Sâmbătă, 8 noiembrie 2025, începând cu ora 13:00, la Cula Glogoveanu din comuna Glogova, județul Gorj, a avut loc un mare Salon boieresc de artă intitulat „Glogova Art Project”, un eveniment plin de inspirație care a unit arta, istoria și emoția într-un spațiu cu adevărat special.
Cu toate capriciile vremii nefavorabile, cu ploaie de toamnă și răcoare, Cula Glogovenilor a fost sâmbătă, 8 noiembrie 2025, un adevărat „focar” de artă contemporană grație expoziției ,,GLOGOVA Art Project – Salonul boieresc”, un eveniment cultural care a reunit nu mai puțin de 66 de artiști, pictori, sculptori și nu numai, din mai toate regiunile țării noastre și Germania, lansări de carte și de umor, finalizate cu un film documentar de scurt metraj despre „Tudor Vladimirescu.
Organizatorii acestei manifestări culturale, au fost: Consiliul Local și Primăria comunei Glogova, Primăria și Casa de Cultură a municipiului Motru, Consiliul Local și Primăria comunei Cătunele, Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) din România, filiala Drobeta Turnu-Severin a UAP și Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.
Evenimentul s-a bucurat de prezența unor importante personalități culturale și oficialități locale, printre care subprefectul județului Gorj, Iani Gârbaciu, primarul municipiului Motru Cosmin Morega, primarul comunei Glogova, Gheorghe Alpredi, primarul comunei Polovragi, Gheorghe Epure, primarul comunei Cătunele, Ţuilă Florinel, managerul Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, Denisa Șuță, precum și managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Ionuț Viorel Bordeiași, Gheorghe DICAN, artist plastic din Râmnicu Vâlcea, vicepreședinte al UAP din România, Pavel ȘUȘARĂ, critic și istoric de artă din București, Dalina Bădescu, istoric de artă, pictor și membru titular al UAP – Filiala Pictură București, dar născută la Craiova, etc.
Acest eveniment cultural de excepție, dedicat artei, literaturii și memoriei locului a cuprins un Vernisaj de artă – inițiat de prestigiosul artist plastic Florin Preda-Dochinoiu din Motru, județul Gorj, care a reunit nu mai puțin de 66 de artiști, pictori, sculptori și nu numai, din mai toate regiunile țării noastre și Germania, un regal de Literatură și umor unde cunoscuții autori de literatură satirică Mihai Lungescu și Grig M. Dobreanu de la Cenaclul „Hohote” al umoriștilor gorjeni, au oferit publicului un antrenant duel epigramatic, într-o atmosferă plină de spirit și umor, Lansări a unor importante apariții editoriale semnate de creatori din arealul Olteniei: Constantin Codiță – „Un Sisif întors”, Ion Popescu-Brădiceni – „Vânătoarea de stiluri”, Dan Șalapa – „Permis de copilărie”, Mircea Tutunaru – „Din regiunea frumosului” și Nicolae Dragoș – „Din lacrimă la surâs. De acolo, mai departe” și „La vânătoare cu microscopul de cuvinte”. Evenimentul a fost prefațat de un Recital de muzică clasică susținut de Marius Ungureanu și Gabriel Tîlvescu și s-a încheiat cu prezentarea unui Film documentar de scurt metraj intitulat „Tudor Vladimirescu. Istorie, Revoluție și Legendă” – Partea a II-a, în regia scriitorului, poetului, jurnalistului și regizorului Dan Șalapa de la Drobeta-Turnu Severin.
Artistul plastic Florin PREDA-DOCHINOIU, inițiatorul și curatorul acestei manifestări, a spus, la deschiderea acestui eveniment că: ,,Expoziția propune o reflecție vizuală asupra nobleței spiritului creativ și asupra felului în care arta contemporană își revendică rădăcinile culturale. Pictura, sculptura și arta în general, se reunesc într-o amplă hartă a expresiei actuale, în care trecutul se rescrie prin limbajul prezentului artistic, se conturează ca o metaforă culturală în care noblețea nu se mai măsoară în titluri și ranguri, ci în forța vizionară a artistului, artist devenit personaj central al unei noi boierimi culturale contemporane.”
Primarii prezenți la eveniment, nu numai datorită prieteniei cu primarul Alpredi ci și modului cum acesta a știut să pună în valoare Cula Glogovenilor, pe care a renovat-o, au asigurat pe artiștii și oamenii de cultură că-i vor sprijini cu plăcere în promovarea actului cultural în județul Gorj.
Și Iani Gârbaciu a remarcat implicarea unor primari inimoși și educați în actul de cultură al Județului Gorj atrăgând dar și punând în valoare artiștii locali sau din țară.
Cuvântul de deschidere al artiștilor a fost rostit de domnișoara Dalina Bădescu, istoric de artă, pictor și membru titular al UAP – Filiala Pictură București, dar născută la Craiova. Aceasta a spus că: „La noi, culele au devenit nu numai un monument de fortificație, un monument de apărare, ci și unul de găsire a identității naționale locale, într-o epocă în care ne aflăm la intersecția a foarte multor interese și războaie. Cula este un monument de tranziție. Este cea care unește identitatea națională specifică. Cula, în arealul nostru balcanic, este un monument nu numai de război, ci și de continuitate. Este foarte important să îl conservăm și să-l readucem la viață, dar nu ca un simplu artefact istoric, ci ca un loc care unește. Care unește timpurile, care unește artiștii, așa cum foarte frumos se face în acest salon, și un monument care asigură continuitatea pe viitor”.
Domnul Gheorghe DICAN, artist plastic din Râmnicu Vâlcea, vicepreședinte al UAP din România, a transmis următorul mesaj: „Primarii din localitățile din țară au reușit să salveze, în ultimii ani, cultura. Ei au fost mult mai aproape de artiștii locali și au fost mult mai aproape de dorințele lor și dacă ar fi fost să ne luăm după politicile naționale, în legătură cu cultura, eram de mult desființați. Flacăra culturii și creația a fost susținută de primarii din localitățile mai mici sau mai mari ale țării și lucrul acesta se vede prin prezența domnilor primari în acest conac”.
Domnul Pavel ȘUȘARĂ, critic și istoric de artă din București a menționat că: „Acesta este un spațiu al concordiei, un loc de adunare, un loc de coagulare, un loc de comunicare, realizat prin artă. Aici totul se desfășoară într-un spațiu care nu a fost gândit pentru evenimente culturale. Acesta arată că lucrurile se pot adapta din mers, chiar dacă ele fac parte din vârste diferite. Spațiul acesta este și o modalitate, un filtru de verificare a lucrărilor. Deși suntem în acest spațiu, să zicem oarecum excentric, anvergura a ceea ce se întâmplă aici este de nivel național, și ăsta e cel mai important lucru care ar trebui să fie luat în calcul la orice organizare de acest tip. Este un salon care completează salonul de artă național de la București. Dar nu să completeze în sensul că aduce ce n-ar fi intrat acolo, ci îi extinde spațiul de expresie, de comunicare, și spațiul de existență, de așezare propriu zisă în geografia națională.”
Ionuț Viorel Bordeiași, managerul CJCPCT, a remarcat că boierii Glogoveni au origini „din negura timpului”, iar în acest loc, în perioada medievală a fost un pol de putere ce rivaliza cu „Bănia” din Craiova, iar „memoria” locului nu se șterge, iar acum locul își cere drepturile înapoi. „Cred că astăzi, prin osârdia domnului primar și a tuturor celor care au pus umărul la reabilitarea acestui edificiu, nu doar istoric ci și de importanță culturală pentru zonă, a tuturor care au realizat acest eveniment cultural, acest salon boieresc, cum îi spuneți dumneavoastră, să nu facă altceva, decât să împlinească ceea ce locul și-a cerut de multă vreme, respectiv împlinirea spirituală a memoriei acestor locuri”.
Intervenția cu epigrame, după fiecare vorbitor, a domnului Doru-Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu, a ridicat nivelul de confort și artă al acestei întâlniri.
Florin Preda-Dochinoiu, curatorul primei părți a evenimentului a concluzionat astfel: „Eu cred că astăzi la Glogova s-a creat o nouă boierime culturală. De aceea, noi vom împărți certificate care să documenteze înființarea acestui nou curent al boierimii culturale”. Apoi a împărțit aceste documente „Diplomă a noii boierimi” – pentru excelență în creația artistică și contribuția la consolidarea unei noi boierimi culturale, întemeiată pe noblețea spiritului și forța expresiei vizuale, următorilor: Nicolae Dragoș, Gabriel Giodea, Mihail Divan, Dan Șalapa, Constantin Codiță, Pavel Șușară, Ion Popescu-Brădiceni, Gabriel Tâlvescu, Mircea Tutunaru, Gheorghe Dican, Marius Ungureanu, Dalina Bădescu, Marius Bădițoiu, Emil Bărnuțiu, Cristina Cioplea, Teodor Dădălău, Valerian Cruceru, Dorina Cioplea, Costel Dobrițescu, Ioana Fluerașu, Ana-Daria Ionescu-Haidău, Ștefania Lazea, Larisa Mindoiu, Valer Neag, Sorin Dumitrescu Mihăești, Lucica Popescu, Alexandru Preda, Paul Uță, Cornel Vană, Daciana Ungureanu, Daniel Popescu și Emil Bănuți. Alături de diplomă, s-a acordat și albumul ,,GLOGOVA ART PROJECT I Salon Boieresc” care a fost tipărit prin grija Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, împreună cu partenerii evenimentului și poartă cu noblețe „vinovăția” apariției acestui hrisov pentru veacuri – un gest de prețuire față de creația artistică și față de cei care o slujesc cu demnitate și pasiune. O carte a nobleței vizuale, a mărturiei valorilor estetice și a spiritului boieresc care definește acest eveniment. Fiecare artist selectat în cadrul Salonului Boieresc a fost onorat cu un exemplar al albumului – simbol al recunoașterii, al respectului și al apartenenței la frumusețea și prestigiul Noii Boierimi Culturale.
Aici a luat sfârșit prima parte a evenimentului cultural desfășurat în beciul Culei Glogovenilor.
Partea a doua s-a desfășurat la etaj, în camera de oaspeți a glogovenilor, unde a avut loc un regal de Literatură și umor întreținut de Mihai Lungescu și Grig M. Dobreanu, care au oferit publicului un antrenant duel epigramatic, într-o atmosferă plină de spirit și umor, continuat de Lansări a unor importante apariții editoriale semnate de creatori din arealul Olteniei: Constantin Codiță – „Un Sisif întors”, Ion Popescu-Brădiceni – „Vânătoarea de stiluri”, Dan Șalapa – „Permis de copilărie”, Mircea Tutunaru – „Din regiunea frumosului” și Nicolae Dragoș – „Din lacrimă la surâs. De acolo, mai departe” și „La vânătoare cu microscopul de cuvinte”. Prezentă la eveniment, reputata interpretă de muzică populară, Nina Predescu, născută în micuțul orășel Baia de Aramă din vecinătatea Glogovei, a încântat audiența cu o melodie proprie. Ea a copilărit în satul Negoești al acestui orășel mehedințean și după ce s-a căsătorit, s-a mutat în anul 1996 la Râmnicu Vâlcea, unde locuiește și în prezent.
Evenimentul s-a încheiat cu prezentarea, timp de 20 de minute, a unui Film documentar de scurt metraj intitulat „Tudor Vladimirescu. Istorie, Revoluție și Legendă” – Partea a II-a, în regia scriitorului, poetului, jurnalistului și regizorului Dan Șalapa de la Drobeta-Turnu Severin, unde poetul, prozatorul și jurnalistul local Nicolae Dragoș, și profesorii de istorie, Gheorghe Nichifor, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj și Claudiu Mărăcine de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, au relatat despre viața și activitatea revoluționară a renumitului Erou Național „Tudor Vladimirescu”.
Așadar, „Glogova Art Project – salon boieresc” a fost un eveniment plin de inspirație care a unit arta, istoria și emoția într-un spațiu cu adevărat special! Aici s-a conturat, cu forță, imaginea unei noi boierimi: artistul însuși. El devine noul boier, iar moșia sa nu mai este pământul, ci actul creației – un teritoriu al spiritului, al imaginației și al responsabilității culturale. În acest cadru, Cula boierilor Glogoveni se afirmă ca un spațiu al renașterii nobleței prin creație, un loc în care tradiția primește un sens înnoit.
Felicitări alese organizatorilor.
Gigi BUȘE,
Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR