Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 9 ianuarie 2026, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.446/2006, privind pregătirea populației pentru apărare.
Participanții trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, iar pe durata pregătirii militare vor primi o indemnizație lunară, cazare, hrană, medicamente și echipamente. La finalizarea programului, aceștia vor primi aproximativ 27.000 de lei, echivalentul a trei salarii medii brute pe economie. Toți cei care efectuează acest serviciu voluntar vor fi luați în evidența Centrelor Militare și vor dobândi statutul de soldat sau gradat voluntar în termen. Tinerii voluntari se vor pregăti în cadrul Armatei Române și vor rămâne în rezerva operațională a Armatei.
Patru luni de zile, tinerii vin, fac armata voluntar și rămân în această rezervă operațională. Ei vor fi remunerați, după aceste patru luni de zile, cu trei salarii medii, de la acel moment. Anual, ei vor participa ulterior la diverse pregătiri și verificări, vor fi refamiliarizări, de exemplu, cu armamentul nou ce urmează să vină conform calendarului multianual agreat cu aliații.
Rezerva operațională a României, în scădere accelerată
Noua reglementare este necesară pentru a reflecta mai bine dreptul și obligația constituțională a cetățenilor de a apăra România, precum și necesitatea ca apărarea să constituie un efort colectiv al întregii națiuni, dezvoltarea rezervei operaționale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară și serviciul militar în calitate de soldat/gradat voluntar în termen. Astfel, se răspunde necesității de a conecta sistemul de forțe active cu rezerviștii. Scopul final este realizarea unei forțe letale, dar echilibrate, capabilă să îndeplinească un spectru larg de misiuni și care să echilibreze adecvat raportul dintre componenta activă și cea de rezervă. Adoptarea urgentă a măsurilor propuse este imperios necesară, întrucât amânarea acestora ar vulnerabiliza modul de acțiune și capacitatea operațională a Armatei României, toate aceste aspecte vizând interesul Ministerului Apărării Naționale.
Potrivit actului normativ, Centrele Militare îi iau în evidență pe aceștia și îi introduc în rezerva operațională. „La instituirea stării de urgență și a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”, precizează legea. Totodată, cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene sunt luați în evidența Centrelor Militare cu gradul militar dobândit. Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.
Excepții
Prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la Centrele Militare în a căror evidență se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare. De asemenea, prin excepție, la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract.
Ce se întâmplă cu cei care nu au făcut serviciul militar
Pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/gradat voluntar în termen. Cetățenii români, bărbați și femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă ori care au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare, sunt luați în evidență ca rezerviști.
Col. (rtr.) Gigi BUȘE