{"id":403,"date":"2025-11-28T07:41:35","date_gmt":"2025-11-28T07:41:35","guid":{"rendered":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=403"},"modified":"2025-11-28T07:41:35","modified_gmt":"2025-11-28T07:41:35","slug":"din-aniversarile-culturale-ale-anului-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=403","title":{"rendered":"DIN ANIVERS\u0102RILE CULTURALE ALE ANULUI 2025"},"content":{"rendered":"\n

Michelangelo Buonarroti \u2013 550 de ani de la na\u0219tere <\/strong><\/h3>\n

\u201ePo\u021bi s\u0103 cite\u0219ti toate tratatele despre frumuse\u021bea sublim\u0103, \u0219i tot nu vei \u00een\u021belege aceast\u0103 no\u021biune. Intr\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Capela Sixtin\u0103 \u0219i rote\u0219te-\u021bi privirea: aici vei descoperi frumuse\u021bea \u00een esen\u021ba ei pur\u0103\u201d( E. Castelar y Ripoll, 1872).<\/p>\n

Bolta Capelei Sixtine<\/em> din Palatul Vatican are o suprafa\u021b\u0103 de aproape 500 de metri p\u0103tra\u021bi. \u00cen 1508, la cererea papei Iuliu al II-lea, Michelangelo a \u00eenceput s-o \u00a0picteze. A fost un proiect gigantic \u0219i epuizant, la care a lucrat patru ani mai mult singur, fiindc\u0103 a renun\u021bat la ajutoarele pe care le adusese de la Floren\u021ba. La momentul acela, artistul \u00ee\u0219i demonstrase genialitatea at\u00e2t \u00een pictur\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een sculptur\u0103 \u0219i arhitectur\u0103. Realizase deja pentru bazilica Sf\u00e2ntul Petru celebra sculptur\u0103 Piet\u00e0,<\/em> care i-a uimit pe contemporanii s\u0103i, statuia lui David \u0219i alte opere de pictur\u0103 \u0219i sculptur\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1905, papa Iuliu al II-lea \u00eel chemase la Roma \u0219i \u00eei d\u0103duse comand\u0103 s\u0103 realizeze\u00a0 un mausoleu<\/em> \u00een care s\u0103 \u00eembine arhitectura cu sculptura, \u00een manier\u0103 clasic\u0103. Pentru acest proiect grandios, care s-a \u00eentins pe durata a patru decenii, deoarece a necesitat \u00eentreruperi, Michelangelo a stat opt luni la Carara ca s\u0103 aleag\u0103 cele mai bune blocuri de marmur\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00a0Frescele Capelei Sixtine<\/em> au fost sfin\u021bite cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Tuturor Sfin\u021bilor, \u00een anul 1512, iar mul\u021bimea adunat\u0103 a r\u0103mas\u0103 mut\u0103 de \u00eenc\u00e2ntare \u00een fa\u021ba picturilor. Partea central\u0103 cuprinde nou\u0103 scene biblice: Dumnezeu desparte lumina de \u00eentuneric; Crearea a\u0219trilor; Dumnezeu desparte apele de p\u0103m\u00e2nt; Crearea lui Adam; Crearea Evei; P\u0103catul originar \u0219i izgonirea din rai; Jertfa adus\u0103 de Noe lui Dumnezeu; Potopul; Be\u021bia lui Noe. Laturile boltei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 sibile \u0219i proroci. La realizarea acestor picturi artistul a folosit culori rezistente \u0219i str\u0103lucitoare, care \u0219i-au rec\u0103p\u0103tat prospe\u021bimea dup\u0103 renovarea Capelei Sixtine<\/em> din \u00a01990.\u00a0 \u00a0\u00a0<\/p>\n

Pentru decorarea pere\u021bilor altarului, care avea o suprafa\u021b\u0103 de 17 metri lungime \u0219i 13, l\u0103\u021bime, a f\u0103cut primele schi\u021be \u00een 1534, dar s-a apucat de pictat \u00een vara anului 1536 \u0219i a finalizat lucrarea \u00een 1541, toamna. Tema a fost Judecata de apoi, iar realizarea pe m\u0103sur\u0103. Michelangelo a dat acestui act final al omenirii dimensiunile unei tragedii cosmice care transmite spaima \u0219i disperarea umanit\u0103\u021bii confruntate cu perspectiva condamn\u0103rii ve\u0219nice, \u00eens\u0103 m\u0103re\u021bia picturii a fost umbrit\u0103 ani de zile de prejudec\u0103\u021bile puritane ale epocii sale. Tabloul apocaliptic cu peste trei sute de personaje, dominat de figura lui Iisus Hristos \u00een ipostaza de Judec\u0103tor Suprem l-a surprins nepl\u0103cut pe papa Pius al IV-lea, care, acuz\u00e2ndu-l pe autor c\u0103 a \u00eenc\u0103lcat convenien\u021bele \u0219i catalog\u00e2nd opera drept \u201e pervers\u0103\u201d, \u00a0a poruncit s\u0103 se picteze o draperie menit\u0103 s\u0103 acopere goliciunile personajelor. Crea\u021bia lui Michelangelo a r\u0103mas ne\u00een\u021beleas\u0103 vreme de dou\u0103 secole, \u00eens\u0103 timpul i-a redat gloria meritat\u0103. Este considerat cel mai important artist din perioada de v\u00e2rf a Rena\u0219terii italiene (\u00eemp\u0103r\u021bind podiumul cu Leonardo da Vinci).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen general, lumea \u00eel recepteaz\u0103 pe Michelangelo ca sculptor \u0219i pictor, \u00eens\u0103, \u00een afara picturii, sculpturii, desenului \u0219i arhitecturii, geniul s\u0103u s-a manifestat \u0219i \u00een domeniul poeziei. Chiar dac\u0103 era foarte ocupat cu sculptura \u0219i pictura, sim\u021bea \u0219i nevoia expresiei verbale, uneori not\u00e2nd, \u00een timp ce lucra, pe un carton sau pe o foaie volant\u0103,\u00a0 catrene, fragmente de poezii, chiar poezii \u00eentregi, \u00een genul sonetului \u0219i al madrigalului. Aceste texte au circulat \u00een manuscris, \u00een timpul vie\u021bii sale, fiind cunoscute \u0219i adesea comentate \u00een prelegeri publice. Au fost tip\u0103rite postum, de nepotul s\u0103u, \u00een 1623, \u00eentr-o edi\u021bie incomplet\u0103 \u0219i \u201einfidel\u0103\u201d, din dorin\u021ba de a-i proteja memoria, \u201ec\u0103ci poezia lui Michelangelo e biografia spiritului s\u0103u zbuciumat. Umil \u0219i exaltat \u00een fa\u021ba celor pe care-i iubea, m\u00e2ndru \u0219i ferm \u00eenaintea celor \u00een gre\u0219eal\u0103, oric\u00e2t ar fi fost ei de puternici, omul care s-a mistuit cre\u00e2nd cuno\u0219tea doar marile dimensiuni ale artei \u0219i marile frenezii ale sim\u021birii.\u201d (Cornelia Comorovski, Literatura umanismului \u0219i rena\u0219terii, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1972). La moartea tat\u0103lui s\u0103u, \u00een 1534, scrie: \u201eCu to\u021bi sim\u021bim durerea, e comun\u0103,\/ Dar mare-i dup\u0103 felul fiec\u0103rui – \/ ori, Doamne, – o \u0219tii \u00een mine cum r\u0103sun\u0103!\u201d Spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, poezia lui devine medita\u021bie asupra iubirii, asupra timpului \u0219i mor\u021bii:<\/p>\n

\u00a0\u201e\u00cen ochii t\u0103i frumo\u0219i \u0219i calmi v\u0103zur\u0103\/ Seto\u0219ii ochi ai mei nu o himer\u0103,\/ Ci pe Acela care ne confer\u0103\/ Doar prin iubire propria-i natur\u0103…\u201d (sonetul LXXIX, dedicat lui Tommasso Cavalieri); \u201eDe\u0219i e\u0219ti sumbr\u0103, dulce noapte drag\u0103,\/\u00cen pacea ta sorbi ziua ce ne-asalt\u0103,\/Clarv\u0103z\u0103tor e cine te exalt\u0103;\/Cin\u2019 te cinste\u0219te are mintea-ntreag\u0103…\u201d (sonetul LXXVIII); \u201eVai mie, Doamne, Iat\u0103, m\u0103 tr\u0103dar\u0103\/ \u0218i zilele-mi ce fug spre ve\u0219nicie\/ \u0218i-oglinda tot mai dreapt\u0103 \u0219i amar\u0103!\u201d ( sonetul XLIX) \u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni s-a n\u0103scut pe 6 martie 1475,<\/strong> la Caprese Michelangelo \u00een \u00a0Republica Florentin\u0103. A fost fiul lui Lodovico di Buonarroti Simoni \u0219i al |Francisc\u0103i di Neri del Miniato Siena. Impresionanta sa carier\u0103 are r\u0103d\u0103cini \u00een copil\u0103rie. \u00centorc\u00e2ndu-se familia la Floren\u021ba, de unde era originar\u0103, p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i las\u0103 fiul \u00een grija unei doici. \u00cent\u00e2mplarea face ca aceasta s\u0103 fie fiic\u0103 \u0219i so\u021bie de pietrar. A\u0219a s-a n\u0103scut dragostea lui Michelangelo pentru marmur\u0103, iar dorin\u021ba p\u0103rin\u021bilor ca el s\u0103 fac\u0103 studii umanistice, nu \u00eel convinge, \u00een final abandon\u00e2nd \u0219coala. \u00cenceputurile picturii sunt legate de prietenia cu pictorul Francesco Granaci. Urmeaz\u0103 ucenicia cu Domenico Ghirlandao care la vremea aceea avea cel mai vestit atelier de pictur\u0103 din Floren\u021ba, dar nu abandoneaz\u0103 sculptura.<\/p>\n

V\u00e2rsta de 14 ani marcheaz\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 \u00een via\u021ba lui. \u00cencepe s\u0103 studieze sculptura cu Bertoldo di Giovani pe baza statuilor antice din gr\u0103dina lui Lorenzo de Medici, supranumit \u201eIl Magnifico\u201d. Acesta era conduc\u0103torul politic al Floren\u021bei, dar \u0219i protectorul artelor, iar \u00een palatul lui care devenise un important centru de cultur\u0103 umanist\u0103 Michelangelo a avut posibilitatea s\u0103 cunoasc\u0103 mul\u021bi arti\u0219ti, printre care, poetul Angelo Poliziano. \u00cen cei trei ani \u00een care locuie\u0219te la familia de Medici (1489 \u2013 1492), realizeaz\u0103 Lupta centaurilor<\/em> \u0219i Madona della Scala<\/em>. Dup\u0103 moartea lui Lorenzo Magnificul se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, \u00eens\u0103 evit\u0103 perioada tulbure instaurat\u0103 \u00een Floren\u021ba a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 se restabileasc\u0103 pacea, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een 1495. \u00centre timp, c\u0103l\u0103tore\u0219te la Vene\u021bia \u0219i la Bologna \u0219i mai realizeaz\u0103 trei sculpturi pentru catedrala San Petronio. \u00centors la Floren\u021ba, sculpteaz\u0103 Il bambino<\/em>, \u00een timp ce Savonarola condamna \u00een predicile sale luxul \u0219i imoralitatea.<\/p>\n

Ajunge pentru prima dat\u0103 la Roma \u00een 1496 \u0219i prime\u0219te c\u00e2teva comenzi de sculptur\u0103 din partea cardinalului Riario \u0219i a bancherului Jacopo Galli, printre care Bachus beat<\/em>. Tot atunci sculpteaz\u0103 Piet\u00e0.<\/em><\/p>\n

Revine la Floren\u021ba \u00een 1501 \u0219i sculpteaz\u0103 statuia lui David.<\/em> Din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 \u0219i alte opere de sculptur\u0103 \u0219i pictur\u0103, printre care\u00a0 Tondo Doni<\/em> \u0219i Tondo Pitti.<\/em><\/p>\n

Anul 1505 \u00eei aduce o comand\u0103 foarte important\u0103 de la papa Iuliu al doilea, mausoleul<\/em> pe care l-a dev\u00e2r\u0219it \u00een 40 de ani. \u0218i tot Papa Iuliu al doilea l-a \u00eens\u0103rcinat, \u00een 1508, s\u0103 picteze bolta Capelei Sixtine<\/em>. \u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 alte sculpturi \u0219i picturi (Moise<\/em>, \u00een 1515, Sclav murind<\/em>, \u00een 1516), \u00een 1521 \u00eencepe lucr\u0103rile la cavoul familiei Medici. E pu\u021bin spus c\u0103 era apreciat, i se spunea Il Divino<\/strong>. \u00centre timp Floren\u021ba e din nou, pentru scurt timp, republic\u0103, iar Michelangelo prime\u0219te func\u021bia de inspector al fortifica\u021biilor. De Medici revin la putere \u0219i papa Clement al VII-lea \u00eei trece cu vederea participarea activ\u0103 la ap\u0103rarea ora\u0219ului asediat. Michelangelo se-ntoarce la lucr\u0103rile desf\u0103\u0219urate \u00een biserica San Lorenzo \u0219i la finisarea cavourilor faminiei de Medici.<\/p>\n

\u00cen 1534, papa Clement al VII-lea \u00eel aduce la Roma s\u0103 picteze pere\u021bii altarului din Capela Sixin\u0103<\/em>. \u00a0R\u0103m\u00e2ne la Roma p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii.<\/p>\n

\u00cen 1548, prime\u0219te de la pap\u0103 comanda de a continua construirea\u00a0 catedralei \u00eencepute de Bramante \u0219i este numit \u201earhitect \u0219ef \u0219i constructor al bazilivaca I Petru\u201d. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii se ocup\u0103 mai mult de arhitectur\u0103: termin\u0103 construc\u021bia palatului Farnese, execut\u0103 planurile pentru sistematizarea pie\u021bii Capitoliului \u0219i pentru cupola Bazilicii Sf\u00e2ntul Petru. Ultimele sale sculpturi trateaz\u0103 din nou tema Piet\u00e0<\/em> (pentru Domul din Floren\u021ba \u0219i altele).<\/p>\n

Michelangelo Buonarroti moare la Roma, la 18 februarie 1564. \u00a0Avea de 88 de ani. Conform dorin\u021bei exprimate anterior, corpul s\u0103u este dus la Floren\u021ba \u0219i depus \u00eentr-o cript\u0103 a bisericii Santa Croce.\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Referin\u021be bibliografice:<\/p>\n

Cornelia Comorovski, Literatura umanismului \u0219i rena\u0219terii, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1972<\/p>\n

https:\/\/ro.wikipedia.org<\/a><\/p>\n

https.\/\/www.libertatea.ro<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Hans Christian Andersen <\/strong><\/h3>\n

2 aprilie 2025 \u00a0–\u00a0 220 de ani de la na\u0219terea povestitorului danez <\/strong><\/h4>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00cen concep\u021bia lui Andersen, exist\u0103 anumite lucruri care trebuie respectate: fapta bun\u0103, suferin\u021bele celor umili, munca modest\u0103 \u0219i sentimentele curate, armonia vie\u021bii familiale, \u00eentreaga natur\u0103 cu lumea ei vegetal\u0103 \u0219i animal\u0103.\u201d (Ovidiu Drimba)<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dac\u0103 vizitezi ora\u0219ul Odense din Danemarca, te \u00eent\u00e2mpin\u0103 la tot pasul statuete \u00een fa\u021ba c\u0103rora, oric\u00e2t ai fi de gr\u0103bit, sim\u021bi c\u0103 trebuie s\u0103 te opre\u0219ti \u0219i s\u0103 te \u00eentorci cu g\u00e2ndul la copil\u0103rie, fiindc\u0103 te-ai \u00eent\u00e2lnit cu lumea personajelor din pove\u0219tile lui Hans Christian Andrsen. A fost modul locuitorilor acestui ora\u0219 de a-l omagia pe scriitorul care i-a f\u0103cut cunoscu\u021bi \u00een lume. Personajul\u00a0 Mica siren\u0103<\/em> a devenit un simbol al ora\u0219ului Copenhaga, prin statueta de broz creat\u0103 de de sculptorul Edvard Eriksen. Personajele sale nu sunt doar eroi na\u021bionali, ci \u0219i eroi de benzi desenate \u0219i chiar mai mult de at\u00e2t. Povestea Lebedele<\/em> a devenit surs\u0103 de inspira\u021bie pentru libretul baletului Lacul lebedelor<\/em>, a c\u0103rui muzic\u0103 a fost compus\u0103 de Piotr Ilici Ceaikovski.<\/p>\n

Pove\u0219tile lui au fost traduse \u00een peste 100 de limbi \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie publicate \u00een milioane de exemplare \u00een \u00eentreaga lume. Printre ele, cele mai iubite de copii sunt: Dege\u021bica, Mica siren\u0103,<\/em> Hainele cele noi ale \u00eemp\u0103ratului, Lebedele, Povestea sold\u0103\u021belului de plumb, Privighetoarea,<\/em> R\u0103\u021bu\u0219ca cea ur\u00e2t\u0103, Pantofiorii cei ro\u0219ii, Feti\u021ba cu chibrituri, Bradul, Ceainicul, Omul de z\u0103pad\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00cen memoria sa, Consiliul Interna\u021bional al C\u0103r\u021bii pentru Copii \u0219i Tineret acord\u0103, o dat\u0103 la doi ani, prestigiosul premiu Hans Christian Andersen, numit \u0219i Micul Premiu Nobel, autorilor de c\u0103r\u021bi pentru copii (\u00eencep\u00e2nd cu anul 1956) \u0219i ilustratorilor de c\u0103r\u021bi pentru copii (din 1966), recompens\u00e2nd creatorii care au contribuit semnificativ la dezvoltarea literaturii pentru copii. \u00cencep\u00e2nd cu 1967, acela\u0219i Consiliu Interna\u021bional al C\u0103r\u021bii pentru Copii \u0219i Tineret a decis s\u0103rb\u0103torirea Zilei Interna\u021bionale a C\u0103r\u021bii pentru Copii, \u00een fiacare an, pe 2 aprilie, data na\u0219terii povestitorului supranumit \u201eregele basmului\u201d.<\/p>\n

\u00a0Hans Christian Andersen s-a n\u0103scut la 2 aprilie 1805, \u00een or\u0103\u0219elul-port Odense, aflat pe insula F\u00fchnen, din Danemarca, \u00eentr-o familie modest\u0103, tat\u0103l \u2013 cizmar, iar mama \u2013 sp\u0103l\u0103toreas\u0103.\u00a0 A fost singurul copil al p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, travers\u00e2nd o copil\u0103rie plin\u0103 de greut\u0103\u021bi, de\u0219i p\u0103rin\u021bii erau foarte muncitori \u0219i devota\u021bi familiei. A \u00eencercat de mic s\u0103 \u00eenve\u021be diverse meserii lucr\u00e2nd \u00eentr-o \u021bes\u0103torie, la o fabric\u0103 de tutun, \u00eentr-o farmacie, dar de mic a demonstrat inteligen\u021b\u0103 \u0219i o imagina\u021bie sclipitoare. A fost pasionat de lecturi \u0219i de teatru, tat\u0103l s\u0103u, care absolvise \u0219coala primar\u0103, i-a cultivat dragostea de carte. Tot \u00een copil\u0103rie se familiarizeaz\u0103 cu obiceiurile populare \u0219i supersti\u021biile pe care le valorific\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een basmele sale.<\/p>\n

La 14 ani r\u0103m\u00e2ne orfan de tat\u0103, cu o mul\u021bime de probleme, dar \u0219i cu o puternic\u0103 dorin\u021b\u0103 de afirmare. Peste ani, vorbind despre sine, spune: \u201eDac\u0103 biet copil s\u0103rman \u0219i singur, a\u0219 fi \u00eent\u00e2lnit \u00een cale o Z\u00e2n\u0103 puternic\u0103 ce mi-ar fi spus: Alege-\u021bi drumul…Ce vrei s\u0103 ajungi? Te voi sf\u0103tui \u0219i te voi c\u0103l\u0103uzi!,<\/em> soarta mea n-ar fi putut s\u0103 fie mai fericit\u0103 \u0219i nici mai cu \u00een\u021belepciune r\u00e2nduit\u0103. Povestea vie\u021bii mele va ar\u0103ta ceea ce mi-a ar\u0103tat \u0219i mie \u2013 c\u0103 exist\u0103 o soart\u0103 pentru fiecare.\u201d<\/p>\n

\u00cen 1818 pleac\u0103 la Copenhaga. \u00ce\u0219i dorea s\u0103 devin\u0103 c\u00e2nt\u0103re\u021b sau actor de balet, dar se confrunt\u0103 cu\u00a0 nereu\u0219ite \u0219i deziluzii p\u00e2n\u0103-n momentul c\u00e2nd norocul \u00eei scoate \u00een cale oameni care \u00eei schimb\u0103 cursul vie\u021bii, sus\u021bin\u00e2ndu-l s\u0103 fac\u0103 studii gimnaziale, liceale \u0219i universitare. Familiile Collin \u0219i Wulff. La vremea aceea, Jonas Collin era unul dintre directorii Teatrului Regal din Copenhaga.<\/p>\n

\u00cencepe s\u0103 scrie \u00eenc\u0103 din timpul studiilor gimnaziale, pe la \u00eenceputul anilor 20 ai secolului XIX. Public\u0103 \u00een revista The Copenhagen Post<\/strong> poezia Copilul muribund<\/em>, iar \u00een 1822, prima povestire, Fantoma<\/em>. \u00cen 1829, O plimbare pe jos, de la canalul Holmen la cap\u0103tul dinspre<\/em> miaz\u0103noapte al insulei Amoger.<\/em> \u00cen acela\u0219i an debuteaz\u0103 \u00een teatru cu vodevilul Amorul pe turnul<\/em> Nicolai.<\/em><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anii \u201930, se dedic\u0103 doar scrisului, \u00eencerc\u00e2nd cele mai diverse genuri literare. Public\u0103 poezii \u00een volumul Poeme<\/em> (1830), comedii u\u0219oare, romane cu caracter liric \u0219i confesiv\u00a0 – Improvizatorul,<\/em> (1835), O.T<\/em> (1836), Numai un violonist<\/em> (1837), Dou\u0103 baronese<\/em> (1840), A fi sau a nu fi<\/em> (1849), Peter cel norocos<\/em> (1870). Acesta e ultimul s\u0103u roman, o poveste sentimental\u0103, cu implica\u021bii autobiografice. De asemenea, numeroase impresii de c\u0103l\u0103torie, care au o leg\u0103tur\u0103 tot cu protectorul s\u0103u Jonas Collin. La sugestuia acestuia, regele \u00eei ofer\u0103 o pensie de 400 de taleri, ceea ce \u00eei permite s\u0103 c\u0103l\u0103toresc\u0103. Viziteaz\u0103 peste 30 de \u021b\u0103ri europene, ajunge \u0219i pe meleagurile noastre \u00een toamna anului 1840. Contemporanii s\u0103i \u00eel ironizeaz\u0103 numindu-l \u201eDomnul Europa\u201d.<\/p>\n

\u00cen timpul acestor c\u0103l\u0103torii are ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 personalit\u0103\u021bi ale \u0219tiin\u021bei \u0219i culturii europene, printre care V. Hugo, H. de Balzac, Ch. Dickens, F. Liszt. Ulterior public\u0103\u00a0 impresiile de c\u0103l\u0103torie \u00een jurnalul Bazarul unui poet<\/em>, dar \u0219i \u00een alte volumne: Memorii de c\u0103l\u0103torie \u00een Grecia<\/em>, Orient \u0219i \u021b\u0103rile dun\u0103rene<\/em> (1842), scrierea autobiografic\u0103\u00a0 Povestea vie\u021bii mele<\/em> (1855). Povestea de succes Mica siren\u0103<\/em> i-a inspirat-o c\u0103l\u0103toria \u00een Italia.<\/p>\n

A fost un scriitor prolific. \u00cen perioada 1835 \u2013 1872, a scris peste 180 de povestiri, pove\u0219ti \u0219i basme, adunate \u00een volumele: Pove\u0219ti istorisite copiilor<\/em> (1835), Carte cu chipuri f\u0103r\u0103 chipuri<\/em> (1839), Basme noi<\/em> (1843 \u2013 1848), Povestiri <\/em>(1852), Noi basme si povestiri<\/em> ( 1858 \u2013 1872).<\/p>\n

\u00cen ciuda operei bogate, nu romanele i-au\u00a0 asigurat gloria, ci basmele \u0219i pove\u0219tile scrise \u00eentr-un stil original, diferit de cel al vremii. Din cele 150 de pove\u0219ti scrise de Andersen, doar c\u00e2teva sunt relat\u0103ri ale basmelor populare. Celelalte prezint\u0103 propria lume interioar\u0103, autorul reg\u0103sindu-se \u00een cele mai importante personaje. Basmele i-au adus recunoa\u0219terea \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii, fiind traduse \u0219i r\u0103sp\u00e2ndite oral \u00een diverse \u021b\u0103ri. Avea 50 de ani c\u00e2nd a fost declarat cet\u0103\u021bean de onoare al ora\u0219ului s\u0103u natal, Odense. A murit la 4 august 1875, \u00een casa unor prieteni apropia\u021bi de la \u021bar\u0103, l\u00e2ng\u0103 Copenhaga.<\/p>\n

Dincolo de condi\u021bia de scriitor, Hans Christian Andersen a fost un om complex, un vizionar, a\u0219a cum \u00eel prezint\u0103 Grete Tartler: \u201ecine \u0219i-ar fi putut \u00eenchipui c\u0103 \u00een scriitorul fantast se ascunde un temperament de reporter, un jurnalist atent la tot ce e nou \u00een epoc\u0103\u00a0 – fotografie, tren, vapor cu aburi, telegraf, electromagnetism \u2013 care viseaz\u0103 c\u0103 Eoropa va putea fi v\u0103zut\u0103 \u00een doar c\u00e2teva zile cu o ma\u0219in\u0103 de zbor sau c\u0103 Liszt, concert\u00e2nd \u00een Germania, va putea fi ascultat de la Copenhaga?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Referin\u021be bibliografice:<\/p>\n

https:\/\/ro. Wikipedia.org<\/p>\n

https:\/\/www.cartepedia.ro<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.bncreanga.md<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Michelangelo Buonarroti \u2013 550 de ani de la na\u0219tere \u201ePo\u021bi s\u0103 cite\u0219ti toate tratatele despre frumuse\u021bea sublim\u0103, \u0219i tot nu vei \u00een\u021belege aceast\u0103 no\u021biune. Intr\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Capela Sixtin\u0103 \u0219i rote\u0219te-\u021bi privirea: aici vei descoperi frumuse\u021bea \u00een esen\u021ba ei pur\u0103\u201d( … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-403","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/403","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=403"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":406,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/403\/revisions\/406"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}