Tr\u0103im \u00eentr-o lume care se schimb\u0103 mai repede ca niciodat\u0103 \u0219i ne confrunt\u0103m cu provoc\u0103ri f\u0103r\u0103 precedent, iar viitorul se anun\u021b\u0103 tot mai complex. Este aproape imposibil de imaginat cum se va transpune \u00een practic\u0103 aceast\u0103 complexitate a lui, din moment ce ne g\u0103sim greu locul \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n
Provoc\u0103rile revolu\u021bionare care se petrec \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnic\u0103, precum \u0219i globalizarea economic\u0103 influen\u021beaz\u0103 mediul de afaceri \u0219i pia\u021ba muncii.<\/p>\n
\u00centre crizele economice care afecteaz\u0103 pia\u021ba locurilor de munc\u0103, pentru milioane de tineri viitorul pare sumbru \u0219i disperat. Nu au de lucru \u0219i nici perspective \u00een acest sens. Rata \u0219omajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor a fost mult mai mare dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor. Nu este vorba numai despre num\u0103rul locurilor de munc\u0103, ci \u0219i despre calitatea acestora.<\/p>\n
Solu\u021bia const\u0103 \u00eentr-o preg\u0103tire profesional\u0103 mai bun\u0103 \u0219i un sistem mai bun de educa\u021bie. Este necesar nu numai ca un num\u0103r tot mai mare dintre copii s\u0103 urmeze cursurile \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, ci \u0219i ca ace\u0219tia s\u0103 primeasc\u0103 educa\u021bia corect\u0103. Capacitarea de inovare \u0219i de adaptare la schimbare nu mai este un lux, ci o necesitate.<\/p>\n
P\u0103rin\u021bii vor ca educa\u021bia s\u0103-i ajute pe tineri s\u0103-\u0219i descopere talentele cu care sunt \u00eenzestra\u021bi \u0219i s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 care s\u0103 aib\u0103 un sens \u0219i-un scop. S\u0103 devin\u0103 independen\u021bi din punct de vedere economic.<\/p>\n
De-a lungul celor c\u00e2teva secole de industrializare, din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni s-au mutat de la sat la ora\u0219 schimb\u00e2ndu-\u0219i cu totul stilul de via\u021b\u0103, \u00een ideea de a tr\u0103i mai bine \u0219i mai u\u0219or, dar radiografia societ\u0103\u021bii spune altceva.<\/p>\n
\u201eTr\u0103im \u00een dou\u0103 lumi. O lume interioar\u0103 a con\u0219tiin\u021bei personale \u0219i o lume exterioar\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor materiale.\u201d (Robinson, O lume ie\u0219it\u0103 din min\u021bi, Editura Publica 2011, p.242) Iar uneori suntem singuri \u00een am\u00e2ndou\u0103. Societatea de consum i-a oferit omului tot ce are nevoie din punct de vedere material, dar i-a accentuat izolarea. Beneficiind \u00een propria locuin\u021b\u0103 de toate progresele tehnicii, omul se simte independent \u0219i nu mai are nevoie de ceilal\u021bi.<\/p>\n
Dar modul nostru de a vedea lumea e profund influen\u021bat de modalit\u0103\u021bile prin care rela\u021bion\u0103m cu ceilal\u021bi oameni \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prin folosirea \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea reprezent\u0103rilor pe care le-am creat \u00eempreun\u0103. Fiecare dintre noi are propria via\u021b\u0103, dar ceea ce cre\u0103m este \u00een comun cu ceilal\u021bi.<\/p>\n
Despre acest pericol major al izol\u0103rii omului \u00een societatea actual\u0103, trage un semnal de alarm\u0103 \u0219i biserica: \u201eTr\u0103im, iubite cititorule, \u00eentr-o lume foarte alienat\u0103. Dar aceasta nu este o noutate. Ceea ce este esen\u021bial e: cum ne raport\u0103m la aceast\u0103 provocare noi, cre\u0219tinii… cum reu\u0219im noi s\u0103 travers\u0103m duhovnice\u0219te aceast\u0103 lume \u0219i aceste vremuri, f\u0103r\u0103 a ne v\u0103t\u0103ma suflete\u0219te, f\u0103r\u0103 a ne pierde pe noi sau pe cei dragi ai no\u0219tri?\u201d ( P\u0103rintele Episcop Macarie).<\/p>\n
Izolarea, impus\u0103 de contextul de via\u021b\u0103 sau c\u0103utat\u0103 la un moment dat, \u00eenseamn\u0103 singur\u0103tate \u0219i are efecte nocive asupra omului, indiferent de cauzele \u0219i de formele ei.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, singur\u0103tatea \u00een mijlocul celorlal\u021bi a devenit o problem\u0103 a marilor ora\u0219e, \u00eentruc\u00e2t civiliza\u021bia urban\u0103 faciliteaz\u0103 izolarea. Societatea prezentului este foarte mobil\u0103. Pentru a ajunge la locul de munc\u0103, oamenii se deplaseaz\u0103 pe distan\u021be foarte mari, \u00een alt cartier sau \u00een alt ora\u0219, \u00een care prezen\u021ba colectiv\u0103 invadeaz\u0103 spa\u021biul personal. Tr\u0103ind \u00eentr-un ora\u0219 mare, e\u0219ti \u00een situa\u021bia de a merge ore \u00eentregi prin mul\u021bime f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219ti o fa\u021b\u0103 cunoscut\u0103. \u00cen acela\u0219i timp ai sentimentul c\u0103 e\u0219ti \u00eenghi\u021bit de mul\u021bimea anonim\u0103, c\u0103 aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 colectiv\u0103 din jurul t\u0103u \u00ee\u0219i invadeaz\u0103 spa\u021biul personal.<\/p>\n
La fel de bine se poate vorbi \u0219i despre singur\u0103tatea la locul de munc\u0103. Societatea modern\u0103 a accentuat procesul de scindare dintre genera\u021bii. Fiecare grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103 are lumea ei, \u00een care ceilal\u021bi nu-\u0219i au locul, ceea ce a dus la izolarea unui num\u0103r tot mai mare de persoane, \u00een special v\u00e2rstnici.<\/p>\n
\u00cen al doilea r\u00e2nd, o alt\u0103 fa\u021b\u0103 a singur\u0103t\u0103\u021bii este aceea cu tine \u00eensu\u021bi, cu care te confrun\u021bi c\u00e2nd, la sf\u00e2r\u0219itul zilei, te \u00eentorci acas\u0103. Dac\u0103 locuie\u0219ti singur, nu te a\u0219teapt\u0103 nimeni cu care s\u0103 po\u021bi schimba o vorb\u0103. Nu te \u00eent\u00e2lne\u0219ti pe scar\u0103 cu vecinii sau dac\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u0219ti, te rezumi la salut. Nu-i cau\u021bi. Nici ei nu te caut\u0103. Trec s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care petreci orele de la sf\u00e2r\u0219itul zilei f\u0103r\u0103 s\u0103 comunici, iar la un moment dat \u021bi se pare o situa\u021bie normal\u0103. V\u0103zut\u0103 din afar\u0103, aceast\u0103 prezentare de fapte pare o exagerare, dar ea reprezint\u0103 o problem\u0103 real\u0103 pentru tot mai mul\u021bi locuitori ai ora\u0219elor.<\/p>\n
Fenomenul singur\u0103t\u0103\u021bii \u00eei afecteaz\u0103 pe oameni \u00een plan profesional \u0219i familial. Nu mai e timp de luat masa \u00eempreun\u0103, nici de f\u0103cut conversa\u021bie. Afecteaz\u0103 \u0219i cuplurile. Partenerii de c\u0103s\u0103torie ajung s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 fiecare \u00een universul lui, \u00eent\u00e2lnindu-se tot mai pu\u021bin. Singur\u0103tatea \u00een doi e una din cele mai amare forme de singur\u0103tate. \u0218i familiile monoparentale se confrunt\u0103 cu sentimentul singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n
Rata divor\u021burilor e mai mare ca oric\u00e2nd, \u00een special \u00een r\u00e2ndul tinerilor. \u00cen cele mai multe cazuri, c\u00e2\u0219tigul se m\u0103soar\u0103 \u00een singur\u0103tate \u0219i nesiguran\u021b\u0103. Exist\u0103 \u0219i interpret\u0103rile potrivit c\u0103rora op\u021biunea pentru divor\u021b se manifest\u0103 ca un progres al individului fa\u021b\u0103 de constr\u00e2ngerile societ\u0103\u021bii.<\/p>\n
Via\u021ba adolescen\u021bilor se petrece \u00een fa\u021ba calculatorului, \u00een camera lor. Dincolo de sentimentul c\u0103 nu sunt \u00een\u021bele\u0219i de adul\u021bi, specific v\u00e2rstei, \u0219i de predispozi\u021bia la singur\u0103tate, sunt marca\u021bi de dramele care se petrec \u00een familii.<\/p>\n
\u00cen concluzie, omul e o fiin\u021b\u0103 social\u0103. Nevoia sa de comunicare este fundamental\u0103 \u0219i \u00eei asigur\u0103 echilibrul. \u00cen acela\u0219i timp, o anume singur\u0103tate este inerent\u0103 condi\u021biei umane. Trebuie s\u0103 ne asum\u0103m acea parte din noi pe care nu putem s\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im cu ceilal\u021bi. Dar izolarea nu e benefic\u0103 pentru om. A nu fi apropiat de ceilal\u021bi, a nu te mai sim\u021bi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ei reprezint\u0103 un fel de alienare. Sentimentul de izolare \u00een mijlocul semenilor \u00eel define\u0219te pe omul modern.<\/p>\n
Tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 a comunic\u0103rii, via\u021ba noastr\u0103 e alc\u0103tuit\u0103 din apeluri pe telefon, SMS-uri, e-mailuri, re\u021bele sociale online, dar oamenii, indiferent de v\u00e2rst\u0103, se simt mai singuri dec\u00e2t oric\u00e2nd.<\/p>\n
Profesorul Marshall McLuhan atr\u0103gea aten\u021bia \u00eenc\u0103 din anii 80 c\u0103 valul mare de informa\u021bii electronice va izola oamenii. E un paradox faptul c\u0103 lipsa de comunicare apare tocmai \u00een aceast\u0103 er\u0103 \u00een care mijloacele de comunicare \u0219i \u0219tiin\u021bele comunic\u0103rii cunosc o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n
\u00cen societatea modern\u0103, tulbur\u0103rile psiho-somatice mentale sau nervoase, cauzate de singur\u0103tate sunt tot mai numeroase. Singur\u0103tatea alimenteaz\u0103 alcoolismul, m\u00e2ncatul \u00een exces, consumul de droguri, promiscuitatea \u0219i suicidul. Noile modalit\u0103\u021bi de comunicare \u00eencurajeaz\u0103 promiscuitatea. Se dezvolt\u0103 obiceiuri \u0219i manii care pot face r\u0103u societ\u0103\u021bii.<\/p>\n
Studii mai vechi \u0219i mai noi au dezb\u0103tut pe larg subiectul singur\u0103t\u0103\u021bii. Iar rezultatul a fost c\u0103 folosirea exagerat\u0103 a internetului poate duce la izolare social\u0103 \u0219i la depresie, \u00eentruc\u00e2t acesta \u00eenlocuie\u0219te formele directe de comunicare. Comunicarea direct\u0103, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, este cea care consolideaz\u0103 o comunitate \u0219i asigur\u0103 o evolu\u021bie normal\u0103, dar cultivarea unor rela\u021bii interumane cordiale este limitat\u0103 de ritmul trepidat al vie\u021bii.<\/p>\n
\u00centrebarea momentului este: Poate ie\u0219i omul modern din aceast\u0103 izolare? R\u0103spunsul dat de mul\u021bi psihologi este c\u0103 solu\u021bia se afl\u0103 \u00een capacitatea de comunicare a omului, dar primul pas \u00een lupta cu izolarea este con\u0219tientizarea situa\u021biei cu care se confrunt\u0103. Apoi, identificarea cauzelor. Omul trebuie s\u0103 con\u0219tientizeze izolarea care apare chiar \u0219i atunci c\u00e2nd e\u0219ti \u00eenconjurat de ceilal\u021bi. Demersul nu este pentru negarea avantajelor pe care ni le-au adus progresele \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnicii. Mijloacele de comunicare modern\u0103 fac parte din via\u021ba noastr\u0103 \u0219i a\u0219a trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, dar s\u0103 nu facem din ele un scop \u00een sine. S\u0103 nu ne consider\u0103m invincibili.<\/p>\n
\u00centre timp, ne continu\u0103m via\u021ba. \u00cen spa\u021bii publice ne sim\u021bim tot mai asalta\u021bi de c\u0103tre ceilal\u021bi. Cople\u0219i\u021bi de imagini \u0219i sunete. Iar c\u00e2nd r\u0103m\u00e2nem cu noi \u00een\u0219ine, suferim de absen\u021ba comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Mariana Al-Saleh<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Tr\u0103im \u00eentr-o lume care se schimb\u0103 mai repede ca niciodat\u0103 \u0219i ne confrunt\u0103m cu provoc\u0103ri f\u0103r\u0103 precedent, iar viitorul se anun\u021b\u0103 tot mai complex. Este aproape imposibil de imaginat cum se va transpune \u00een practic\u0103 aceast\u0103 complexitate a lui, din … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti