{"id":71,"date":"2025-06-13T22:05:48","date_gmt":"2025-06-13T22:05:48","guid":{"rendered":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=71"},"modified":"2025-06-14T11:26:31","modified_gmt":"2025-06-14T11:26:31","slug":"istoricul-u-z-p-r","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=71","title":{"rendered":"Istoricul U.Z.P.R."},"content":{"rendered":"\n

UNIUNEA ZIARI\u015eTILOR PROFESIONI\u015eTI<\/strong><\/h1>\n

\u2013 compendiu aniversar \u2013<\/p>\n

autor \u2013 George Br\u0103tescu<\/em><\/p>\n

\u00cen atmosfera plin\u0103 de patriotism care domnea \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea primului r\u0103zboi mondial \u015fi mai ales dup\u0103 istoricul moment petrecut la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, cincizeci de ziari\u015fti foarte tineri din Bucure\u015fti au luat ini\u0163iativa constituirii Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti, organiza\u0163ie menit\u0103 s\u0103 grupeze gazetarii din toate regiunile istorice, s\u0103-i solidarizeze \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 le dea prilejul de a deprinde meseria exercitand-o \u00een spirit democratic. Esen\u0163a acestui deziderat o constituia profesionalizarea prin crea\u0163ia publicistic\u0103 de mare \u0163inut\u0103, la nivel occidental.<\/p>\n

<\/p>\n

La 11 ianuarie 1919 a avut loc adunarea general\u0103 de constituire a Uniunii, care \u00a0\u00a0s-a \u0163inut \u00een imobilul de pe strada S\u0103rindar, unde s-a\u00a0 aflat mai t\u00e2rziu Ber\u0103ria Berlin. A fost adoptat statutul \u015fi a fost aleas\u0103 conducerea Uniunii. Trebuie subliniat entuziasmul care domnea \u00een aceast\u0103 prim\u0103 reuniune, explicabil prin v\u00e2rsta participan\u0163ilor c\u0103ci, doar cu c\u00e2teva mici excep\u0163ii, ei nu dep\u0103\u015feau treizeci de ani. Printre ace\u015ftia se num\u0103rau Victor Iamandi, Eugen Filotti \u2013 viitori mini\u015ftri, apoi Nicolae Batzaria, Ion Minulescu, Ion Pas, Cezar Petrescu \u2013 poe\u0163i \u015fi prozatori care se afirmau \u00eenc\u0103 de pe atunci \u00een literatur\u0103, Constantin Papacostea, Samson Abramovici, Brunea Fox, Dinu Dumbrav\u0103, Ion Felea, Mircea Grigorescu, I.G. Peltz, Nicolae Pora, Jean Vulpescu \u015fi Pamfil \u015eeicaru \u2013 ce vor deveni peste ani personalit\u0103\u0163i ale gazet\u0103riei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Dup\u0103 aprinse dezbateri cei prezen\u0163i au ales prin vot unanim ca pre\u015fedinte al UZP pe cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi mai cunoscut dintre ei, \u00een persoana publicistului Heinric St. Streitman, care nu \u00eemplinise la acea dat\u0103 cincizeci de ani .<\/p>\n

Heinric Streitman era licen\u0163iat \u00een filosofie \u015fi doctor \u00een \u015ftiin\u0163e fizico-chimice. Debutase ca ziarist \u00een 1894 la ziarul \u201eRom\u00e2nul\u201d, apoi publicase \u00een ziarele \u201eLa Patrie\u201d de limb\u0103 francez\u0103, \u201eMunca\u201d, \u201eFacla\u201d, \u201eContemporanul\u201d \u015fi era consilier \u00een Ministerul de Externe. \u00cen acela\u015fi timp deschisese libr\u0103ria \u201eHasefer\u201d, o adev\u0103rat\u0103 expozi\u0163ie de art\u0103, tixit\u0103 de tablouri valoroase, cu salon de lectur\u0103 elegant, totul mobilat \u015fi organizat \u00een stil vene\u0163ian. Streitman se situa \u00een afara redac\u0163iilor ziarelor, public\u00e2nd articole pline de savoare \u015fi deta\u015fare politic\u0103, de\u015fi cochetase cu cercurile socialiste \u00een studen\u0163ie, la Paris. La Bucure\u015fti era \u00eens\u0103 curtat de oameni politici de dreapta precum I.G. Duca, doctorul Constantin Angelescu \u015fi Constantin Argetoianu, care-i frecventau cu regularitate salonul de lectur\u0103, comand\u00e2nd c\u0103r\u0163i rare \u015fi scumpe. Streitman era un erudit, un enciclopedist. Cuno\u015ftea bine Talmudul, Coranul, Evangheliile cre\u015ftine ca \u015fi pe Mallarm\u00e9 \u015fi Rabelais; avea\u00a0 un stil subtil, mali\u0163ios, ironic, b\u0103nuitor, indulgent adesea. Scrierea lui se deta\u015fa prin cursivitate, fiind admirat\u0103 de Tudor Arghezi \u015fi chiar imitat\u0103 mai t\u00e2rziu de acesta.<\/p>\n

Iritat de evolu\u0163ia politic\u0103 \u015fi evenimentele s\u00e2ngeroase din Rusia, \u00a0Streitman s-a dezis de socialism, persifl\u00e2nd bol\u015fevismul \u015fi pe Lenin, devenind liberal \u00een g\u00e2ndire f\u0103r\u0103 a intra \u00een partidul Br\u0103tienilor. Apoi a trecut la dreapta e\u015ficherului politic, a fost ales \u00een Comitetul Executiv al Partidului Na\u0163ional Agrarian al lui Octavian Goga \u015fi de\u015fi era evreu a f\u0103cut campanie electoral\u0103 cuzi\u015ftilor. L-a sprijinit material \u015fi l-a sf\u0103tuit pe Pamfil \u015eeicaru pentru a realiza ziarul \u201eCurentul\u201d. La b\u0103tr\u00e2ne\u0163e Streitman a sf\u00e2r\u015fit ca evreu de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u00een tab\u0103ra sioni\u015ftilor milit\u00e2nd pentru formarea unui stat israelian \u00een Palestina , f\u0103r\u0103 ca pentru aceasta s\u0103 fie persecutat de regim.<\/p>\n

La adunarea general\u0103 de constituire a UZP , Streitman fusese propus pre\u015fedinte de un ziarist foarte t\u00e2n\u0103r, Pamfil \u015eeicaru, cel care a condus c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu celebrul ziar \u201eCurentul\u201d. Acolo, la \u201eCurentul\u201d au lucrat o perioad\u0103 ca redactori mai mul\u0163i membri fondatori ai UZP ca Mircea Stein, Brunea Fox \u015fi Moses Rosen, devenit peste ani rabin .<\/p>\n

La acela\u015fi congres de constituire sau, mai corect spus, adunare general\u0103, a fost ales secretar general Vasile Canarache, licen\u0163iat \u00een istorie, redactor la \u201eAdev\u0103rul\u201d. Dup\u0103 suprimarea abuziv\u0103 a ziarului, \u00een 1937 la comanda lui Carol al II-lea, Vasile Canarache obligat de \u00eemprejur\u0103ri se va dedica arheologiei, descoperind vestigiile portului antic Tomis \u015fi celebrul mozaic roman, precum \u015fi o mul\u0163ime de alte piese de arheologie cu care a deschis un muzeu ast\u0103zi foarte cunoscut \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Stabilit la Constan\u0163a nu a abandonat profesia de ziarist, continu\u00e2nd s\u0103 publice articole pe teme istorice \u00een diverse ziare bucure\u015ftene. Canarache a fost la senectute unul dintre cei ce au revigorat Uniunea Ziari\u015ftilor \u00een 1955 .<\/p>\n

Dup\u0103 ce adunarea general\u0103 de constituire s-a consumat, to\u0163i cei prezen\u0163i au s\u0103rb\u0103torit evenimentul la restaurantul \u201eTrei ochi sub plapum\u0103\u201d unde c\u00e2nta taraful \u201dOchialbi\u201d. Atmosfera din cadrul Uniunii era cald\u0103 \u015fi colegial\u0103, remarc\u00e2ndu-se solidaritatea de breasl\u0103 \u015fi etica profesional\u0103, mai presus de simpatiile politice sau convingerile religioase. Jurnali\u015ftii se ajutau \u00eentre ei, conlucrau adesea, chiar dac\u0103 erau angaja\u0163i \u00een redac\u0163ii diferite.<\/p>\n

\u00a0Un exemplu pitoresc \u015fi inedit \u00een felul s\u0103u a fost cazul Petrache Lupu. Brunea Fox \u015fi Samson Abramovici, c\u0103l\u0103torind cu trenul spre B\u0103ile Ol\u0103ne\u015fti \u00een acela\u015fi compartiment cu un preot de \u0163ar\u0103 din Maglavit, au auzit de la acesta povestea unui cioban care pretindea c\u0103-L v\u0103zuse pe Dumnezeu. Preotul era foarte indignat de aceast\u0103 istorie, \u00eens\u0103 cei doi ziari\u015fti, intuind un reportaj de senza\u0163ie, l-au \u00eentov\u0103r\u0103\u015fit pe preot la Maglavit renun\u0163\u00e2nd la sejurul de la Ol\u0103ne\u015fti. L-au convins pe preot s\u0103 le dea exclusivitatea materialelor \u00a0publicistice \u015fi s-au \u00eentors la Bucure\u015fti cu un reportaj care a f\u0103cut v\u00e2lv\u0103 fiind publicat \u00een ziarul \u201eDiminea\u0163a\u201d. Pamfil \u015eeicaru a preluat ideea, pornind o ampl\u0103 campanie publicistic\u0103 cu acordul celor doi care aveau exclusivitatea cazului. Fox \u015fi Abramovici au scris c\u0103r\u0163i de rug\u0103ciuni \u015fi bro\u015furi cu caracter cre\u015ftin, de\u015fi erau evrei, toate tip\u0103rite la \u201eCurentul\u201d lui \u015eeicaru . Afacerea a luat o asemenea amploare \u00eenc\u00e2t toat\u0103 lumea s-a pricopsit de pe urma ei. Chiar \u015fi ciobanul care locuise \u00eentr-un bordei s-a trezit cu o cas\u0103 ar\u0103toas\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi, \u00een plus, a fost chemat s\u0103-l binecuv\u00e2nteze pe suveran la palatul regal.<\/p>\n

De altfel, aceast\u0103 solidaritate profesional\u0103 a fost stipulat\u0103 \u00een statutele modificate de adun\u0103rile generale consecutive din martie 1921. Tot atunci au fost consfin\u0163ite regulile organizatorice, inclusiv aceea de a primi \u00een UZP numai ziari\u015fti cu studii cel pu\u0163in liceale \u015fi care tr\u0103iau din salariul primit de la o publica\u0163ie de cel pu\u0163in trei ani.<\/p>\n

Printre principiile statutare fundamentale se aflau: sprijinirea intereselor ziari\u015ftilor profesioni\u015fti, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea st\u0103rii lor materiale, acordarea de pensii suplimentare la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, ap\u0103rarea prestigiului \u015fi demnit\u0103\u0163ii membrilor, reglementarea raporturilor de munc\u0103, inclusiv instituirea postului de director sau redactor \u015fef \u00een mod obligatoriu ocupat de un ziarist profesionist, impus patronilor de pres\u0103, constituirea de cercuri profesionale \u015fi a unui \u201eatelier de crea\u0163ie publicistic\u0103\u201d.<\/p>\n

Uniunea \u00ee\u015fi mai propunea de asemenea s\u0103 editeze o revist\u0103 profesional\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o \u015fcoal\u0103 de ziaristic\u0103. Asemenea cerin\u0163e erau fire\u015fti, deoarece pe atunci meseria se \u00eenv\u0103\u0163a pe apucate de la meseria\u015fi mai b\u0103tr\u00e2ni care, mai to\u0163i o deprinseser\u0103 \u00een Fran\u0163a, Germania sau Austro-Ungaria. Un punct major \u00eel constituia extinderea Uniunii \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103 prin filiale locale, ceea ce s-a \u015fi reu\u015fit.<\/p>\n

\u00cen 1922 , UZP a putut s\u0103 convoace primul Congres al presei rom\u00e2ne la Bucure\u015fti, cu care prilej au fost evocate succesele ob\u0163inute de Uniune \u2013 printre care \u00eencheierea contractelor de munc\u0103 pentru ziari\u015ftii profesioni\u015fti, dreptul la preaviz pl\u0103tit la \u00eencetarea apari\u0163iei publica\u0163iei, acordarea repausului duminical \u015fi a concediului de odihn\u0103 pl\u0103tit. (\u00cen majoritate drepturi sindicale)<\/p>\n

Uniunea a realizat schimburi de valori profesionale, inclusiv prin afilierea la Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Ziari\u015ftilor cu sediul la Paris, a participat la congresele \u015fi ac\u0163iunile acesteia, a instituit o Comisie de etic\u0103 care avea ca scop supravegherea sever\u0103 a recrut\u0103rii personalului din pres\u0103. Comisia era \u00eenvestit\u0103 cu puterea declan\u015f\u0103rii ac\u0163iunilor de eliminare a acelor ziari\u015fti care prin conduita lor compromiteau prestigiul breslei.<\/p>\n

La Congresul din 1923, desf\u0103\u015furat la Cluj, au fost stabilite c\u00e2teva reguli organizatorice noi printre care l\u0103rgirea cadrului Uniunii prin primirea ca membri a redactorilor din agen\u0163iile de pres\u0103, graficienilor \u015fi fotoreporterilor, crearea unei case de ajutor, \u00eenfiin\u0163area unui tribunal de onoare pentru rezolvarea incidentelor dintre ziari\u015fti, patroni sau persoane particulare, organizarea unor a\u015fez\u0103minte menite s\u0103 sporeasc\u0103 cultura profesional\u0103 \u015fi general\u0103 a membrilor, acordarea de premii pentru cele mai bune crea\u0163ii ziaristice.<\/p>\n

Congresul din 1930 a avut ca raportori pe Dimitrie Gusti (\u201eMenirea radiofoniei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universitatea radio\u201d), Tudor Vianu (\u201eCinematograf \u015fi radiodifuziune \u00een politica culturii\u201d) \u015fi Constantin Papacostea (\u201eDespre pres\u0103 \u015fi problemele ei culturale\u201d). La r\u00e2ndul s\u0103u, Eugen Filotti a prezentat un studiu documentat privind ac\u0163iunea presei \u00een societate, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 publicistica stimuleaz\u0103 solidaritatea social\u0103, na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 , formeaz\u0103 con\u015ftiin\u0163e colective, educ\u0103, av\u00e2nd datoria de a informa corect \u015fi onest \u00een toate domeniile, \u00een final de\u0163in\u00e2nd for\u0163a de a controla via\u0163a politic\u0103 ca a patra putere \u00een stat.<\/p>\n

\u00cen 1931 a avut loc un nou congres la Bucure\u015fti, \u00een plin\u0103 criz\u0103 economic\u0103 \u015fi politic\u0103. \u00a0A fost salutat\u0103 \u00eenfiin\u0163area Casei de retragere \u015fi pensiuni a ziari\u015ftilor, organizat\u0103 printr-o lege special\u0103 la presiunea UZP de c\u0103tre guvernul \u0163\u0103r\u0103nist Iuliu Maniu. Prin lege, ziari\u015ftii membri ai casei de pensii c\u00e2t \u015fi patronii lor erau obliga\u0163i s\u0103 contribuie cu diverse cote la str\u00e2ngerea unui fond suplimentar de alimentare a bugetului general.<\/p>\n

Anul 1935 a fost marcat de congresul \u0163inut la Oradea unde s-a anun\u0163at evenimentul mult dorit de ziari\u015fti \u2013 crearea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior de practic\u0103 \u015fi teorie a presei. Prima catedr\u0103 a fost inaugurat\u0103 la Universitatea din Bucure\u015fti, fiind embrionul viitoarei Facult\u0103\u0163i de ziaristic\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboi. Congresul de la Oradea a fost ultimul din perioada interbelic\u0103 , deoarece la 30 decembrie 1937 regimul dictatorial al regelui Carol al II-lea a suprimat o mul\u0163ime de ziare \u015fi reviste printre care \u201eAdev\u0103rul\u201d, \u201dDiminea\u0163a\u201d \u015fi \u201eLupta\u201d. Un an mai t\u00e2rziu au fost suprimate partidele politice \u015fi sindicatele, toate fiind reunite for\u0163at \u00een \u201eFrontul Rena\u015fterii Na\u0163ionale\u201d, organiza\u0163ie politic\u0103 unic\u0103 av\u00e2ndu-l ca \u015fef suprem pe rege. Organiza\u0163iile profesionale \u015fi sindicatele ziari\u015ftilor au fost transformate \u00een corpora\u0163ii de breasl\u0103. Singurele care au sc\u0103pat de acest masacru politic de tip fascist au fost UZP \u015fi Asocia\u0163ia General\u0103 a Presei Rom\u00e2ne care erau membre ale FIZ de la Paris. Carol al II-lea s-a ferit s\u0103-i supere pe francezi, c\u00e2nd r\u0103zboiul b\u0103tea la u\u015f\u0103 .<\/p>\n

\u00cen 1943, de\u015fi UZP era practic inactiv\u0103 \u00eenc\u0103 din 1938, refuz\u00e2nd s\u0103 elimine din r\u00e2ndurile sale redactorii ce lucraser\u0103 \u00een publica\u0163ii de st\u00e2nga sau de origine evreiasc\u0103, guvernul antonescian a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 suspende organiza\u0163ia prin decret, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a o desfiin\u0163a. La \u00eenceputul anului 1944 , guvernul Antonescu a creat a\u015fa numitul Colegiu sau\u00a0Consiliu al Ziari\u015ftilor<\/em>, menit s\u0103 \u201eepureze\u201d presa de redactorii care nu puteau proba prin acte c\u0103 \u201esunt de origine rom\u00e2n\u0103 ne\u00eendoielnic\u0103 sau se trag din p\u0103rin\u0163i cre\u015ftini de origine etnic\u0103 neiudaic\u0103\u201d, iar cei c\u0103s\u0103tori\u0163i trebuia s\u0103 fac\u0103 dovada similar\u0103 pentru so\u0163 sau so\u0163ie .<\/p>\n

\u00cen februarie 1945, c\u00e2\u0163iva ziari\u015fti printre care George Macovescu, George Iva\u015fcu, Dante D\u0103nciulescu, Ion Felea, Gheorghe Dinu, Mihnea Gheorghiu, Leon S\u0103r\u0103\u0163eanu majoritatea provenind din redac\u0163ia ziarului \u201eRom\u00e2nia Liber\u0103\u201d care ap\u0103rea ilegal din 1942 , reuni\u0163i \u00een casa profesorului Alexandru Graur din strada Plantelor, au pus la cale reactivarea UZP. Tot ce au reu\u015fit atunci a fost constituirea unei grup\u0103ri denumit\u0103 \u201eZiari\u015ftii Asocia\u0163i\u201d care nu a primit \u00eens\u0103 aprobarea de a func\u0163iona ca asocia\u0163ie profesional\u0103 , ini\u0163iatorii mul\u0163umindu-se cu statutul de societate comercial\u0103 .<\/p>\n

Societatea a editat dou\u0103 ziare \u201eMomentul\u201d \u015fi \u201eCotidianul\u201d cu capital privat , care au ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u00een 1947 c\u00e2nd au fost suprimate. Directorul ziarelor era Leon S\u0103r\u0103\u0163eanu iar secretari\u00a0 de redac\u0163ie Samson Abramovici, Gigi Teodorescu \u015fi Jean Vulpescu. De\u015fi ap\u0103reau \u00een regim privat, guvernul Petru Groza, dominat de comuni\u015fti,\u00a0 le-a impus un comitet de redac\u0163ie condus de Grigore Preoteasa, a\u015fa cum la \u201eUniversul\u201d comitetul de redac\u0163ie era condus de Ana Pauker iar la \u201eAdev\u0103rul\u201d de Leonte R\u0103utu . Aceste a\u015fa-zise comitete de redac\u0163ie aveau \u00een secret rolul de a face s\u0103 dispar\u0103 marile cotidiane de tradi\u0163ie, ac\u0163iune care a reu\u015fit \u00een final. \u201eAdev\u0103rul\u201d \u015fi-a \u00eencetat apari\u0163ia \u00een 1951, iar \u201eUniversul\u201d \u00een 1953 .<\/p>\n

\u00cen septembrie 1944 fusese reactivat Sindicatul Ziari\u015ftilor, condus \u00eenainte de r\u0103zboi de c\u0103tre Constantin Bacalba\u015fa. Dup\u0103 nici trei luni a fost inclus for\u0163at \u00een Uniunea Sindicatelor de arti\u015fti, scriitori \u015fi ziari\u015fti. Pe de alt\u0103 parte continua s\u0103 func\u0163ioneze Consiliul Ziari\u015ftilor creat de guvernul Antonescu \u00eenainte de a se pr\u0103bu\u015fi, ceea ce constituia un anacronism politic. V\u0103 reamintesc: UZP nu fusese desfiin\u0163at\u0103, ci doar suspendat\u0103 \u00een 1938.<\/p>\n

Aceast\u0103 situa\u0163ie ambigu\u0103 a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1955, c\u00e2nd UZP a fost reactivat\u0103. Un an mai t\u00e2rziu, unul dintre dezideratele majore ale Uniunii, acela de a avea o publica\u0163ie proprie cu caracter profesional s-a \u00eemplinit, fiind editat\u0103 revista \u201ePresa Noastr\u0103\u201d. Primul num\u0103r a fost redactat de Ion Felea, participant la constituirea UZP din 1919 \u015fi Gheorghe Br\u0103tescu. Tot ce se publica provenea de la colaboratori, revista fiind o tribun\u0103 profesional\u0103.<\/p>\n

Uniunea Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti a avut ca pre\u015fedinte dup\u0103 1955 pe eminentul publicist Nestor Ignat, decan al Facult\u0103\u0163ii de Ziaristic\u0103 din Bucure\u015fti. L-a urmat Vasile Dumitrescu, pe atunci director general al Agen\u021biei Rom\u00e2ne de Pres\u0103 Agerpres, plecat ulterior \u00een diploma\u021bie. Cu autoritatea lor, au ocupat aceast\u0103 func\u021bie Octavian Paler, redactor \u0219ef la \u201dCotidianul\u201d, \u201dRom\u00e2nia liber\u0103\u201d \u0219i Ion Cump\u0103na\u0219u, director general Agerpres. Sub numele simplificat de Uniunea Ziari\u015ftilor aceast\u0103 organiza\u0163ie de crea\u0163ie profesional\u0103 a fost cunoscut\u0103 \u00a0p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, c\u00e2nd a revenit la vechiul ei nume \u2013 UZP .<\/p>\n

Membri fondatori ai UZP \u00een 1919<\/strong><\/h2>\n

Samson Abramovici, S. Albu, N. Rusu Ardeleanu, C. B\u0103leanu, Al. B\u0103l\u0103ceanu, Nicolae Batzaria, Ion Biciolla, Clement Blumenfeld, Brunea Fox, Sebastian Bornemisa, Vasile Canarache, Al Cazaban, I.N. Calafeteanu, Emanoil Cerbu, M. Conitz, Raoul V. Culianu , Jean Cu\u0163ana, George Cu\u0163ana, Romeo Dr\u0103ghici, Nic Davidescu, Dinu Dumbrav\u0103, Ion Felea, Eugen Filotti, Constantin Graur, Mircea Grigorescu, Georges Horia, Alex Hurtig, Victor Iamandi, D.Iov, George Macovescu, George Mantta, Alexandru Mavrodi, G. Maxim, Nicolae M\u0103ciuc\u0103, Ion Martalogu, Ion Minulescu, Constantin\u00a0 Miciora, Ion Pas, Constantin Papacostea, I. Peltz, Cezar Petrescu, N. Pora, Liviu Nasta Popescu, Eugen Relgis, Moses Rosen, Henric St.Streitman, G. Stroe, Pamfil \u015eeicaru, Mircea Stein, Haralambie T\u0103riceanu, Gh.Teodorescu, Jean Vulpescu .<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

UNIUNEA ZIARI\u015eTILOR PROFESIONI\u015eTI \u2013 compendiu aniversar \u2013 autor \u2013 George Br\u0103tescu \u00cen atmosfera plin\u0103 de patriotism care domnea \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea primului r\u0103zboi mondial \u015fi mai ales dup\u0103 istoricul moment petrecut la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, cincizeci … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-71","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-despre-uzpr"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/71","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=71"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/71\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":104,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/71\/revisions\/104"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=71"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=71"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=71"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}