„Jurnalismul nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi.” – Oscar Wilde

Sâmbătă, 8 noiembrie 2025, la Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și al tuturor cereștilor puteri fără de trup, după slujba religioasă, la Cula Glogovenilor din județul Gorj, s-a desfășurat un salon  al culturii românești, un eveniment plin de inspirație care a unit arta, istoria și emoția într-un spațiu cu adevărat special, unde umorul a fost la înălțime.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor importante personalități culturale și oficialități locale ale județului Gorj, dar și de un public numeros, iubitor de cultură.

În prima parte a evenimentului, desfășurat în beciurile Culei Glogovenilor, a fost vernisată o expoziție de pictură și sculptură intitulată ,,GLOGOVA Art Project – Salonul boieresc”, al cărei inițiator și curator a fost artistul plastic Florin PREDA-DOCHINOIU, de loc din Sadova-Dolj. După expozeul de deschidere, epigramistul gorjean Doru-Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu, i-a dedicat următoarea epigramă:

CONSTATARE

La grafică ați cucerit Olimpul,

Pictura-i absolut încântătoare,

V-a ajutat, în bună parte timpul;

În Sadova aveați… Vacanța Mare!

După cuvântul de deschidere rostit de domnișoara Dalina Bădescu,  istoric de artă, pictor și membru titular al UAP – Filiala Pictură București, dar născută la Craiova, domnul Lungescu i-a dedică următoarea epigramă:

HOTĂRÂRE

O să-i spun nevestei, drept,

Luni, când vom săpa grădina:

Gata, critici nu accept!

(Poate doar… de la Dalina!)

După mesajul transmis de artistul plastic Gheorghe DICAN din Râmnicu Vâlcea, vicepreședinte al UAP din România, domnul Mihai, iar cu o epigramă:

EXPLICAȚIE

Ca vicepreședinte cârmuiește,

O uniune de artiști sensibili,

Că-i talentat, produce mult, muncește,

Și… nu erau gorjenii disponibili!

Criticul și istoricul de artă din București, Pavel ȘUȘARĂ, n-a scăpat nici el de epigramă:  

ÎNTREBARE

Scriitor, istoric, publicist,

Critic, autor de poezie,

Monograf celebru și artist:

V-a scăpat, cumva, vreo meserie?

Partea a doua s-a desfășurat la etaj, în camera de oaspeți a Glogovenilor, unde a avut loc un regal de Literatură și umor întreținut de  Mihai Lungescu și Grig M. Dobreanu, care au oferit publicului un antrenant duel epigramatic, într-o atmosferă plină de spirit și umor, continuat de Lansări a unor importante apariții editoriale semnate de creatori din arealul Olteniei: Constantin Codiță – „Un Sisif întors”, Ion Popescu-Brădiceni – „Vânătoarea de stiluri”, Dan Șalapa – „Permis de copilărie”, Mircea Tutunaru – „Din regiunea frumosului” și Nicolae Dragoș – „Din lacrimă la surâs. De acolo, mai departe” și „La vânătoare cu microscopul de cuvinte”.

La fel ca și în prima parte, renumitul epigramist gorjean Doru-Mihai Lungescu, le-a dedicat și scriitorilor câte o epigramă, astfel:

Domnului general Constantin CODIȚĂ,

ÎNTREBARE

M-au întrebat, aici și-n alte părți,

Atâția cetățeni cu minte trează:

Când generali de top lansează cărți,

Rachete oare, cine mai lansează?
Domnului profesor Ion POPESCU-BRĂDICENI,

NEDUMERIRE

Șase-șapte glogoveni,

Se-ntrebau la un vermut:

Ion POPESCU-BRĂDICENI,

În ce sat s-o fi născut?

Domnului profesor Mircea TUTUNARU,

INTERES

M-a-ntrebat, ciocnind paharu,

Mai devreme un amic:

Vine Mircea Tutunaru,

Dar tutun, nimic-nimic?

Domnului profesor NICOLAE DRAGOȘ, la împlinirea vârstei de 87 de ani, STRATEGIE

În deceniul nouă nu mai scrie,

Își dorește relaxat să fie,

Iar efortul creator îl mută…

Un deceniu dincolo de sută!

Și pentru că e născut pe 3 noiembrie, a urmat o,

URARE

M-au desemnat cu demnitate,

Ai epigramei veterani,

Să vă urez de sănătate

Măcar… vreo douăzeci de ani!

Primarului Glogovei, domnului Gheorghe ALPREDI:

Spun prin nu știu care medii,

Că edilul e AL(PREDI),

Eu infirm, cu forța slovei,

Și susțin că-i… AL GLOGOVEI!

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Critici buni, cultură vastă,

Însă vorbe n-au avut,

Câte are-a mea nevastă;

(Când acasă vin băut!)

FELICITĂRI

Mă înclin și-o spun sedus

De acest climat frumos:

Când primaru-i foarte sus,

Pălăria mea e jos!

Astfel, umorul domnului Lungescu, a ridicat nivelul de confort și artă al acestei întâlniri. 

Gigi BUȘE,

Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, conducătorii cetelor îngerești și călăuze puterilor cerești  sunt cei mai cunoscuți și iubiți dintre Sfinții Arhangheli și cei care duc la îndeplinire porunca milei și a dreptății lui Dumnezeu.

SFÂNTUL ARHANGHEL MIHAIL, este cinstit mai ales ca un apărător al dreptei credințe și luptător împotriva ereziilor mai este cunoscut ca luptător împotriva diavolului și a răului, așa cum reiese din rugăciunea „Sfinte Arhanghel Mihaile, apără-ne în luptă și ocroteşte-ne împotriva curselor diavolești”.

Sfântul Arhanghel Mihail a pus capăt revoltei îngerilor răi căzuți din cer. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui. Sfântul Arhanghel Mihail a spus: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu”.

După ce a rostit aceste cuvinte, toate cetele îngerești au început să cânte cântare de laudă. „Deci această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică cu luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime.”

Iar conform Scripturii, toți morții vor ieși din morminte la glasul trâmbiței Sfântului Arhanghel Mihail.

Arhanghelul Mihail a fost pus de Dumnezeu întâiul peste îngeri, mai mare peste oștile cerești, în locul lui Lucifer. Sfântul Arhanghel ne izbăvește pe noi de toate primejdiile și necazurile, de boli și de ispite căci lumina lui nu suferă să o vadă cel ce a căzut.

SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL, preafrumosul și înveselitorul care a luat chip omenesc și a făcut multe minuni și a oferit multe daruri, așa cum este pomenit și în cele două Testamente.

Tot el a vestit nașterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. În Minei se precizează că există mărturii cum că chiar Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la ușa mormântului Mântuitorului și a șezut deasupra ei. În concluzie, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt îngerii cei mai cunoscuți nouă și apar foarte des în textele Sfintei Scripturi.

Astfel, Sfântul Arhanghel Mihail este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei și Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav și a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit și l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului. Cât despre Sfântul Arhanghel Gavriil, acesta este binevestitorul Nașterii Domnului și al celui mai important proroc: Sfântul Ioan Botezătorul. El i-a tâlcuit prorocului Daniel viziunile.

Arhanghelul Gavriil este ocrotitorul familiilor, mamelor, fecioarelor, copiilor, părinților care dau naștere copiilor, îi cresc în credință și îi pregătesc pentru mântuire și pentru viață veșnică.

Gigi BUȘE

(Sursa: Doxologia)

Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” a intrat în flota militară a României. Nava a fost cumpărată de la Marina Regală Britanică și a ajuns în Portul Militar Constanța luni. Vineri, 7 noiembrie 2025, de la ora 13, a avut loc ceremonia de inaugurare, în Portul Militar Constanța.

Încă o navă-vânător de mine a intrat în dotarea Forțelor Navale Române. Este a doua navă luată din Marea Britanie, în urma unui acord între cele două state, care a fost încheiat în anul 2023. Statul român a plătit 150 de milioane de euro fără TVA pentru cele două vânătoare de mine fabricate în anii 1991, respectiv 1997. Vânătorul de mine este fosta HMS PEMBROKE a Marinei Regale Britanice și are o lungime de 53 de metri, o lățime de 10,5 metri un pescaj de 2,4 metri. De asemenea, are în dotare echipamente de luptă împotriva minelor marine. Deși sunt destul de vechi, echipamentul de bord și tehnica militară sunt modernizate.

Nava a fost luată din Scoția în data de 24 septembrie și în drumul spre casă a făcut escale în mai multe țări. Echipajul este format din 40 de marinari militari și este condus de o femeie.

Gigi BUȘE

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri, 7 noiembrie 2025, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională Legea adoptată de Guvern care urmărea reforma pensiilor speciale ale magistraților. CCR argumentează, astfel, de ce a considerat că Guvernul trebuia să obțină un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, înainte să adopte proiectul.

Principalul motiv care a dus la respingerea Legii adoptate de Guvern printr-o procedură specială, de asumare a răspunderii, a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. CCR amintește în decizie că Guvernul a realizat „o consultare informală” cu autoritatea judecătorească, trimițând pe 29 iulie la CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție și la Parchetul General un „tabel comparativ aferent propunerii de pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu” și cerând un punct de vedere în acest sens.

„Astfel, autorităților publice menționate le-a fost transmisă o documentație, sub forma unui tabel comparativ între soluțiile legislative în vigoare în materie de pensionare și cele preconizate, care, însă, nici din punctul de vedere al formei și nici al procedurii derulate nu se putea constitui într-un proiect de lege cu privire la care Plenul CSM era competent să își formuleze avizul”, subliniază CCR.

Judecătorii CCR care s-au opus majorității plenului, adică Csaba Asztalos, Cosmin Dragoș Dacian, Iuliana Scântei și Elena Tănăsescu, subliniază, însă, că Guvernul a avut consultări (chiar dacă percepute drept informale de majoritatea din plen) cu magistrații pe tema proiectului care modifică pensiile. „În cazul de față, acest aviz a fost solicitat de Guvern. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale menționate (…) Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, însă, nu este obligatorie și obținerea unui aviz”, este un fragment din opinia concurentă a celor patru judecători CCR.

Judecătorii Curții Constituționale mai amintesc că CSM a primit proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților pe 20 august și că pe 22 august s-a solicitat un aviz din partea forului superior al magistraților. CCR reține, însă, că acest lucru s-a petrecut „în interiorul termenului de consultare publică și a celei preliminare de consultare instituțională” și că acest aviz „putea fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială”.

„Rațiunea pentru care avizul se emite după finalizarea procesului de avizare interministerială este determinată de raporturile specifice de natură constituțională existente între autoritatea executivă și cea judecătorească. Autoritatea judecătorească nu poate fi interpusă în procedura de elaborare a proiectului de act normativ, ci ea se pronunță/avizează un proiect de lege consolidat, rezultat al etapelor procedurale anterioare”, mai subliniază judecătorii constituționali. Astfel, argumentează CCR, solicitarea avizului CSM „nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM”.

Astfel, argumentează CCR, solicitarea avizului CSM „nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM”. Mai mult, subliniază CCR, Guvernul trebuia să aștepte 30 de zile pentru ca CSM să emită avizul. Acest termen de 30 de zile începea la 28 august, iar Guvernul a adoptat prin asumarea răspunderii proiectul de lege pe 29 august.

„Faptul că Guvernul a decis să își angajeze răspunderea, conform art.114 alin.(1) din Constituție, pe proiectul de lege menționat nu justifică eludarea, scurtarea, modificarea implicită a termenului”, subliniază Curtea Constituțională. Judecătorii care s-au opus opiniei majorității plenului arată că, deși Guvernul nu a așteptat cele 30 de zile pentru ca CSM să dea un aviz, acest lucru „nu înseamnă că nu a acordat un interval de timp suficient acestuia pentru a-și putea exercita atribuțiile legale”.

La nivel teoretic, CCR a subliniat că „avizarea, ca etapă în procesul de legiferare, nu poate fi evitată/ocolită ori convertită în alte modalități de consultare și se desfășoară în intervalele temporale stabilite de actele normative în vigoare, care nu pot fi comprimate sau ignorate de inițiatorul actului legislativ”.

Pe fond, judecătorii constituționali subliniază că procedura prin care a fost adoptată legea, cea de asumare a răspunderii, a fost justificată, în condițiile în care „procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public”. „Se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante”, a subliniat Curtea Constituțională în motivare.

CCR mai arată că o corecție a sistemului de pensii de serviciu din „rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani” are în vedere că „încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a – binelui general – (…) care poate diferi de binele individual al unui cetățean sau a celui de grup”. „Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile”, a subliniat CCR în motivare.

Gigi BUȘE

Sergent-major Ioana și Maria Andreca, surori gemene din Bistrița, impresionează prin ambiție, seriozitate și rezultate de excepție.

Înclinația către cariera militară a venit firesc, în timpul cursurilor Liceului cu Program Sportiv din Bistrița, unde au practicat schi fond, și au ales să urmeze și cursurile Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică din Sibiu. În prezent ele activează în lotul sportiv al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.

Înclinația către cariera militară a venit firesc, spun ele: „Ne regăsim în valorile instituției – disciplină, rigurozitate, ambiție. Ne place ideea de a avea un scop și de a ne autodepăși.” Iar rezultatele confirmă aceste principii. Au participat la numeroase campionate militare și civile, printre care CISM Military World Winter Games din Elveția (Lucerne), dar și la Campionate Naționale și Balcanice. Pentru ele, fiecare final de probă reprezintă o confirmare a efortului și disciplinei acumulate. Drumul către performanță nu a fost ușor. Surorile Andreca au făcut numeroase sacrificii – au renunțat la distracții, relaxare și chiar la mâncărurile preferate pentru a respecta un program riguros de antrenamente, alimentație echilibrată și odihnă. Se motivează reciproc și formează o echipă în adevăratul sens al cuvântului, susținute de familie și de colegi, care le oferă înțelegere și sprijin în perioadele de pregătire intensă.

Din dorința de a-și înțelege mai bine corpul și procesele de recuperare, Ioana și Maria au urmat și un curs de maseur, cunoștințe care le ajută să se refacă mai rapid după competiții și să prevină accidentările. „Desigur, există și momente dificile. Presiunea rezultatelor și a așteptărilor este uneori mare, mai ales când echipa are nevoie de ele pentru a echilibra punctajul. Totuși, fetele privesc fiecare provocare ca pe o oportunitate de a deveni mai bune. Pentru Ioana și Maria, armata și sportul se completează perfect – ambele cer disciplină, curaj, dăruire și echilibru. Cu aceeași determinare și respect pentru uniformă, cele două continuă să muncească zi de zi pentru a atinge noi performanțe și pentru a demonstra că succesul se clădește prin muncă, pasiune și credință în propriile valori”, susțin reprezentanții Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.

Felicitări acestor surori, care sunt exemplu de urmat pentru tânăra generație, pentru ambiția și dăruirea lor pentru obținerea performanței!

Gigi BUȘE

Forțele Aeriene Române au anunțat că locotenentul Claudiu Fusaru este cel mai tânăr instructor de T-38 din Escadrila 469, aflată la baza aeriană Sheppard, din Wichita Falls, Texas. Programul ENJJPT, activ din 1981, reunește 14 națiuni NATO și are misiunea de a forma cei mai buni piloți de luptă din lume.

La doar 25 de ani, locotenentul Claudiu Fusaru, originar din Tulnici, județul Vrancea, scrie o pagină de istorie pentru aviația militară românească. Tânărul ofițer a devenit cel mai tânăr instructor de zbor pe aeronava T-38 Talon în cadrul prestigiosului program Euro-NATO Joint Jet Pilot Training (ENJJPT), desfășurat în Statele Unite ale Americii, la baza aeriană Sheppard din Texas. România este parte a programului de peste două decenii, trimițând anual piloți selectați din rândul celor mai buni absolvenți ai Academiei Forțelor Aeriene. Performanța lui Claudiu Fusaru adaugă un nou capitol acestei tradiții de excelență și profesionalism.

Claudiu Fusaru este primul român care a îndeplinit toate condițiile pentru a rămâne instructor imediat după finalizarea pregătirii (FAIP – First Assignment Instructor Pilot). Propunerea comitetului director al programului a fost aprobată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, în semn de recunoaștere a performanțelor sale excepționale și a potențialului de a contribui la formarea noii generații de piloți NATO.

Claudiu Fusaru nu este doar un tânăr pilot român. El reprezintă o poveste despre ambiție, disciplină și pasiune. Într-o escadrilă compusă din piloți experimentați, cu mii de ore de zbor și misiuni în teatre de operații, românul nostru s-a remarcat prin competență și profesionalism, devenind un exemplu pentru întreaga comunitate aeronautică.

Claudiu Fusaru a urmat studiile liceale la Colegiul Național „Unirea” din Focșani, unde a pus bazele unei cariere solide, fiind pasionat de știință și aviație. Ambiția și perseverența l-au condus apoi către Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov, locul unde visul său a prins aripi. Între 2019 și 2023 a zburat pe aeronave precum IAK-52, Cessna 172 și IAR-99, iar în 2023 a fost selectat pentru programul ENJJPT, având ca destinație finală tranziția pe F-16. „Sunt recunoscător că pot face parte din acest colectiv și că pot învăța de la cei mai buni oameni din domeniu – piloți cu experiență pe aeronave de generația a 4-a și a 5-a, cu misiuni desfășurate în diverse teatre de operații, în contexte de pace sau de conflict”, a declarat Claudiu Fusaru. „În escadrilă suntem instructori din 14 țări, de limbi, culturi, religii și obiceiuri diferite, dar când vine vorba de zbor, vorbim cu toții aceeași limbă. Acesta este, de fapt, scopul programului: ca în luptă toți să aplicăm aceleași proceduri, în deplină sincronizare, de la prima până la ultima secundă a misiunii”, a declarat el.

Tânărul pilot spune că misiunea sa este una de responsabilitate și inspirație. „Fiecăruia dintre noi ni s-a încredințat un talant, sub forma unor aptitudini, ocazii sau misiuni. Avem datoria de a-l valorifica pe deplin, de a lăsa ceva mai bun în urmă și de a dărui mai mult decât primim, indiferent de meseria sau contextul în care ne aflăm”, a spus locotenentul Fusaru.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Militarii români din Bosnia și Herțegovina apreciați de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene.

Militarii români și străini din Camp Butmir, Sarajevo, dislocați în cadrul Operației EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, au fost vizitați de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas.

Generalul-maior Florin Barbu, comandantul Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, a întâmpinat Înaltul Reprezentant al UE într-un cadru oficial, împreună cu șeful Delegației UE și Reprezentant Special al UE în Bosnia și Herțegovina, Luigi Soreca, și în prezența comandantului Comandamentului NATO de la Sarajevo, general de brigadă Matthew A. Valas, și a sute de militari din cadrul Batalionului Multinațional al EUFOR.

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a mulțumit militarilor pentru profesionalismul de care au dat dovadă, subliniind importanța Operației EUFOR ALTHEA pentru menținerea unui mediu stabil și sigur în Bosnia și Herțegovina.

La începutul anului, generalul-maior Florin Barbu a preluat comanda Forței UE în Bosnia și Herțegovina, marcând o etapă importantă pentru România, care exercită simultan comanda a două operații sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene În cadrul forței multinaționale de stabilizare, România contribuie cu militari și tehnică din Forțele Terestre, precum și cu un detașament din Forțele Aeriene Române.

La momentul actual, în cadrul operației, sunt prezente cu personal un număr de 25 de națiuni, incluzând state membre UE și non-UE.

Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Pavilionul expozițional al Muzeului Regiunii Porților-de-Fier cu sediul în Drobeta Turnu-Severin, a găzduit joi 16 octombrie 2025 o inedită pentru spațiul cultural și profesional jurnalistic severinean și mehedințean o expoziție de fotografie de presă. Expozant, Justinel Stăvaru – Justin, cum îl știm, îndeobște – un jurnalist specializat pe fotografie și fotoreportaj, dar și un reputat caricaturist, care cu această ocazie, a propus o selecție de fotografii din arhiva personală. „EXPO-FOTO. Fotografie de presă”, manifestarea a adunat în ziua vernisajului multe personalități ale vieții culturale și administrative locale, jurnaliști, artiști plastici, public divers. Nicolae Drăghiea, managerul Muzeului, Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta-Turnu Severin, Doinița-Mariana Chircu, vicepreședintă al Consiliului Județean Mehedinți, dar și Florin Preda-Dochinoiu, artist plastic, Doru Vîlceanu, artist fotograf, Valentin Vasilescu, regizor teatru și film, Cristina Firu, director al Bibliotecii județene „I. G. Bibicescu” Drobeta-Turnu Severin, Ana Chițulescu, artizan urban, numeroși jurnaliști din presa locală.

Fotografiile lui Justin Stăvaru propun o imagine caleidoscopică a vieții sociale și politice, civice, cu temă majoritară mehedințeană, surprinzând momente cu valoare de unicat de la gesturi și mimică, la atitudini și expresivitate relațională, unele cu tentă comică sau satirică, reieșită din cadraj și poziție a personajelor. Justin Stăvaru a debutat în presă imediat după 1990, actualmente fiind colaborator al unor agenții de presă românești și străine, cărora le furnizează lucrări cum ar fi, de exemplu, MediaFax, apoi Inguamphotos, care, la rândul ei, furnizează fotografii pentru AM Press, Reuters ș. a. Justinel Stăvaru este fondatorul și proprietarul săptămânalului „Cronica de Severin”.

Expoziția este deschisă cu titlu gratuit pentru mai multe săptămâni.

Dan Șalapa

Am fost prin Filiași mai anul trecut prin vară. Treburi personale. Mi-a picat sub ochi o placă comemorativă ce amintea trecătorilor de prin zona bisericii Sf. Nicolae, despre vizita lui Mihai Eminescu în localitate, pe la 1882, și despre găzduirea sa de un negustor, jurist și scriitor al acelei vremi, în casa sa din comuna Florești. Și am mai aflat că, după 2010, a fost ridicat un bust al Poetului în localitate. Am pornit să-l caut, bustul, spre centrul orașului. Nu l-am găsit. Am întrebat niște oameni despre el, unde-l pot găsi. Nu știa nimeni. Am intrat în sediul Primăriei, de acolo mi s-a spus clar unde era: foarte aproape de unde plecasem eu, de lângă biserica Sf. Nicolae, spre gară la vreo 300 de metri. M-am întors, am luat drumul gării și l-am găsit… Dezamăgire totală! Un bust amplasat în spatele gării, spre oraș, deplorabil întreținut, cu un spațiu împrejmuitor betonat, abandonat, cu găuri de șobolani sau cârtițe în spațiul lui fost verde, cu soclul știrb, cu scrisul decolorat, cu un aspect general de o decrepitudine jalnică! La fel, nu mai vorbim, de aspectul zidurilor gării, al ferestrelor, al curățeniei din jur, totul degradat, cojit, jupuit, ca după bombardament, cum spun bunicii care au văzut grozăviile războaielor prin care au trecut! Mihai Eminescu… Simbolul Culturii Naționale. „Poetul nepereche”. Practic, în Filiași, monumentul este un morman de uitare, de dezinteres, de abandon nu doar condamnabil, ci chiar supra-condamnabil, incalificabil juridic, deci! De parcă Eminescu ar fi fost declarat renegat pe teritoriul Filiașului, Doamne-ferește! Și dacă situația acestui monument ar fi singulară, din păcate în țară mai existând atâtea și atâtea alte busturi sau ansambluri monumentale care zac la modul propriu în nepăsare și abandon administrativ, de aici, abandonul cultural care face victime pe termen lung în conștiința românului, mai ales tânăr.

Dan Șalapa