{"id":505,"date":"2025-12-17T20:55:27","date_gmt":"2025-12-17T20:55:27","guid":{"rendered":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=505"},"modified":"2025-12-17T20:55:27","modified_gmt":"2025-12-17T20:55:27","slug":"sarbatorile-iernii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=505","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103torile iernii"},"content":{"rendered":"\n

Cr\u0103ciunul, \u00eentre istorie \u0219i tradi\u021bie<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00cen mun\u021bii no\u0219tri ast\u0103zi z\u0103pezile torc lene\u0219,<\/p>\n

Izvoarele \u00eenghea\u021b\u0103 \u00een clinchete sub\u021biri,<\/p>\n

\u0218i caprele de munte nervoase prin poiene-\u0219i<\/p>\n

Urmeaz\u0103-n tain\u0103 calea iernaticei iubiri.<\/p>\n

Cred c\u0103 pe mas\u0103 vinul a\u0219teapt\u0103-n adormire \u2013<\/p>\n

E vinul ro\u0219 din care pe-atunci n-ai vrut s\u0103-mi dai,<\/p>\n

\u00cen vremurile-acelea s\u0103pate-n amintire<\/p>\n

C-o mam\u0103 grijulie \u0219i-un b\u0103ie\u021bel b\u0103lai.<\/p>\n

Oh, lumea cenu\u0219ie cum se sp\u0103rgea deodat\u0103<\/p>\n

\u0218i n\u0103v\u0103lea \u00eentr-\u00eensa al datinei popor! \u2013<\/p>\n

Str\u0103lucitoare capre cu l\u00e2na colorat\u0103<\/p>\n

\u0218i tobo\u0219ari de basme s\u0103lt\u00e2nd \u00eentr-un picior.<\/p>\n

\u0218i fe\u021bi-frumo\u0219i cu stele de-oglinzi din t\u0103lpi \u00een cre\u0219tet,<\/p>\n

\u0218i draci blajini, tot focul pun\u00e2ndu-\u0219i-l \u00een joc,<\/p>\n

\u0218i ursul cu dairaua purt\u00e2nd cojocul ve\u0219ted,<\/p>\n

\u0218i dorul de p\u0103dure purt\u00e2ndu-l \u00een cojoc.<\/p>\n

Sau clopo\u021beii molcomi cernu\u021bi pe-ntreaga vale,<\/p>\n

Care-aduceau colinde la noi \u00een lung convoi,<\/p>\n

C\u00e2nd ascultam la geamuri \u0219i palma dumitale<\/p>\n

\u00cemi m\u00e2ng\u00e2ia obrajii \u00eembujora\u021bi \u0219i moi.\u201d<\/p>\n

……………………………………………..<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Nicolae Labi\u0219, Scrisoare mamei)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Decembrie<\/strong> e, \u00eentr-un fel, luna lui Nicolae Labi\u0219, pentru c\u0103 s-a n\u0103scut \u0219i a murit \u00een decembrie, anul acesta \u00eemplinindu-se 90 de ani de la na\u0219terea lui. S-a n\u0103scut pe 2 decembrie 1935, la M\u0103lini, \u0219i-a murit pe 22 decembrie 1956, la Bucure\u0219ti, iar fragmentul citat, care plaseaz\u0103 dorul de mam\u0103 \u00een tabloul acestei luni, are menirea de a trezi \u00een noi to\u021bi emo\u021bia s\u0103rb\u0103torilor \u0219i nostalgia dup\u0103 un timp \u00een care spiritul s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 a\u0219ternea o vraj\u0103 peste toate casele.<\/p>\n

Istoria tradi\u021biilor de iarn\u0103<\/strong> este str\u00e2ns legat\u0103 de celebrarea solsti\u021biului de iarn\u0103, de s\u0103rb\u0103torile p\u0103g\u00e2ne \u0219i de cele cre\u0219tine, cum e Cr\u0103ciunul.<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de a s\u0103rb\u0103tori Cr\u0103ciunul, oamenii s\u0103rb\u0103toreau solsti\u021biul de iarn\u0103 (momentul cu cea mai lung\u0103 noapte din an), bucur\u00e2ndu-se de revenirea luminii \u0219i a c\u0103ldurii. \u00cen Roma Antic\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een care avea loc solsti\u021biul de iarn\u0103, se s\u0103rb\u0103torea zeul agriculturii, Saturn, iar s\u0103rb\u0103toarea se numea Saturnalia, \u00een felul acesta oamenii mul\u021bumindu-i zeului pentru roadele bogate din anul care \u00eencheia. Tot o tradi\u021bie p\u0103g\u00e2n\u0103 este considerat\u0103 decorarea caselor cu crengi verzi.<\/p>\n

\u00cempodobirea bradului este o tradi\u021bie cu origini germanice, devenit\u0103 popular\u0103 la nivel global dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Primul pom de Cr\u0103ciun, unul decorat cu mere, este men\u021bionat \u00een 1605, la Strasbourg, \u00eens\u0103 bradul modern, cu lum\u00e2n\u0103ri, a ap\u0103rut \u00een 1611, \u00een Germania, de unde tradi\u021bia s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een restul \u021b\u0103rilor europene, apoi \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Anglia a luat contact cu aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare la sf\u00e2r\u0219itul secolului VI, scandinavii, la sf\u00e2r\u0219itul secolului VIII, iar americanii, abia la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX, \u00eent\u00e2rzierea dator\u00e2ndu-se coloni\u0219tilor care erau protestan\u021bi.<\/p>\n

\u00cenlocuind \u00een timp multe dintre tradi\u021biile p\u0103g\u00e2ne, Cr\u0103ciunul s-a afirmat ca s\u0103rb\u0103toare cre\u0219tin\u0103 a Na\u0219terii Domnului, celebrat\u0103 \u00een fiecare an la 25 decembrie, \u00een calendarul gregorian, \u0219i la 7 ianuarie, \u00een calendarul iulian. Na\u0219terea Domnului se refer\u0103 la descrierea na\u0219terii lui Iisus Hristos, a\u0219a cum apare \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca<\/em> \u0219i \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei,<\/em> textele apocrife care descriu acest eveniment nefiind recunoscute de biseric\u0103 din cauza originii incerte. \u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Cele dou\u0103 evanghelii din Noul Testament<\/em> \u00eel descriu pe Iisus ca fiind n\u0103scut \u00een Betleem, Iudeea, din mam\u0103 fecioar\u0103.<\/p>\n

\u00cen relatarea din Evanghelia dup\u0103 Luca<\/em>, Iosif \u0219i Maria c\u0103l\u0103toresc de la Nazaret la Betleem, pentru recens\u0103m\u00e2nt, iar Iisus este n\u0103scut acolo \u0219i pentru c\u0103 nu mai g\u0103sesc loc de g\u0103zduire este pus \u00eentr-o iesle (\u201eL-a \u00eenf\u0103\u0219at \u0219i L-a culcat \u00een iesle, c\u0103ci nu mai era loc de g\u0103zduire pentru ei\u201d, Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>, Editura Institutului Biblic \u0219i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 1988, p.1165). \u00cengerii se arat\u0103 p\u0103storilor care f\u0103ceau de straj\u0103 noaptea, pe c\u00e2mp, l\u00e2ng\u0103 turmele lor \u0219i le anun\u021b\u0103 na\u0219terea lui Iisus, ca salvator al \u00eentregii omeniri (\u201eV\u0103 vestesc vou\u0103 bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. C\u0103 vi s-a n\u0103scut ast\u0103zi M\u00e2ntuitor, care este Hristos Domnul, \u00een cetatea lui David\u201d, p.1165), iar p\u0103storii vin s\u0103-l adore.<\/p>\n

\u00cen relatarea lui Matei, magii urmeaz\u0103 steaua \u00a0care veste\u0219te na\u0219terea p\u00e2n\u0103 la Belteem, pentru a aduce daruri lui Iisus, n\u0103scut ca regele iudeilor (\u201e\u0218i intr\u00e2nd \u00een cas\u0103, au v\u0103zut pe Prunc \u00eempreun\u0103 cu Maria, mama Lui, \u0219i c\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, s-au \u00eenchinat Lui; \u0219i deschiz\u00e2nd vistieriile lor, I-au dus Lui daruri: aur, t\u0103m\u00e2ie \u0219i smirn\u0103.\u201d p.1098). Afl\u00e2nd, regele Irod ordon\u0103 masacrul tuturor b\u0103ie\u021bilor din Betleem, care au mai pu\u021bin de doi ani, dar familia lui Iisus \u00eel salveaz\u0103 fugind \u00een Egipt, iar mai t\u00e2rziu, dup\u0103 moartea lui Irod, se stabile\u0219te \u00een Nazaret.<\/p>\n

Nu toate cultele s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul. Unele, cum sunt cele neoprotestante, sus\u021bin c\u0103 nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 biblic\u0103 a na\u0219terii lui Iisus pe aceast\u0103 dat\u0103, stabilirea datei exacte a na\u0219terii lui Iisus Hristos fiind marcat\u0103 de controverse. \u00cen secolul IV, Biserica Cre\u0219tin\u0103 a fixat 25 decembrie ca dat\u0103 oficial\u0103, coinciz\u00e2nd cu solsti\u021biul de iarn\u0103 din Imperiul Roman, la nou\u0103 luni dup\u0103 Bunavestire, s\u0103rb\u0103torit\u0103 la 25 martie, ziua care marcheaz\u0103 \u0219i echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u00een calendarul roman.<\/p>\n

Majoritatea cre\u0219tinilor, inclusiv cei din Rom\u00e2nia, s\u0103rb\u0103toresc Cr\u0103ciunul dup\u0103 calendarul gregorian, dar pentru unele Biserici Cre\u0219tine R\u0103s\u0103ritene, care folosesc calendarul iulian, 25 decembrie corespunde datei de 7 ianuarie.<\/p>\n

Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar, \u00een anul 46 \u00ee.Hr. \u0219i a intrat \u00een uz \u00een anul 45 \u00ee.Hr. Cum anul astronomic e mai lung cu 11 minute dec\u00e2t anul iulian mediu, pentru a pune \u00een acord anul calendaristic cu cel astronomic, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului.<\/p>\n

Noul calendar f\u0103cea reglarea \u00een func\u021bie de echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u0219i luna sinodic\u0103 (pentru Pa\u0219te) \u0219i s-a numit gregorian. Pentru evitarea confuziilor dintre cele dou\u0103 moduri de datare, se folose\u0219te \u0219i denumirea de Stil Vechi, pentru calendarul iulian, prin compara\u021bie cu Stilul Nou, referitor la calendarul gregorian. \u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Obiceiurile de Cr\u0103ciun variaz\u0103 de la o \u021bar\u0103 la alta, deoarece fiecare cultur\u0103 \u0219i-a l\u0103sat amprenta asupra acestei s\u0103rb\u0103tori de iarn\u0103. \u00cen Finlanda se crede c\u0103 Mo\u0219 Cr\u0103ciun locuie\u0219te \u00een partea de nord a teritoriului, \u00een Laponia. Finlandezii \u00eempodobesc bradul \u00een seara de Ajun (obicei prezent \u0219i \u00een Oltenia), aceast\u0103 zi fiind considerat\u0103 cea mai important\u0103 dintre zilele anterioare Cr\u0103ciunului, \u0219i se consum\u0103 terci de orez \u0219i suc de prune.<\/p>\n

Exist\u0103 elemente comune mai multor popoare, cum sunt instalarea \u0219i iluminarea brazilor de Cr\u0103ciun, ag\u0103\u021barea de coroni\u021be de flori, \u0219osete de Cr\u0103ciun, bastona\u0219e din bomboane, improvizarea \u00a0scenelor care descriu na\u0219terea lui Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00cen SUA, aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a fost transformat\u0103 \u00eentr-una a familiei, a p\u0103cii \u0219i a reg\u0103sirii. Bun\u0103tatea, umanitatea, generozitatea \u0219i lini\u0219tea sufleteasc\u0103 sunt invocate ca principii ale Cr\u0103ciunului, reg\u0103site \u0219i \u00een nuvela lui Charles Dickens din 1843, \u201eColinda de Cr\u0103ciun\u201d. \u00a0\u00a0<\/p>\n

\u0218i \u00een Rom\u00e2nia, obiceiurile de Cr\u0103ciun reflect\u0103 o combina\u021bie armonioas\u0103 de tradi\u021bii precre\u0219tine \u0219i cre\u0219tine, cu influen\u021be moderne. \u00cempodobirea bradului \u0219i decorarea casei cu lumini\u021be, ghirlande \u0219i scene ale Na\u0219terii Domnului, \u00a0preg\u0103tirea mesei festive, care adun\u0103 familia \u00een jurul ei, c\u00e2ntatul colindelor \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, oferirea de cadouri, care produce mare bucurie, mai ales copiilor. \u00a0<\/p>\n

\u00cen familiile catolice, dar \u0219i \u00een unele ortodoxe, sunt prezente calendarele de Advent \u0219i coroni\u021bele de Advent, deosebite prin specificul lor \u0219i prin realizarea artistic\u0103. Se face schimb de felicit\u0103ri, se vizioneaz\u0103 filme tematice, se particip\u0103 la piese de teatru inspirate din na\u0219terea lui Hristos. Ideea este de a se reuni familiile \u0219i comunit\u0103\u021bile \u00een spiritul Cr\u0103ciunului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cr\u0103ciunul, \u00eentre istorie \u0219i tradi\u021bie \u00a0 \u201e\u00cen mun\u021bii no\u0219tri ast\u0103zi z\u0103pezile torc lene\u0219, Izvoarele \u00eenghea\u021b\u0103 \u00een clinchete sub\u021biri, \u0218i caprele de munte nervoase prin poiene-\u0219i Urmeaz\u0103-n tain\u0103 calea iernaticei iubiri. Cred c\u0103 pe mas\u0103 vinul a\u0219teapt\u0103-n adormire \u2013 E vinul … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-505","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/505","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=505"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/505\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":507,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/505\/revisions\/507"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=505"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}