{"id":564,"date":"2025-12-28T09:46:24","date_gmt":"2025-12-28T09:46:24","guid":{"rendered":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=564"},"modified":"2025-12-28T09:46:24","modified_gmt":"2025-12-28T09:46:24","slug":"reverii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=564","title":{"rendered":"Reverii"},"content":{"rendered":"\n

100 de ani de la moartea poetului rus Serghei Esenin<\/h4>\n

(28 decembrie 1925 \u2013 28 decembrie 2025)<\/em><\/strong><\/h4>\n

\"\"
Esenin este unul dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u021bi poe\u021bi lirici din literatura rus\u0103 a \u00eenceputului de secol XX, \u00a0prin faptul c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 surprind\u0103 esen\u021ba spiritului rusesc \u00een versuri simple \u0219i sincere. Primele sale poezii reflect\u0103 leg\u0103tura profund\u0103 cu natura, cu p\u0103m\u00e2ntul natal \u0219i via\u021ba rural\u0103.<\/p>\n

Lirica esenian\u0103 este contemplativ\u0103, de expresie modern\u0103, caracterizat\u0103 prin imagism \u0219i o mare varietate de tonuri afective, fie c\u0103 vorbim despre perceperea cosmic\u0103 a naturii ruse (\u201eAmurgu-\u0219i stinge-aripa purpurie,\/\u00cen cea\u021b\u0103 gardul prinde-a dormita.\u201d; \u201e\u00ce\u0219i \u0219terge luna coarnele albastre\/\u00cen paiele din v\u00e2rf de-acoperi\u0219.\u201d), despre nostalgia satului \u00een poezia sa (\u201eSunt ultimul poet cu satu-n glas,\/Pode\u021b umil de sc\u00e2nduri \u00een c\u00e2ntare.\/Fac liturghia mea de bun r\u0103mas\/Mestecenii c\u0103delni\u021b\u00e2nd \u00een zare\u201d), sau despre poezia de dragoste (\u201eScumpa mea, te-a\u0219az\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine,\/ochi \u00een ochi s\u0103 ne-a\u021bintim mai mult.\/Vreau, sorbind privirile-\u021bi blajine, viscolul sim\u021birii s\u0103-l ascult.\u201d; \u201eSania gone\u0219te, z\u0103rile se sparg,\/Bine-i cu iubita s\u0103 te pierzi \u00een larg.\u201d).<\/p>\n

Scrisoare mamei<\/em> \u0219i C\u00e2ntec despre c\u00e2inele negru<\/em> sunt doar dou\u0103 dintre textele \u00a0care impresioneaz\u0103 prin sinceritatea confesiunii, prin emo\u021bia exprimat\u0103. Intensitatea dorului de mam\u0103 \u0219i triste\u021bea desp\u0103r\u021birii de familie, rela\u021bia afectiv\u0103 dintre om \u0219i animal, iubirea \u0219i compasiunea pentru soarta trist\u0103 a animalelor – teme care se reg\u0103sesc \u00een poeziile dedicate surorii \u0218ura \u0219i \u00een celelalte, inspirate din via\u021ba animalelor, nimeni p\u00e2n\u0103 la Esenin nemaiscriind cu o dragoste at\u00e2t de sincer\u0103 despre ele: Fiul c\u00e2inelui<\/em>, C\u00e2ntecul c\u0103\u021belei<\/em>, Vaca, Vulpea, Ah, c\u00e2t de multe pisici<\/em>!<\/p>\n

Versurile cu caracter autobiografic, din ciclul Confesiunea unui huligan<\/em>, contureaz\u0103 un portret dominat de nelini\u0219te \u0219i contradic\u021bii interioare:<\/p>\n

\u201eNoapte bun\u0103!\/Vou\u0103 tuturor, noapte bun\u0103!\/A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.\/Ast\u0103zi am chef s\u0103 m\u0103 urc \u00een picioare.\/\u0218i de pe fereastr\u0103 s\u0103 stupesc pe lun\u0103.\/Lumina-i albastr\u0103, lumina-i a\u0219a de albastr\u0103 \u00een cer\/\u0219i pe nori!\/Sub alb\u0103strimea aceasta, z\u0103u c\u0103 nu \u021bi-ar p\u0103rea r\u0103u s\u0103 mori.\u201d (\u00een traducerea lui George Lesnea, Spovedania unui derbedeu<\/em>)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Serghei Alexandrovici Esenin s-a n\u0103scut la 21 septembrie\/3 octombrie 1895, \u00een satul\u00a0 Konstantinovo, din \u021binutul Reazan, Imperiul Rus. A tr\u0103it cu bunicii, iar via\u021ba simpl\u0103 de la \u021bar\u0103 \u0219i-a pus amprenta asupra liricii sale. \u00a0<\/p>\n

\u00cen Memoriile\u00a0 publicate \u00een volumul Fratele meu Serghei Esenin<\/em>, \u00een 1968, Alexandra Alexandrovna Esenina descrie lumea \u00een care a copil\u0103rit poetul \u0219i \u00een care s-au petrecut apoi momente din tinere\u021bea lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00a0\u201cLa noi \u00een sat, la Konstantinovo, feti\u021bele de \u0219ase-\u0219apte ani erau \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 munceasc\u0103. Aduceau ap\u0103, aveau grij\u0103 de copiii cei mici, dereticau prin cas\u0103, deja la nou\u0103 – zece ani plecau cu cei mari la plivit \u0219i cosit, sp\u0103lau podelele \u0219i s\u0103pau prin gr\u0103din\u0103. B\u0103ie\u021bii plecau noaptea la p\u0103scut caii, treceau r\u00e2ul c\u0103lare \u2013 treburi b\u0103rb\u0103te\u0219ti adic\u0103 – tot pe l\u00e2ng\u0103 cai, le era mai u\u0219or dec\u00e2t fetelor. \u0218i \u00een familia noastr\u0103, copiii aveau acela\u0219i regim…<\/p>\n

Serghei pleca pe Oka, noaptea, cu b\u0103ie\u021bii, s\u0103 adape caii. Dar ajutorul lui era de trebuin\u021b\u0103 numai c\u00e2t st\u0103tea la bunicul Titov. Noi nu aveam cai. A\u0219a c\u0103 el muncea pe c\u00e2mp, la cosit, \u0219i tare-i mai pl\u0103cea treaba asta.<\/p>\n

Vara c\u00e2nd venea acas\u0103, tocmai \u00een perioada cositului, el \u00ee\u0219i petrecea mai tot timpul \u00een c\u00e2mp, tr\u0103g\u00e2nd la coas\u0103 \u00een r\u00e2nd cu bunicul sau cu tata… Din acea perioad\u0103 a vie\u021bii sale i-au r\u0103mas \u00een minte imagini dragi \u0219i pline de lumin\u0103: \u201e\u00cemi place seara s-ascult zumzetul \u021b\u00e2n\u021barilor peste livezile cosite, iar de cum dau glas copiii la c\u00e2ntecul armonicii, feti\u021bele se pun pe joc \u00een jurul focului… Ah, Rusia mea scump\u0103, scump\u0103 \u021bar\u0103, dulce odihn\u0103 \u00een m\u0103tasea ierbii!\u201d<\/p>\n

Aici, pe-ntinderile acestea s-a scurs copil\u0103ria lui Serghei. Prin aceste livezi, prin cr\u00e2nguri \u0219i b\u0103l\u021bi el alerga descul\u021b dup\u0103 puii de ra\u021b\u0103 \u0219i aici culegea flori t\u0103v\u0103lindu-se prin iarb\u0103.<\/p>\n

Serghei venea acas\u0103 aproape \u00een fiecare var\u0103… Mi-amintesc cum fiecare venire a lui (dac\u0103 o anun\u021ba) era precedat\u0103 de mari preg\u0103tiri.; Lui Serghei \u00eei pl\u0103cea s\u0103 vin\u0103 p\u00e2n\u0103 acas\u0103 cu o birj\u0103 care gonea ca v\u00e2ntul, cu ro\u021bile abia ating\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma ei nori de praf. Cu venirea lui,\u00a0 \u00een cas\u0103 lucrurile \u00ee\u0219i schimbau ordinea: pe du\u0219umea z\u0103ceau geamantanele deschise, la fereastr\u0103 se iveau c\u0103r\u021bile, iar samovarul nu se lua mult timp de pe mas\u0103. P\u00e2n\u0103 \u0219i aerul \u00een cas\u0103 devenea altfel: \u00eenmiresmat cu fum de tutun \u0219i ap\u0103 proasp\u0103t\u0103 de colonie….<\/p>\n

\u201eCamera de oaspe\u021bi\u201d (o camer\u0103 mare din fa\u021b\u0103) era destinat\u0103 lui Serghei, pentru scris, iar hambarul, pentru dormit. Pe masa la care lucra se aflau c\u0103r\u021bi, creioane (Serghei scria rar cu cerneal\u0103), o lamp\u0103 de mas\u0103 cu abajur verde, scrumier\u0103 \u0219i un buchet de flori. \u00cen camera lui era \u00eentotdeauna o ordine perfect\u0103. Mi-aduc aminte de ni\u0219te c\u00e2ntecele pe care le tot fredona plimb\u00e2ndu-se prin camer\u0103 cu m\u00e2inile cruce pe piept sau v\u00e2r\u00e2te \u00een buzunarele pantalonilor… Dorm tristele s\u0103lcii, Ies singur \u00een drum,\u00a0 Piscurile mun\u021bilor,\u00a0 Clopotele serii.<\/em> Se plimba cu pa\u0219i u\u0219ori, leg\u0103n\u00e2ndu-se, cu capul pu\u021bin aplecat. Frumos, modest, calm, dar totodat\u0103 un om deosebit de senin, el prin simpla lui prezen\u021b\u0103 aducea \u00een cas\u0103 o atmosfer\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ( Alexandra Alexandrovna Esenina, Fratele meu Serghei Esenin, 1968; Memorii publicate ini\u021bial \u00een 1960, \u00een revista \u201eT\u00e2n\u0103ra gard\u0103\u201d) \u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen 1912 a plecat la Moscova \u0219i s-a angajat corector la o tipografie, pentru a se putea \u00eentre\u021bine, apoi s-a \u00eenscris la Universitatea de Stat din Moscova, unde a participat la cursuri ca student extern. Talentul s\u0103u i-a facilitat apropierea de cercurile literare din Moscova \u0219i Sankt Petersburg, devenind un apropiat al poe\u021bilor Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev \u0219i Andrei Bel\u00eei.<\/p>\n

\u00cen 1915 a publicat primul s\u0103u volum de poezii, Raduni\u021ba<\/em> ( Ziua pomenirii).<\/p>\n

Evenimentele tumultuoase din 1917 l-au prins \u00eenrolat \u00een armata rus\u0103. Esenin a sus\u021binut ini\u021bial revolu\u021bia, sper\u00e2nd \u00eentr-un viitor mai bun pentru popor, \u00eens\u0103 a sf\u00e2r\u0219it dezam\u0103git de regim \u0219i aceast\u0103 dezam\u0103gire s-a reflectat \u00een poezia sa (Austerul octombrie m-a dezam\u0103git<\/em>).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1925 a publicat mai multe volume de versuri, \u00a0printre care, Seninul, Ceaslovul satelor, Cheile Mariei, Confesiunea unui huligan, Moscova c\u00e2rcium\u0103reas\u0103<\/em>, dar a scris \u0219i teatru, \u0219i proz\u0103. \u00cen 1918 \u0219i-a \u00eenfiin\u021bat propria editur\u0103.<\/p>\n

Frumuse\u021bea fizic\u0103 \u0219i firea sensibil\u0103, romantic\u0103 i-au adus multe complica\u021bii sentimentale de-a lungul vie\u021bii. Pove\u0219ti de iubire, c\u0103s\u0103torii – \u00a0una dintre ele cu dansatoarea american\u0103 Isadora Duncan \u2013 dezam\u0103giri \u0219i dependen\u021be. Alcoolul, drogurile, scandalurile \u0219i crizele violente de furie care au urmat i-au transformat via\u021ba \u00eentr-un co\u0219mar. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de moarte, Esenin scrie Adio, prietene drag, adio<\/em>, un adev\u0103rat c\u00e2ntec de leb\u0103d\u0103.<\/p>\n

Serghei Esenin s-a sinucis \u00eentr-o camer\u0103 a hotelului Angleterre, din Leningrad (Sankt Petersburgul de ast\u0103zi). Era 28 decembrie 2025 \u0219i avea 30 de ani. Circumstan\u021bele acelei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice au r\u0103mas neelucidate \u0219i au hr\u0103nit teorii ale conspira\u021biei. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Vagankovskoe, din Moscova, beneficiind de funeralii na\u021bionale. Pe morm\u00e2nt se afl\u0103 o statuie de marmur\u0103 alb\u0103 \u0219i nu lipsesc niciodat\u0103 florile, iar ele vorbesc despre dragostea oamenilor, despre faptul c\u0103 versurile acestui poet cu un destin dramatic au ajuns la sufletul lor.<\/p>\n

\u201eCunosc o hudicioar\u0103 pe care-i o f\u00e2nt\u00e2n\u0103,\/Cunosc o cas\u0103 scund\u0103 cu hornul la mijloc.\/V\u0103d vinetele paie din strea\u0219ina b\u0103tr\u00e2n\u0103,\/Surpate peste geamul c\u00e2rpit din loc \u00een loc.\u201d (…)<\/p>\n

\u201eIubesc aceast\u0103 cas\u0103 \u0219i lini\u0219tea ce-o scald\u0103,\/Aud \u0219i-acum cum grinda din cr\u0103p\u0103turi trosnea,\/C\u00e2nd soba cu-o ciudat\u0103 s\u0103lb\u0103ticie cald\u0103\/\u00cen nop\u021bile ploioase s\u0103 urle \u00eencepea.\u201d (1923);<\/p>\n

\u201eViscolul prinde colbul s\u0103-\u0219i lepede,\/Lunec-o troic\u0103, lunec\u0103 repede.\/Vesel\u0103-n troic\u0103, peste \u00eentindere,\/O tinere\u021be fuge cu-aprindere.\/Unde mi-s oare zilele proaspete?\/Dar fericirea ce-am vrut-o oaspete?\/ Toate pierir\u0103-n iarn\u0103 s\u0103lbatic\u0103,\/Precum aceast\u0103 troic\u0103 z\u0103natic\u0103.\u201d (1925)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/p>\n

Serghei Esenin, Poezii * Poeme, Editura Cartea Rus\u0103, 1957<\/p>\n

Alexandra Alexandrovna Esenina, Fratele meu Serghei Esenin, Memorii, 1968<\/p>\n

Natalia Cantemir, \u201cCheile Mariei\u201d, \u00een revista CRONICA, nr.12\/2012<\/p>\n

https:\/\/ro.wikipedia.org<\/a><\/p>\n

https:\/\/ripvip.wordpress.com<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

100 de ani de la moartea poetului rus Serghei Esenin (28 decembrie 1925 \u2013 28 decembrie 2025) Esenin este unul dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u021bi poe\u021bi lirici din literatura rus\u0103 a \u00eenceputului de secol XX, \u00a0prin faptul c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-564","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-evenimente"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/564","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=564"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/564\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":567,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/564\/revisions\/567"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}