{"id":921,"date":"2026-05-22T08:58:12","date_gmt":"2026-05-22T08:58:12","guid":{"rendered":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=921"},"modified":"2026-05-22T08:58:12","modified_gmt":"2026-05-22T08:58:12","slug":"vernisaj-eveniment-expozitia-temporara-de-arta-populara-hora-de-la-aninoasa-o-incursiune-profunda-in-identitatea-vaii-gilortului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=921","title":{"rendered":"VERNISAJ EVENIMENT: Expozi\u021bia temporar\u0103 de art\u0103 popular\u0103 \u201eHora de la Aninoasa\u201d \u2013 O incursiune profund\u0103 \u00een identitatea V\u0103ii Gilortului"},"content":{"rendered":"
\n
Ieri, 21 mai 2026, de s\u0103rb\u0103toarea Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, sediul Muzeului Jude\u021bean Gorj \u201eAlexandru \u0218tefulescu\u201d din T\u00e2rgu Jiu a g\u0103zduit vernisajul expozi\u021biei temporare de art\u0103 popular\u0103 \u201eHora de la Aninoasa\u201d. Momentul a fost marcat de participarea unei delega\u021bii reprezentative a comunit\u0103\u021bii din Aninoasa Gorjului, care a onorat acest demers \u0219tiin\u021bific chiar \u00een ziua hramului satului, zi \u00een care toat\u0103 Valea Gilortului mergea acolo la hor\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Expozi\u021bia \u201eHora de la Aninoasa\u201d propune o incursiune profund\u0103 \u0219i sistematic\u0103 \u00een identitatea cultural\u0103 a comunei gorjene cu acela\u0219i nume de pe Valea Gilortului, oferind vizitatorilor ocazia rar\u0103 de a explora dialogul complex dintre marea art\u0103 plastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i tezaurul etnografic local. Piesa central\u0103 a acestui demers cultural \u0219i \u0219tiin\u021bific este facsimilul de \u00eenalt\u0103 fidelitate al celebrei picturi \u201eHora de la Aninoasa\u201d, semnat\u0103 \u0219i datat\u0103 de marele artist rom\u00e2n Theodor Aman \u00een anul 1890. Aceast\u0103 reproducere fotografic\u0103 este expus\u0103 prin generozitatea Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei (MNAR), institu\u021bie care are \u00een patrimoniu opera original\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Pictura, care reprezint\u0103 o scen\u0103 rural\u0103 de s\u0103rb\u0103toare, cu oameni \u00een costume populare prin\u0219i \u00eentr-o hor\u0103 frenetic\u0103, este \u00eenconjurat\u0103 de valoroase piese de patrimoniu etnografic gorjenesc, precum \u0219i fotografii vechi, dar \u0219i capturile fotografice recente. Imaginile surprind personaje ce poart\u0103 costumul popular specific Aninoasei \u0219i \u00eemprejurimilor, ilustr\u00e2nd evolu\u021bia \u0219i conservarea acestuia de la finalul secolului al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Aceast\u0103 expozi\u021bie pune \u00een lumin\u0103 o teorie \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, sus\u021binut\u0103 de cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 riguroas\u0103 a Muzeului Jude\u021bean Gorj \u201eAlexandru \u0218tefulescu\u201d. Aceast\u0103 teorie argumenteaz\u0103, cu probe solide, c\u0103 p\u00e2nza a fost conceput\u0103 \u0219i pictat\u0103 de Aman \u00een Aninoasa Gorjului, fiind fundamentat\u0103 pe coroborarea unui spectru larg de izvoare: documente de arhiv\u0103, fonduri de bibliotec\u0103, monografii, analize etnografice comparative \u0219i m\u0103rturii orale colectate cu migal\u0103 din cadrul comunit\u0103\u021bii. Demersul este cu at\u00e2t mai necesar cu c\u00e2t exist\u0103 mai multe localit\u0103\u021bi cu denumirea \u201eAninoasa\u201d pe teritoriul Rom\u00e2niei, iar documentele oficiale de epoc\u0103 nu atest\u0103 explicit localizarea geografic\u0103 a momentului pictural. Rezultatele acestei cercet\u0103ri fundamenteaz\u0103 at\u00e2t conceptul expozi\u021bional, c\u00e2t \u0219i o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 dedicat\u0103, ambele converg\u00e2nd c\u0103tre concluzia c\u0103 geniul picturii rom\u00e2ne\u0219ti a imortalizat \u00een aceast\u0103 oper\u0103 nu doar un simplu joc popular, ci spiritul viu al unei comunit\u0103\u021bi de o rar\u0103 distinc\u021bie de pe Valea Gilortului din Gorj.<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Importan\u021ba V\u0103ii Gilortului \u00een istorie \u0219i cultur\u0103<\/strong><\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Prestigiul Aninoasei de Gorj nu a ap\u0103rut izolat, ci a fost rezultatul unei acumul\u0103ri istorice de secole, zona fiind un punct strategic de putere \u0219i cultur\u0103 mult \u00eenainte ca Theodor Aman s\u0103 fi fixat scena horei pe p\u00e2nz\u0103. Valea Gilortului a fost marcat\u0103 de prezen\u021ba unor familii ilustre, care au modelat destinul regiunii prin prestigiu \u0219i posesiuni funciare \u00eentinse. \u00cenc\u0103 din jurul anului 1600, cronicile \u0219i documentele de proprietate \u00eel consemneaz\u0103 pe Cornea Br\u0103iloiu, mare Ban al Craiovei, ca posesor al mo\u0219iei Aninoasa, prezen\u021ba sa nobiliar\u0103 oferind regiunii un statut privilegiat. Aceast\u0103 ascenden\u021b\u0103, dublat\u0103 de memoria legendar\u0103 a plec\u0103rii lui Tudor Vladimirescu din acest areal \u2014 a c\u0103rui prezen\u021b\u0103 a l\u0103sat o amprent\u0103 de demnitate \u0219i spirit revolu\u021bionar \u00een con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 \u2014 a creat cadrul necesar pentru ca zona s\u0103 devin\u0103 un pol de atrac\u021bie pentru elita rom\u00e2neasc\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Pilonul central al rafinamentului local a fost reprezentat, \u00eens\u0103, de influen\u021ba colosal\u0103 a celor doi fra\u021bi domnitori ai \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti care \u00ee\u0219i aveau r\u0103d\u0103cinile \u00een zon\u0103: Gheorghe Bibescu \u0219i Barbu \u0218tirbei (n\u0103scut Bibescu). Theodor Aman, fin observator \u0219i apropiat al cur\u021bii domne\u0219ti, a g\u0103sit \u00een Barbu \u0218tirbei un protector esen\u021bial, acesta fiind cel care i-a acordat bursa pentru studii \u00een str\u0103in\u0103tate. Ulterior, familia domnitoare i-a \u00eencredin\u021bat numeroase comenzi, consolid\u00e2nd rela\u021bia dintre artist \u0219i acest spa\u021biu nobiliar gorjean.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Importan\u021ba strategic\u0103 a zonei a fost reconfirmat\u0103 \u00een anul 1888, odat\u0103 cu inaugurarea c\u0103ii ferate Filia\u0219i \u2013 T\u00e2rgu Jiu pe Valea Gilortului. Acest proiect a fost sus\u021binut direct de influen\u021ba politic\u0103 a marilor proprietari locali, care au reu\u0219it modificarea traseului stabilit ini\u021bial dinspre Valea Jiului c\u0103tre Valea Gilortului. G\u0103rile din Bibe\u0219ti \u0219i Turburea au devenit por\u021bi de acces spre \u201elumea mare\u201d, facilit\u00e2nd vizitele elitei bucure\u0219tene \u0219i gener\u00e2nd un climat de efervescen\u021b\u0103 intelectual\u0103 ce a continuat mult dup\u0103 anul 1890. Sub acest impuls, Aninoasa s-a consolidat ca un centru cultural unic prin activitatea de excep\u021bie a Editurii RAM, un proiect editorial ambi\u021bios ce a func\u021bionat chiar aici, \u0219i prin activitatea C\u0103minului Cultural \u201eBibescu Vod\u0103\u201d. Aceast\u0103 institu\u021bie g\u0103zduia un cor de elit\u0103 pe patru voci, format din \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i intelectuali de pe \u00eentreaga Vale a Gilortului. Identitatea sonor\u0103 a acelei \u201eepoci de aur\u201d este p\u0103strat\u0103 vie \u0219i ast\u0103zi prin celebrul c\u00e2ntec \u201e\u00cen sat la Aninoasa\u201d, o adev\u0103rat\u0103 punte senzorial\u0103 \u00eentre gloria de odinioar\u0103 \u0219i prezentul vibrant al comunit\u0103\u021bii. Acest c\u00e2ntec cu accente de imn, consemnat \u00een cea mai veche monografie a localit\u0103\u021bii de la 1935, pare s\u0103 descrie pictura lui Aman.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Dincolo de toate acestea, prezen\u021ba vie, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, a unei lumi pe urmele c\u0103reia \u00eencerc\u0103m s\u0103 r\u0103zbatem cu ajutorul „izvoarelor” istorice sau etnografice, este \u00eenc\u0103 persistent\u0103 prin ansamblul cu aparen\u021b\u0103 de pergament vechi, creionat din simboluri-m\u0103rturii ce au supravie\u021buit timpului: f\u00e2nt\u00e2ni cu icoane, cruci de jur\u0103m\u00e2nt, ori seme\u021bia uneia dintre cele mai frumoase cule ale Olteniei.<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Leg\u0103tura pictorului Theodor Aman cu spa\u021biul Aninoasei de la Gorj<\/strong><\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Prezen\u021ba lui Theodor Aman \u00een Aninoasa Gorjului, conform ipotezei noastre, nu a fost un eveniment accidental, ci rezultatul firesc al rela\u021biilor sale str\u00e2nse cu elita local\u0103. Documentele \u0219i m\u0103rturiile recuperate atest\u0103 c\u0103 artistul avea leg\u0103turi de familie solide \u00een zon\u0103, fratele s\u0103u, Alexandru Aman, de\u021bin\u00e2nd mo\u0219ia \u201ePoiana Jiului de Sus\u201d, de pe teritoriul comunei vecine Turburea, iar scrierile locale spun c\u0103 acesta obi\u0219nuia s\u0103 viziteze mo\u0219ia fratelui s\u0103u.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Aninoasa era renumit\u0103 pentru bog\u0103\u021bia tradi\u021biilor sale coregrafice, documenta\u021bia vremii indic\u00e2nd peste 30 de dansuri populare distincte. Horele organizate pe mo\u0219iile boiere\u0219ti reprezentau adev\u0103rate institu\u021bii sociale; aici se etala bog\u0103\u021bia portului, se stabileau ierarhiile \u0219i se confirmau alian\u021bele \u00eentre familiile de frunte. Aman a surprins acest univers cultural cu o rigoare documentar\u0103 uluitoare, red\u00e2nd fidel costumele, ceramica \u0219i peisajul marcat de f\u00e2nt\u00e2ni cu cump\u0103n\u0103 \u0219i pridvoare cu st\u00e2lpi zvel\u021bi de lemn – repere tipice luncii Gilortului, dincolo de orice \u00eendoial\u0103 privind localizarea picturii.<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Analiza etnografic\u0103: O lume \u00een pragul transform\u0103rii<\/strong><\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Un pilon fundamental al cercet\u0103rii noastre se concentreaz\u0103 pe analiza detaliat\u0103 a portului popular redat de Aman. Tabloul surprinde o etap\u0103 vestimentar\u0103 arhaic\u0103, anterioar\u0103 muta\u021biilor impuse de curentul \u201eschileresc\u201d. La femei, se observ\u0103 v\u00e2lnicele cu ales\u0103turi fine \u0219i opregele bogat ornamentate, piese ce indicau un statut social ridicat. La b\u0103rba\u021bi, analiza este definitorie: ace\u0219tia poart\u0103 c\u0103ma\u0219a lung\u0103, \u00eencins\u0103 cu br\u00e2u peste pantaloni, \u0219i p\u0103l\u0103ria de p\u00e2sl\u0103 neagr\u0103 cu boruri largi, un accesoriu adus de bresla\u0219ii sa\u0219i \u00een t\u00e2rgurile Olteniei.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Aceast\u0103 form\u0103 a portului este confirmat\u0103 izbitor de fotografiile de familie din arhiv\u0103, puse la dispozi\u021bie de localnici, care documenteaz\u0103 realitatea vestimentar\u0103 a zonei \u00eenainte de anul 1890. Ulterior acestui an, sub influen\u021ba lui Dinc\u0103 Schileru, portul b\u0103rb\u0103tesc gorjean s-a schimbat radical, adopt\u00e2nd costumul cu g\u0103itane \u0219i elimin\u00e2nd c\u0103ma\u0219a purtat\u0103 peste pantaloni. Astfel, p\u00e2nza lui Aman devine un document vizual unic, o ultim\u0103 fereastr\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre puritatea costumului vechi de pe Gilort. Leg\u0103tura cu locul este \u00eent\u0103rit\u0103 \u0219i de detaliile tehnice, precum vasele cu smal\u021b verde (oxid de cupru), ceramic\u0103 identic\u0103 cu piesele descoperite de noi \u00een gospod\u0103riile Aninoasei, specifice vetrelor de ol\u0103rit gorjene \u0218tef\u0103ne\u0219ti \u0219i Glogova.<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/div>\n
Cercetarea din 15 august 2025 \u0219i patrimoniul viu<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
Validarea final\u0103 a acestei teorii a fost realizat\u0103 prin cercetarea de teren efectuat\u0103 la data de 15 august 2025, \u00een cadrul \u201eParadei oltene\u0219ti a v\u00e2lnicelor, opregelor, c\u0103m\u0103\u0219ilor \u0219i ulcelelor\u201d. Evenimentul, organizat de muzeu \u00eempreun\u0103 cu comunitatea local\u0103, a avut scopul de a scoate la lumin\u0103, din l\u0103zile de zestre \u0219i din vetre, costumele populare \u0219i ceramica de odinioar\u0103, p\u0103strate cu sfin\u021benie \u00een amintirea str\u0103mo\u0219ilor. Astfel, expozi\u021bia include \u0219i fotografii contemporane, care surprind localnicii de ast\u0103zi purt\u00e2nd cu m\u00e2ndrie aceste piese mo\u0219tenite, dar \u0219i costume populare reinterpretate, realizate recent. Asem\u0103narea izbitoare dintre portul imortalizat de Aman \u0219i cel din fotografiile vechi de familie, respectiv cel de la parad\u0103, constituie \u201eproba vie\u201d a continuit\u0103\u021bii identitare a zonei. La 15 august 2025, \u00een ziua de Sf\u00e2nta Maria Mare, aceast\u0103 mo\u0219tenire a mai fost celebrat\u0103 printr-un atelier de modelaj \u00een lut, \u00een centrul satului Aninoasa \u0219i prin Hora de la Sterpoaia, de hramul satului, localnicii reabilit\u00e2nd astfel obiceiul horelor de s\u0103rb\u0103toare \u00een comuna Aninoasa.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\"\"Teoria noastr\u0103, sus\u021binut\u0103 de astfel de dovezi solide, privind localiz\u0103rea \u00een Gorj a celebrei picturi \u201eHora de la Aninoasa\u201d a lui Theodor Aman, onoreaz\u0103 un trecut m\u0103re\u021b \u0219i demonstreaz\u0103 c\u0103 dialogul ne\u00eentrerupt dintre art\u0103, istorie \u0219i via\u021ba comunit\u0103\u021bii transform\u0103 aceast\u0103 localitate gorjean\u0103 \u00eentr-o vatr\u0103 cultural\u0103 de succes universal \u0219i \u00eentr-un model de urmat \u00een conservarea patrimoniului material \u0219i imaterial.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Mul\u021bumim comunit\u0103\u021bii din Aninoasa Gorjului, precum \u0219i colaboratorilor ce ne-au fost al\u0103turi \u00een acest demers:<\/div>\n
\u2022 Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei<\/div>\n
\u2022 Muzeul Theodor Aman<\/div>\n
\u2022 Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eAlexandru \u0219i Aristia Aman\u201d Dolj<\/div>\n
\u2022 \u0218coala Popular\u0103 de Arte \u201eConstantin Br\u00e2ncu\u0219i\u201d T\u00e2rgu Jiu<\/div>\n
\u2022 Prim\u0103ria \u0219i Consiliul Local Aninoasa, Gorj<\/div>\n
\u2022 \u0218coala Gimnazial\u0103 Aninoasa, Gorj<\/div>\n
\u2022 Asocia\u021bia Pro Vertical<\/div>\n<\/div>\n
\n
Curatori: Aura Stoenescu; dr. Albinel Firescu<\/div>\n
Foto: Daniel Norocea<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ieri, 21 mai 2026, de s\u0103rb\u0103toarea Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, sediul Muzeului Jude\u021bean Gorj \u201eAlexandru \u0218tefulescu\u201d din T\u00e2rgu Jiu a g\u0103zduit vernisajul expozi\u021biei temporare de art\u0103 popular\u0103 \u201eHora de la Aninoasa\u201d. Momentul a fost marcat de participarea unei delega\u021bii … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,9],"tags":[],"class_list":["post-921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-evenimente"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=921"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/921\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":929,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/921\/revisions\/929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}