Generalul Cătălin Ranco Pițu, 52 de ani, fost șef al Secției Parchetelor Militare, care a supervizat Dosarul Revoluției, începând cu 15 august 2016, a venit sâmbătă, 18 octombrie 2025, la Târgu Jiu, unde, începând cu ora 12:00, în amfiteatrul Facultății de Inginerie a Universității „Constantin Brâncuși” a lansat trei cărți scrise de dânsul dedicate Revoluției române din decembrie 1989 și Mineriadei: „Ruperea blestemului. Revoluția română din Decembrie 1989” (Editura Litera, București, 2024), „Mineriada s-a născut la Revoluție. Evenimentele din 13-15 iunie 1990” (Litera, București, 2025) și Revoluția română pentru tineri (Litera, București, 2025) și a dialogat cu sala.
În prezența multor gorjeni, dintre care mulți profesori de istorie și studenți, cadre militare participante la evenimentele din Decembrie 1989, a subprefectului de Gorj, Iani Gârbaciu, dar și rude a doi martiri ai acestei revoluții, profesorul Grigore Haidău și Ana Daria Ionescu-Haidău, tata și sora Eroului Martir slt. p.m. Cătălin Haidău și fiica Eroului Martir Lt.col. p.m. Petrescu Dumitru, domnul viceprimar dr. în istorie Adrian Tudor, gazda evenimentului, a prezentat invitații: Cornel Mihalache, cercetător al evenimentelor din Decembrie 1989 și realizatorul seriei de filme documentare „Decembrie Roșu” de la Televiziunea Română, în prezent directorul Centrului „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, moderator, generalul Cătălin Ranco Pițu, 52 de ani, fost șef al Secției Parchetelor Militare, autorul celor trei lucrări ce urmează a fi prezentate și gorjenilor, și Adrian Boda, dr. în istorie la Institutul de Istorie Orală din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.
Domnul Cornel Mihalache, moderatorul și inițiatorul acestui eveniment, a prezentat mai întâi lista cu numele celor 17 Eroi gorjeni, martiri ai Revoluției române din Decembrie 1989 pentru care s-a ținut un moment de reculegere. A povestit că în 21 decembrie era în Piața Romană și din 22 decembrie a filmat, fiind angajat al Televiziunii Române, și până în prezent a făcut peste 35 de filme documentare. Mai are unul de făcut, în 2026, împreună cu generalul Cătălin Ranco Pițu și istoricul Adrian Boda și cu aceasta, crede că și-a încheiat misiunea dedicată Revoluției române din Decembrie 1989, care cuprinde și revoltă și răscoală și revoluție și lovitură de stat și crimă colectivă și mult mai multe. A prezentat apoi câte o fișă biografică pentru cei doi invitați special, istoricul Adrian Boda și procurorul militar Cătălin Ranco Pițu.
Istoricul Adrian BODA, născut la 7 noiembrie 1982, a obținut titlul de doctor în istorie în anul 2016, pe o cercetare cu tema „Participarea Armatei Române pe Frontul de Est”, iar din 2022 a cules informații orale despre mărturii ale participanților la Revoluția din Decembrie ’89 din Cluj Napoca, și alte orașe din țară, obținând sute de interviuri care vor rămâne video și tipărite și vor deveni documentare în vederea găsirii adevărului pe care unii vor să-l ascundă.
Cătălin RANCO PIȚU, s-a născut în iulie 73 în Timișoara. La data de 17 martie 2020 a fost numit procuror militar, șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anterior numirii în funcție a ocupat poziții de conducere și de execuție în cadrul Judecătoriei Oravița (Jud. Caraș Severin), Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara și Secției Parchetelor Militare, având vechimea în magistratură de 23 de ani, poziție din care a semnat rechizitoriul în dosarul Revoluției care a avut ca obiect trimiterea în judecată a unor figuri cheie ale evenimentelor din decembrie 1989 precum Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost prim-ministru și generalul în retragere Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. El este singurul care a avut curajul să ducă ancheta până la final și este autorul volumelor „Ruperea blestemului. Revoluția română din Decembrie 1989” (Editura Litera, București, 2024), „Mineriada s-a născut la Revoluție. Evenimentele din 13-15 iunie 1990” (Litera, București, 2025) și Revoluția română pentru tineri (Litera, București, 2025).
Istoricul Adrian BODA a făcut o prezentare a cărții „Ruperea blestemului. Revoluția română din Decembrie 1989” folosind și câteva slide-uri pentru a puncta unele aspecte esențiale din această lucrare, iar pentru o mai bună înțelegere a prezentat și două fragmente (dosare de cercetare) dintr-un documentar făcut serios de Televiziunea Națională, TVR 1, de către Mihai Tatulici și Virgil Tatomir „Revoluția română în direct”. El a precizat că: „Volumul «Ruperea blestemului. Revoluția română din Decembrie 1989» este rezultatul rechizitorului întocmit de fostul procuror militar șef, Cătălin PIȚU al așa-zisului «Dosar al Revoluției» și a fost publicat în anul 2024. La niciun an distanță, domnul Pițu gândește altfel, simplificând, pentru înțelesul tinerei generații, conținutul primului volum, în cartea pe care astăzi o lansăm la Târgu Jiu intitulată «Revoluția română pentru tineri»”.
Pentru a înțelege evenimentele din decembrie 1989 a prezentat un slide cu desfășurarea lor cronologică: 15 – 17 decembrie, protest spontan la Timișoara; 17 – 21 decembrie, o revoltă populară la Timișoara împotriva conducerii, a autorității de stat; 21 – 30 decembrie, o revoluție extinsă în toată țara; pe 22 decembrie, între orele 10 – 16, la București a avut loc o lovitură de stat, un puci militar, urmat de o contrarevoluție ce a vizat distrugerea sau anularea rezultatelor revoluției. Complotul a fost organizat de două aripi. Una militară și alta civilă. Aripa militară a fost condusă inițial de generalul de armată Ion Ioniță apoi, după decesul acestuia, a fost preluată de generalul locotenent Nicolae Militaru. Din această aripă făceau parte: generalul maior Ștefan Kostyal, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, generalul Dumitru Pletos, căpitan de rangul întâi Radu Nicolae, căpitan de rangul întâi Emil (Cico) Dumitrescu și alții. Aripa civilă era condusă de Ion Iliescu, fost președinte al României, Silviu Brucan, Virgil Măgureanu, Petre Roman, fost premier al României și Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru.
În continuare a prezentat două cazuri: Cazul Lupu Cristian, suspect de terorism, un revoluționar înarmat la TVR, rănit în schimb de focuri în zona TVR în ziua de 23 decembrie, transportat la Spitalul Floreasca a fost tratat ca un terorist, a fost filmat și lăsa să moară și Cazul Stan Traian de pe strada D. Lemnea, din 26 decembrie, provocat de un milițian.
Domnul procuror militar șef, Cătălin RANCO PIȚU a spus despre Revoluția din Decembrie 1989 că a fost un eveniment modelator pentru destinul românilor. Și pentru a înțelege acea perioadă a istoriei naționale, mă refer decembrie ’89 iunie 90, ne prezintă cele trei cărți. Două despre revoluția din decembrie și una despre mineriadă, cu convingerea că citindu-le, oricine este interesat despre respectivele evenimente se edifică în mod complet, pentru că fiecare afirmație din cele trei cărți are la bază argumente care nu pot fi zdruncinate de niciun fel de logică. Și a exemplificat: „Se spune că blestemul este o formă subtilă de energie negativă, care îi afectează pe cei asupra cărora acționează. Se spune că Adevărul eliberează întotdeauna. Așadar, eliberarea de blestem se poate face numai prin adevăr. Desigur, nu sunt singurul care a spus adevărul despre Decembrie 1989, departe de mine acest gând. Însă destinul a făcut ca eu să fiu cel care, din poziția de magistrat militar al Statului Român, să întocmesc un document oficial prin care s-a explicat, în lumina adevărului, ce s-a întâmplat la nivel național în Decembrie 1989. Și astfel, poate am contribuit într-o mică măsură, la ruperea blestemului.”
A urmat un dialog cu cei din sală. Primul a fost profesorul Haidău Grigore tatăl eroului martir sublocotenent Haidău Grigore Cătălin, asasinat în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989 la Brașov prin împușcare în tâmpla dreaptă, în zona bazinului, în mâna și piciorul stâng. „La 25 de ani de la desfășurarea evenimentelor, am primit un document de la procurorul Voinea în care spunea cu totul altfel. Că a fost împușcat din spate și în tâmpla dreaptă de un fost coleg de-al lui dar cu un alt nume față de cel real al colegului său. Nu s-a spus nimic despre degetul mic și inelar de la mâna stângă care erau înțepenite și negre, probabil din cauza unei torturi cauzate de o scrisoare pe care a scris-o Cătălin în seara zilei de 23 decembrie”, a spus domnul Haidău cu supărare.
„Din păcate băiatul dumneavoastră a murit împușcat de un coleg, așa reiese din documentele din dosar. Ce trebuie să înțelegeți foarte bine, este faptul că dacă s-ar fi făcut o cercetare corectă, dacă s-ar fi vrut să se cerceteze corect, în primii ani de după revoluție, chiar și în 1991, se putea face o cercetare cât se poate de amănunțită și corectă. În primul rând ca să stabilească inclusiv decesul fiului dumneavoastră. S-ar fi putut face dar nu s-a vrut acest lucru pentru că cei care s-au aflat la conducerea țării, din toate posturile esențiale de conducere, nu au vrut aflarea adevărului despre decembrie ’89. Din păcate atunci când am început eu cercetarea, adică din 15 august 2016, aceste infracțiuni, aceste conduite, au fost sub imperiul prescripției” i-a răspuns domnul general Pițu. Apoi a pus un mare accent pe dezinformarea care a dus la atâtea sacrificii umane în acea perioadă. Și a mai precizat un fapt important că Procurorul general de la acea dată, a dat ordin să nu se facă autopsii niciunde în România.
Inspectorul școlar Ionuț Mircea CATRINA, a punctat și el rolul nefast al dezinformării și a apreciat faptul că în dimineața zilei de 22 decembrie nu s-a tras în manifestanții care au venit la televiziune, cu toate că erau multe forțe militare înarmate cu pistoale mitralieră și putea să se producă un măcel.
„Ținta manipulării este opinia publică, care trebuie adusă, din perspectiva celor care exercită manipularea, într-o sferă a iraționalului. Adică o manipulare eficientă prin toate mediile, cu un scop, și anume, eroarea opiniei publice, care trebuia dusă într-o sferă a lipsei de logică, o sferă a iraționalului”, a explicat domnul general precizând că generalul Vlad a dat ordin să nu se tragă în manifestanții de la televiziune. Ulterior, înarmarea irațională a populației, sosirea la televiziune a fel de fel de forțe militare, fără subordonare între ele, și dezinformările au dus la măcelul care a urmat începând cu miezul nopții.
Colonelul (rtr.) Ion Tudor a ridicat problema turiștilor străini prezenți masiv în România la acea perioadă, iar trupele de securitate au fost dezarmate în dimineața zilei de 22 decembrie.
În continuare s-a dialogat cu cei din sală, inclusiv cu fiica Lt. col. (p.m.) Petrescu Dumitru și a unor ofițeri care erau la Academia Militară în acea vreme, dar și profesori de istorie.
În concluzie, volumul „Ruperea blestemului. Revoluția română din Decembrie 1989” expune rețeaua metodică de dezinformări care, începând cu 22 Decembrie 1989, au creat premisele preluării puterii de către gruparea Iliescu, inclusiv «psihoza teroristă» care avea să facă atâtea victime după fuga, arestarea și executarea cuplului Ceaușescu”.
Col. (rtr.) Gigi BUȘE
Dumitru Prună, decanul de vârstă al Filialei „Jean Bărbulescu”, s-a născut la 7 mai 1942, avea 83 de ani și a intrat în presa scrisă în anul 1971 ca redactor la „Gazeta Gorjului” unde a lucrat până în anul 1974, după care a lucrat ca redactor la cotidianul „Scânteia”, până în anul 1989. A revenit la „Gazeta Gorjului”/ „Gorjeanul” în 1990, pe postul de șef de departament, până în anul 1995, când a devenit redactor-șef, funcție pe care a ocupat-o până în anul 2007. În anul 2008 s-a pensionat și s-a retras la reședința sa de la Tismana.
