că va reveni cu detalii despre lansarea ochelarilor în cursul anului 2026.

Gigi BUȘE

O veste tristă sa abătut joi, 11 decembrie 2025, peste comunitatea din Novaci dar și în lumea artiștilor populari din Gorj și din întreaga țară. Profesorul și artistul novăcean Traian Ionel a trecut la cele veșnice. 

„Cu tristețe profundă și cu sufletul în lacrimi vă anunțăm că omul nostru drag profesorul Ionel Traian care ne a fost sprijin și suport moral ne a călăuzit pașii mereu la stele. Mâinile lui de aur vor ciopli de acum într un lemn mai prețios, acolo sus de unde ne va zâmbi în continuare. Îl vom purta mereu în suflet și amintirea lui va fi neprețuită! Dumnezeu să-l aibă în pază! Un ultim omagiu poate fi adus începând de vineri, 12 decembrie 2025, de la ora 18:00, în localitatea Novaci – Valea Gilortului, Aleea Artei numărul 5”, mesaj transmis de familia îndoliată. 

Slujba de înmormântare va avea loc la Novaci duminică, 14 decembrie 2025, începând cu ora 12:00,  iar slujba se va oficia la biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril.

Ionel Traian, a fost profesor de sport la Școala Generală George Uscătescu din Târgu Cărbunești, din 1973, dar de loc este din orașul Novaci, unde s-a născut la 25 octombrie 1949. El a transformat lemnul în opere de artă în miniatură. A reprodus cu răbdare și precizie case tradiționale, conace, fântâni, mănăstiri și biserici cu arhitectură complexă – unele lucrări fiind realizate în peste o lună, câte 8–9 ore pe zi. Sculptura a devenit o pasiune căreia i sa dedicat în totalitate, folosind doar lemn fără fibră – nuc, cireș, prun, tei, anin sau plută – adesea recuperat din resturi de foc. Lucrările sale cele mai apreciate sunt reproducerea ansamblului brâncușian „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, Catedrala Mitropolitană din Timișoara, Mănăstirea Curtea de Argeș și, cea mai dificilă, Catedrala Notre-Dame din Paris. Deși nu avea studii de arhitectură, a învățat singur să analizeze construcțiile și să le reconstruiască, piesă cu piesă, uneori milimetric. Cu mâini puternice și migală rară, a creat adevărate bijuterii din lemn care au impresionat inclusiv publicul internațional. Ceea ce pentru alții pare imposibil, pentru el a fost o formă de a da sens timpului și talentului cu care a fost înzestrat. Din marea pasiune pentru artă profesorul novăcean a realizat un mic muzeu cu mai multe obiective turistice sculptate în lemn. Operele sale nu le-a vopsit ci doar le-a dat cu lac de protecție. Culorile au fost naturale de la lemnul pe care l-a folosit. El a fost unul dintre cei mai îndrăgiți și autentici meșteri populari ai zonei și era nelipsit de la târgurile meșterilor populari.

„Am sculptat cu un cuțitaș toate mănăstirile din județul Gorj și nu m-am oprit aici. Am acasă și monumente arhitecturale din Vâlcea, Moldova, Timișoara dar și de la Paris. Pe cele mai multe dintre ele le-am vizitat și le-am văzut în realitate însă pe celelalte le-am realizat după albume și vederi. După ce mă documentez, calculez dimensiunile și le reduc la scară mică. Cât despre Catedrala Notre-Dame din Paris pot spune că am încercat să o redau așa cum este ea. Am făcut schița când am fost la Paris, cu Ansamblul Folcloric «Gilortul» din Târgu-Cărbunești și am lucrat la ea aproximativ două luni“, a povestit Traian Ionel pentru ziarul Adevărul din 29 septembrie 2009. „Îmi place să-mi întrețin gospodăria de la Novaci iar curtea o consider un mic muzeu în aer liber. Am acolo căruțe țărănești de dimensiuni mai mari, fântână din lemn și porți țărănești din lemn, totul oferă un aspect rustic. Am eliminat fierul din gospodărie. Este o combinație între iarbă și lemn, între flori și lemnul pe care îl prelucrez și scot ce-i mai bun în el. Vecinii de acolo sunt impresionați și urmăresc cu plăcere sculpturile mele.” – spunea profesorul de sport în același articol din ziarul Adevărul.

Plecarea sa din această viață lasă în urmă un gol imens în comunitatea artistică, însă creațiile sale vor continua să inspire și să vorbească despre talentul și sufletul său.

Drum lin la ceruri, domnule profesor Traian Ionel! Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în liniște și pace în Împărăția Sa!

Gigi BUȘE