![\"\"](\"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Imagine1.png\")
<\/p>\n\u201e\u00cen aer \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt st\u0103ruia lini\u0219tea ad\u00e2nc\u0103 a p\u0103durii; de jur \u00eemprejur, pe mari dep\u0103rt\u0103ri, cerul \u00eenalt, f\u0103r\u0103 pat\u0103, b\u0103tea \u00een verde, oglindind \u00een el p\u0103durea \u00eentreag\u0103… De undeva de pe uscat, aceast\u0103 p\u0103dure se putea z\u0103ri ca un \u021b\u0103rm foarte \u00eendep\u0103rtat, \u00eemp\u0103durit, a\u0219ezat de cealalt\u0103 parte a m\u0103rii…. Stejari \u00eenal\u021bi, seculari, frasini \u0219i plopi c\u0103rora nu li se putea z\u0103ri v\u00e2rful… Liane uria\u0219e, carpeni de tot felul \u0219i vi\u021b\u0103 s\u0103lbatic\u0103 se c\u0103\u021b\u0103rau, se \u00eempleteau pe cei mai \u00eenal\u021bi arbori, se aruncau somnoros dintr-unul\u00a0 \u00eentr-altul \u0219i urcau p\u00e2n\u0103 se pierdeau \u00een bol\u021bile de deasupra, unde ochiului nostru \u00eei era imposibil s\u0103 p\u0103trund\u0103.\u201d( P\u0103durea Letea, \u00een descrierea lui Traian Co\u0219ovei)<\/p>\n
<\/p>\n
\u0218i amintirile aceluia\u0219i Traian Co\u0219ovei: \u201eTrei luni de zile,\u00a0 c\u00e2t dura vacan\u021ba de var\u0103, tata m\u0103 lua cu el \u00een Delt\u0103, prin locuri numai de el \u0219tiute, ce\u00a0 n-au ap\u0103rut niciodat\u0103 pe vreo carte po\u0219tal\u0103… ne r\u0103t\u0103ceam am\u00e2ndoi prin p\u0103durea Letea, p\u00e2ndeam \u00eempreun\u0103 pelicanii, dormeam noaptea pe pontoane plutitoare.\u201d<\/p>\n
P\u0103durea Letea este situat\u0103 \u00een jude\u021bul Tulcea, \u00een nord-estul Deltei Dun\u0103rii, \u00eentre bra\u021bele \u00a0Chilia \u0219i Sulina, la 23 de km nord-vest de ora\u0219ul Sulina, pe teritoriul comunei C.A. Roseti. \u00cencepe din nordul satului Letea \u0219i se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de aprox. 5000 de hectare, dintre care 2825 reprezint\u0103 zon\u0103 strict protejat\u0103.<\/p>\n
Este cea mai veche rezerva\u021bie natural\u0103 din Rom\u00e2nia ( o suprafa\u021b\u0103 de 500 de hectare a fost declarat\u0103, \u00een 1938, rezerva\u021bie natural\u0103, Hasmacul Mare<\/em>). Totodat\u0103, este cea mai nordic\u0103 p\u0103dure subtropical\u0103 din Europa.<\/p>\n Nu e o p\u0103dure compact\u0103, \u00eentreaga zon\u0103 protejat\u0103 fiind format\u0103 din f\u00e2\u0219ii de copaci, hasmacuri (denumire dat\u0103 de turci pe vremea c\u00e2nd Dobrogea era pa\u0219al\u00e2c turcesc), a\u0219ezate pe \u0219i \u00eentre dunele de nisip, relieful constituind o alternan\u021b\u0103 de dune \u0219i depresiuni alungite (jap\u0219e), care legau interiorul grindului Letea cu restul apelor Dun\u0103rii. Aceste dune, formate din scoic\u0103 marin\u0103 \u0219i nisip foarte fin, alb, sunt urmarea retragerii apelor m\u0103rii, \u00een urm\u0103 cu 6000 de ani.<\/p>\n Printre arborii care populeaz\u0103 p\u0103durile de hasmac se reg\u0103sesc stejari seculari (stejarul pedunculat \u0219i brum\u0103riu), plopul alb \u0219i plopul cenu\u0219iu, frasinul comun \u0219i frasinul pufos, aninul negru \u0219i salcia.<\/p>\n Ca-n descrierea lui Traian Co\u0219ovei, lianele \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 trunchiurile noduroase \u0219i contorsionate ale copacilor. Liana dobrogean\u0103, iedera, vi\u021ba s\u0103lbatic\u0103, hameiul, curpenul \u2013 toate alc\u0103tuiesc o \u021bes\u0103tur\u0103 care d\u0103 peisajului un aspect de jungl\u0103, l\u0103s\u00e2nd privitorului senza\u021bia c\u0103 a p\u0103truns \u00eentr-un spa\u021biu ireal, mai ales c\u0103, la doar 300 de metri, te po\u021bi \u00eent\u00e2lni cu de\u0219ertul.<\/p>\n Din cauz\u0103 c\u0103 doar unele ramifica\u021bii ale r\u0103d\u0103cinilor coboar\u0103 \u00een jos, spre p\u00e2nza freatic\u0103, arborii pot fi dobor\u00e2\u021bi de v\u00e2nt.<\/p>\n Pe timpul iernii, v\u00e2ntul poart\u0103 nisipul de la o dun\u0103 la alta, \u00een urm\u0103 cu zeci de ani ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103-n gospod\u0103riile din satele vecine, \u00eens\u0103 datorit\u0103 vegeta\u021biei formate pe ele, \u00een timp, dunele au devenit mai stabile.<\/p>\n P\u0103durea con\u021bine un num\u0103r \u00eensemnat de specii de arbu\u0219ti, iar \u00een por\u021biunile mai \u00eenalte, cu sol arid \u0219i dune nisipoase, o vegeta\u021bie ierboas\u0103 s\u0103rac\u0103, adaptat\u0103 condi\u021biilor determinate de precipita\u021bii reduse \u0219i temperaturi ridicate. La sf\u00e2r\u0219itul lui iunie, \u00eentregul peisaj al dunelor se coloreaz\u0103 \u00een ro\u0219u, iar responsabil de aceast\u0103 schimbare este c\u00e2rcelul de nisip, o plant\u0103 cu fructe ro\u0219ii, asem\u0103n\u0103toare murelor.<\/p>\n P\u0103durea Letea reprezint\u0103 un biosistem subtropical, a c\u0103rui biodiversitate cuprinde peste 3000 de specii de vie\u021buitoare, 2000 dintre acestea fiind insecte. Porumbelul de scorbur\u0103, turturica, grangurele, co\u021bofana, pi\u021bigoiul mare, vulturul codalb, \u0219oimule\u021bul de sear\u0103, pup\u0103za, dumbr\u0103veanca sau prigoria sunt doar c\u00e2teva din cele 124 de specii de p\u0103s\u0103ri identificate, care tr\u0103iesc \u00een p\u0103dure. Altele sunt p\u0103s\u0103ri de balt\u0103 sau doar oaspe\u021bi pe timpul iernii.<\/p>\n Travers\u00e2nd anotimpurile, p\u0103durea Letea \u00ee\u0219i schimb\u0103 nuan\u021bele, de la verdele crud al frunzelor \u0219i-al ierburilor,\u00a0 la maroniul toamnelor t\u00e2rzii peste care se-a\u0219terne z\u0103pada. Dar nu \u00eenainte de a-\u0219i \u00eent\u00e2mpina vizitatorii cu prospe\u021bimea l\u0103cr\u0103mioarelor, cu ro\u0219ul macilor \u0219i cu miresmele orhideelor.<\/p>\n P\u0103durea Letea este asaltat\u0103 de turi\u0219ti \u00een timpul verii. Ajung cu b\u0103rcile, pe canalele Dun\u0103rii, iar pentru plimb\u0103ri prin p\u0103dure apeleaz\u0103 la localnici, care folosesc c\u0103ru\u021be trase de cai. \u0218i satul Letea are farmecul lui. Mic \u0219i izolat, cu case acoperite cu stuf, cu pere\u021bii alba\u0219tri, cu nisipul pe care-l poart\u0103 v\u00e2ntul pe uli\u021be, cu o m\u00e2n\u0103 de locuitori… \u00ce\u021bi d\u0103 sentimentul c\u0103 intri \u00eentr-o lume neb\u0103nuit\u0103.<\/p>\n Anual vin mii de turi\u0219ti rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini s\u0103 descopere frumuse\u021bea acestei lumi \u0219i ultimii cai s\u0103lbatici ai continentului \u00een habitatul lor natural, deveni\u021bi un simbol al deltei. Dincolo de valoarea de patrimoniu, ei reprezint\u0103 o atrac\u021bie turistic\u0103. Fac parte din itinerarele de o zi organizate din Tulcea, Mahmudia, Murighiol \u0219i din alte localit\u0103\u021bi apropiate.<\/p>\n P\u0103durea \u00een sine e un t\u0103r\u00e2m magic, \u00eens\u0103 to\u021bi cei care ajung aici vin cu speran\u021ba c\u0103 se vor \u00eent\u00e2lni cu hergheliile care pasc libere pe sub stejari sau alearg\u0103 pe grindurile marine. \u00cen zilele caniculare de var\u0103 caii pot fi v\u0103zu\u021bi \u00een zonele deschise \u00een primele ore ale dimine\u021bii \u0219i dup\u0103 apusul soarelui, pentru c\u0103, la l\u0103sarea ar\u0219i\u021bei, caut\u0103 umbra vegeta\u021biei.<\/p>\n Prim\u0103vara ofer\u0103 un adev\u0103rat spectacol al for\u021bei \u0219i m\u0103re\u021biei lor. Sunt organiza\u021bi \u00een turme conduse de arm\u0103sari care \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00ee\u0219i disput\u0103 suprema\u021bia prin lupte impresionante.<\/p>\n Nu sunt singurele imagini care compun tabloul, iar admira\u021bia, fascina\u021bia pe care ele le trezesc vizitatorilor nu sunt singurele emo\u021bii. Caii epuiza\u021bi de frigul iernii \u0219i de lipsa hranei, p\u0103sc\u00e2nd \u00eenconjura\u021bi de fumul provenit de la focurile aprinse de localnicii care-\u0219i cur\u0103\u021b\u0103 terenurile\u00a0 fac \u0219i ei parte din acela\u0219i peisaj, iar fascina\u021bia las\u0103 loc compasiunii.<\/p>\n Perioada optim\u0103 pentru vizitarea p\u0103durii Letea este sf\u00e2r\u0219itul lui mai \u0219i \u00eenceputul lui iunie, c\u00e2nd temperaturile sunt potrivite \u0219i \u021b\u00e2n\u021barii \u00eenc\u0103 n-au devenit un du\u0219man declarat. Totodat\u0103, e intervalul perfect pentru a surprinde natura \u00een splendoarea ei. Turi\u0219tii pasiona\u021bi de experien\u021be inedite, \u00een afar\u0103 de vegeta\u021bia luxuriant\u0103 \u0219i de cai, pot descoperi puii p\u0103s\u0103rilor. C\u0103l\u0103toria \u00een sine \u00een aceste locuri este o aventur\u0103, iar istoria cailor o poveste cu lumini \u0219i umbre.<\/p>\n Caii care cutreier\u0103 dunele sunt descenden\u021bii exemplarelor domestice abandonate, care s-au adaptat la mediul arid dezvolt\u00e2nd instincte de supravie\u021buire.<\/p>\n La \u00eenceputul anilor 80, cabalinele din Rom\u00e2nia au fost afectate de anemia infec\u021bioas\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, mul\u021bi cresc\u0103tori \u0219i-au abandonat caii din cauza costurilor ridicate ale \u00eentre\u021binerii lor. Abandonul\u00a0 a continuat \u0219i dup\u0103 89, c\u00e2nd localnici de\u021bin\u0103tori de ma\u0219ini agricole \u0219i autoturisme, au considerat c\u0103 nu le mai sunt utili \u0219i i-au l\u0103sat liberi.<\/p>\n Studiile f\u0103cute men\u021bioneaz\u0103 folosirea cailor la lucr\u0103rile agricole \u0219i silvice din delt\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 \u0219i l\u0103sarea lor \u00een natur\u0103 odat\u0103 cu desfiin\u021barea cooperativelor. Un aspect al acestui fenomen este \u0219i acela c\u0103 unii localnici nu-i mai puteau \u00eentre\u021bine. E posibil s\u0103 li se fi ad\u0103ugat cai din Bugeacul ucrainean, care ar fi putut s\u0103 traverseze canalul Chilia \u00een perioadele de \u00eenghe\u021b.<\/p>\n De\u0219i s-a estimat c\u0103 \u00een grindul pe care se afl\u0103 \u0219i p\u0103durea Letea tr\u0103iesc \u00eentre 2000 \u0219i 4000 de cai s\u0103lbatici, num\u0103r\u0103torile mai recente au stabilit aprox. 2000, care tr\u0103iesc liberi pe o suprafa\u021b\u0103 protejat\u0103, de 2800 de hectare.<\/p>\n Dar istoria cailor s\u0103lbatici din Delt\u0103 (cea mai mare popula\u021bie a lor tr\u0103ind \u00een P\u0103durea Letea), coboar\u0103 \u00een trecut, p\u00e2n\u0103 \u00een Pleistocen, c\u00e2nd str\u0103mo\u0219ii celor de ast\u0103zi au populat stepele Bugeacului \u0219i zonele \u00een care s-a format ulterior Delta Dun\u0103rii, fiind v\u00e2na\u021bi pentru hran\u0103 de c\u0103tre primii oameni, iar mai t\u00e2rziu, domestici\u021bi pentru a a fi folosi\u021bi \u00een gospod\u0103rii.<\/p>\n Termenul care denume\u0219te calul s\u0103lbatic, preluat dintr-un vechi dialect turcic, este tarapan<\/em>, iar denumirea \u0219tiin\u021bific\u0103 este Equus ferus ferus<\/em>. Se cunosc dou\u0103 subspecii ale calului s\u0103lbatic, care a tr\u0103it \u00een armonie cu natura dou\u0103 milioane de ani: Tarapanul de step\u0103 (Equus ferus gmelini<\/em>) \u0219i Tarapanul de p\u0103dure (Equus ferus sylvaticus).<\/em><\/p>\n Ultimii tarapani au disp\u0103rut cu aproximativ 100 de ani \u00een urm\u0103, \u00eens\u0103 hergheliile care pasc acum libere \u00een delt\u0103 poart\u0103 \u0219i genele lor, unele exemplare diferen\u021biindu-se de celelalte prin copita l\u0103\u021bit\u0103 \u0219i aspectul asem\u0103n\u0103tor cu al acestor cai din vechime – un semn al continuit\u0103\u021bii raselor primitive de cai domestici\u021bi.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, poart\u0103 genele cailor tuturor popula\u021biilor care au trecut\u00a0 prin aceast\u0103 zon\u0103 de-a lungul timpului \u2013 t\u0103tari, cazaci, turci…<\/p>\n C\u00e2nd au migrat c\u0103tre Delta Dun\u0103rii, haholii au venit cu turmele lor de vite \u0219i cai domestici. \u0218i soarta acestora a fost s\u0103 ajung\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticie c\u00e2nd n-au mai fost utili. Domesticirea cailor s\u0103lbatici \u0219i abandonarea lor \u2013 dou\u0103 fe\u021be ale rela\u021biei cailor cu oamenii sau a oamenilor cu caii. Depinde din ce parte privim.<\/p>\n Asocia\u021biile pentru protec\u021bia animalelor \u0219i administra\u021biile locale au pozi\u021bii divergente \u00een privin\u021ba cailor de la Letea, de la gardurile de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 care protejeaz\u0103 rezerva\u021bia natural\u0103, pe motiv c\u0103, din lips\u0103 de iarb\u0103 \u0219i frunze, se hr\u0103nesc cu scoar\u021ba copacilor \u0219i cu l\u0103stari, afect\u00e2nd vegeta\u021bia, p\u00e2n\u0103 la propunerile de microcipare.<\/p>\n De\u0219i legisla\u021bia din Rom\u00e2nia prevede c\u0103 \u201eecvidele de pe teritoriul Rom\u00e2niei sunt supuse \u00een mod obligatoriu procesului integrat de identificare \u0219i \u00eenregistrare a animalelor\u201d, f\u0103r\u0103 a fi prev\u0103zut\u0103 o excep\u021bie pentru caii din delt\u0103, activi\u0219tii de mediu au semnalat faptul c\u0103 o astfel de ac\u021biune ar pune \u00een pericol siguran\u021ba cailor, \u00eentruc\u00e2t ar da samsarilor posibilitatea s\u0103 se declare st\u0103p\u00e2nii cailor liberi, mai ales c\u0103 exist\u0103 precedente \u00een acest sens.<\/p>\n Cercet\u0103rile f\u0103cute \u0219i m\u0103rturiile unor localnici au dezv\u0103luit o realitate crud\u0103, care s-a \u00eentins pe mai mul\u021bi ani, aceea a maltrat\u0103rii \u0219i exploat\u0103rii cailor. Localnici implica\u021bi, de dragul c\u00e2\u0219tigului, \u00een prinderea cailor pentru samsari, fug\u0103rirea lor\u00a0 cu motorete \u0219i ATV-uri, \u00eenghesuirea \u00een camioane \u0219i tiruri, cu tendoanele t\u0103iate, ca s\u0103 stea lini\u0219ti\u021bi \u00een timpul transportului p\u00e2n\u0103 la abatoare, \u0219i transformarea \u00een delicatese gen Mortadella…<\/p>\n Masacrarea cailor din Delta Dun\u0103rii a luat sf\u00e2r\u0219it \u00een mai 2011, prin interven\u021bia Organiza\u021biei Vier Pfoten.<\/p>\n Chiar dac\u0103 sunt ajuta\u021bi s\u0103 treac\u0103 peste iarn\u0103, ei r\u0103m\u00e2n \u00een continuare supu\u0219i intemperiilor. O \u0219tire transmis\u0103 \u00een februarie 2026, pe canalul PRO TV, semnaleaz\u0103 moartea a zeci de cai din cauza gerului \u0219i a lipsei de hran\u0103.<\/p>\n O disput\u0103 mai pu\u021bin important\u0103, prin compara\u021bie cu preocup\u0103rile pentru bun\u0103starea cailor din p\u0103durea Letea, se poart\u0103 la nivelul terminologiei cai s\u0103lbatici\/cai s\u0103lb\u0103tici\u021bi<\/em>. Evident, caii\u00a0 abandona\u021bi de-a lungul timpului s-au s\u0103lb\u0103ticit, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 se descurce singuri \u00een natur\u0103 ( except\u00e2ndu-i pe cai mai pu\u021bin rezisten\u021bi), iar puii lor s-au n\u0103scut \u00een libertate \u0219i, la r\u00e2ndul lor, au n\u0103scut al\u021bi pui \u00een natur\u0103, f\u0103r\u0103 vreun contact cu oamenii \u00een afara celui vizual, pe c\u00e2mp, deci sunt cai s\u0103lbatici. Arat\u0103 \u0219i se poart\u0103 ca ni\u0219te cai s\u0103lbatici, cum sunt Mustangii americani \u0219i al\u021bi cai afla\u021bi \u00een situa\u021bii similare, \u00een zone diferite ale globului.<\/p>\n De\u0219i se recunoa\u0219te contribu\u021bia lor la dezvoltarea turismului local, din dorin\u021ba de a proteja ecosistemul p\u0103durii Letea, administra\u021bia parcului e de p\u0103rere c\u0103 ei sunt d\u0103un\u0103tori pentru p\u0103dure, de\u0219i, \u00een vremea veche, tarapanii au tr\u0103it \u00een armonie cu natura. Dar nu \u00eentotdeauna \u0219i cu omul.<\/p>\n Caii s\u0103lbatici din stepa Bugeacului sunt men\u021biona\u021bi \u0219i de Dimitrie Cantemir, \u00een Descrierea Moldovei<\/em>: \u201ePe l\u00e2ng\u0103 hotarele Moldovei se g\u0103sesc de asemenea mari herghelii de cai s\u0103lbatici, care nu se deosebesc cu nimic de cei domestici, doar c\u0103 sunt ceva mai mici \u0219i au copitele late de o palm\u0103 \u0219i mai bine, altfel v\u00e2rtoase \u0219i rotunde. Pe ace\u0219tia \u00eei cump\u0103r\u0103 de obicei sci\u021bii din Bugeac \u0219i \u00eei cresc pentru ospe\u021be sau pentru trebuin\u021bele casei.<\/p>\n Toamna, c\u00e2nd toat\u0103 partea aceasta este udat\u0103 de ploi necontenite \u0219i se preface \u00een mocirl\u0103, ei hot\u0103r\u0103sc ziua \u0219i locul unde s\u0103 se adune; atunci umplu toate c\u00e2mpiile din jur de chiote \u0219i r\u0103cnete. Caii, la auzul r\u0103cnetelor care r\u0103sun\u0103 din toate p\u0103r\u021bile pe c\u00e2mpii, alearg\u0103 z\u0103b\u0103uci \u00eencoace \u0219i \u00eencolo \u0219i, neg\u0103sind nic\u0103ieri vreun loc lini\u0219tit, sunt m\u00e2na\u021bi \u00een acest fel \u00een mijlocul vreunei p\u0103\u0219uni ml\u0103\u0219tinoase, c\u0103rora ei le zic ghioluri. Cum din pricina copitelor late\u00a0 nu mai pot fugi de aici \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00eengloda\u021bi, t\u0103tarii azv\u00e2rl \u00een ei cu s\u0103ge\u021bi \u0219i suli\u021be. O parte din cai sunt prin\u0219i vii, alt\u0103 parte, uci\u0219i; dup\u0103 aceea \u0219i-i \u00eempart \u00eentre ei cum socot.\u201d ( Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, partea I, Capitolul VII; p.21)<\/p>\n Caii de la Letea fac parte din Patrimoniul Unesco din 1992, \u00een sensul c\u0103 tr\u0103iesc \u00een p\u0103durea Letea, care este o arie protejat\u0103 a Patrimoniului UNESCO, \u0219i se bucur\u0103 de interesul turi\u0219tilor str\u0103ini, care apreciaz\u0103 frumuse\u021bea locurilor din \u021bara noastr\u0103, dar, pe l\u00e2ng\u0103 sentimentul firesc de m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103, mai este \u00eenc\u0103 loc pentru empatie \u0219i responsabilitate.<\/p>\n \n Surse bibliografice:<\/p>\n https.\/\/ro.wikipedia.org<\/p>\n https:\/\/www.descopera<\/a>deltadunarii.ro<\/p>\n https:\/\/romania.europoalibera.org<\/a><\/p>\n https:\/\/newlebadaresort.com<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201e\u00cen aer \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt st\u0103ruia lini\u0219tea ad\u00e2nc\u0103 a p\u0103durii; de jur \u00eemprejur, pe mari dep\u0103rt\u0103ri, cerul \u00eenalt, f\u0103r\u0103 pat\u0103, b\u0103tea \u00een verde, oglindind \u00een el p\u0103durea \u00eentreag\u0103… De undeva de pe uscat, aceast\u0103 p\u0103dure se putea z\u0103ri ca un … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti ![\"\"](\"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Imagine2.png\")
<\/p>\n