Anul 1937
La 1 mai era programată să se deschidă la Paris Expoziția Internațională a Artelor și Tehnologiilor Vieții Moderne, pentru care, guvernul republican spaniol îl angajase pe Picasso să picteze o frescă, iar el s-a concentrat pe tragedia distrugerii orașului Guernica, spunând: „știu că voi avea mari probleme cu această pictură, dar sunt hotărât s-o fac – trebuie să o facem pentru războiul care va urma….artiștii care trăiesc și lucrează după valori spirituale nu pot și nu trebuie să rămână indiferenți la un conflict în care sunt în joc cele mai înalte valori ale umanității și ale civilizației.”
Chiar dacă prima ei recepție la expoziția Internațională de la Paris, din 1937, n-a fost cum sperase autorul (presa franceză a ignorat-o, iar oficialii spanioli care se ocupau de pavilion au preferat o pictură care îi era mult inferioară), în timp a devenit una dintre cele mai emoționante picturi din toate timpurile.
Spania în timpul Războiului Civil
Pe 26 aprilie 1937, orașul basc Guernica (Gernika, în bască), a fost bombardat aerian la cererea facțiunii naționaliste rebele a lui Francisco Franco, de către aliații acesteia, Legiunea Condor a Luftwaffei naziste germane și Aviazione Legionaria fascistă italiană, sub numele de cod Operațiunea Rügen. Orașul avea o poziție strategică, fiind folosit drept centru de comunicații de către forțele republicane. Bombardarea lui urma să faciliteze capturarea orașului Bilbao și astfel să-i asigure lui Franco victoria în nordul Spaniei. Atrocitatea comisă avusese rolul de a testa capacitatea Luftwaffe de a anihila un întreg oraș și de a zdrobi moralul locuitorilor săi. Nu întâmplător, Hermann Göring, comandantul Luftwaffe, alesese momentul în apropierea zilei de naștere a lui Hitler.
George Lowther Steer, un jurnalist și corespondent de război britanic, născut la 22 noiembrie 1909, în Africa de Sud, a fost trimis în 1937 să relateze pentru The Times despre Războiul Civil Spaniol, iar reportajul său extraordinar despre bombardamentul de la Guernica l-a inspirat pe Pablo Picasso să picteze capodopera antirăzboi, care poartă numele orașului dispărut sub bombe.
Nu a fost martor ocular al bombardamentului de la Guernica, sosind în zonă imediat după aceea, dar a văzut efectele lui și a stat de vorbă cu supraviețuitorii. În telegrama pentru Londra a descris cartușele bombelor germane, inscripționate cu Rheindorf 1936 și cu acvila germană, și a relatat despre bombele explozive și despre bombele incendiare, care foloseau termita pentru a crea o furtună de foc în centrul orașului.
Prin reportajele sale a alertat națiunile occidentale în legătura cu folosirea de către germani a bombardamentelor teroriste cu scopul de a intimida civilii, însă a fost contrazis de către naționaliști, care susțineau că forțele republicane au provocat pagubele. Liga Națiunilor a desfășurat o anchetă, dar rezultatele au fost dezamăgitoare, în sensul că nu admiteau nici teoria atentatului terorist, nici versiunea naționalistă a incendierii intenționate.
Steer a ripostat oferind detalii despre distrugerile din oraș, dsespre craterele rămase în urma bombelor și despre bombardierele Heinkel He 111, folosite în atac. A fost unul dintre ultimii jurnaliști care a părăsit Bilbao, pe fondul înaintării trupelor naționaliste. Pentru că poziția ziarului The Times față de războiul din Spania era antirepublicană, tonul antifascist al reportajelor lui Steer a determinat renunțarea la serviciile sale. George Steer s-a întors în Africa de Sud.
Cine a fost George Steer înainte de momentul Guernica?
A fost fiul unui director de ziar, care a urmat profesia tatălui său, după ce a studiat literatura clasică engleză, în Anglia. Și-a început cariera jurnalistică în Africa de Sud, apoi a lucrat la Londra, pentru Yorkshire Post, iar mai târziu, pentru The Times.
A relatat despre războaiele care au precedat cel de-al Doilea Război Mondial, în special despre cel de-al Doilea Război Italo-Etiopian (în 1935) și despre Războil Civil Spaniol, perioadă în care a fost angajat de The Times, făcând cunoscute crimele de război comise de italieni în Etiopia și de germani, în Spania. S-a implicat în transportul măștior de gaze pentru a oferi o protecție cetățenilor împotriva gazelor toxice utilizate ilegal.
După izbucnirea celui de-al Doilea război Mondial, în 1939, a fost trimis de Daily Telegraph în Finlanda, unde s-a confruntat din nou cu efectele bombardamentelor aeriene și cu actele de intimidare a populației de către armata sovietică.
Dar celebritatea i-a adus-o reportajul extraordinar despre bombardamentul de la Guernica.
Pe 2 octombrie 2010, The Times scria despre memorialul său din Guernica – „Onoare pentru omul de la Times care a dat vestea despre atacul cu bombă incendiară de la Guernica.”
Și Guernica a rămas recunoscătoare. În 2006, a dezvelit, în memoria sa, un bust din bronz, iar o stradă a primit numele George Steer.
Tragedia de la Guernica a inspirat și filmul cu același nume, din 2016. O coproducție hispano-britanico-americană, cu James D’arcy în rolul George Steer. O poveste care te captivează și te doare.
George Steer a murit în Birmania, în 1944, într-un accident petrecut în noaptea de Crăciun. Au rămas cărțile lui (Arborele din Gernika: Un studiu de teren al războiului modern. Cu planșe și hărți, din 1938, fiind doar una dintre ele) și cărți despre el (Nicholas Rankin – Telegramă din Guernica: Viața extraordinară a lui George Steer, corespondent de război. ISBN 0-571-20563-1, 2003, Faber și Faber).
Surse bibliografice:
https://ro.wikipedia.org
Mary McAuliffe, Parisul la răscruce, Editura Corint Istorie, București 2024.
