{"id":313,"date":"2025-11-12T17:13:58","date_gmt":"2025-11-12T17:13:58","guid":{"rendered":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=313"},"modified":"2025-11-12T17:13:58","modified_gmt":"2025-11-12T17:13:58","slug":"din-viata-arethiei-tatarescu-la-gorj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/?p=313","title":{"rendered":"Din via\u021ba Arethiei T\u0103t\u0103rescu la Gorj"},"content":{"rendered":"\n

Adina Andri\u021boiu<\/em><\/strong><\/p>\n

Se \u00eemplinesc, pe 16 noiembrie 2025, 136 de ani de la na\u0219terea Arethiei T\u0103t\u0103rescu. Viitoarea mare doamn\u0103, care va influen\u021ba decisiv via\u021ba cultural\u0103 \u0219i social\u0103 a Gorjului \u00eentre anii 1920 \u0219i 1945, s-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti, ca fiic\u0103 a lui Gheorghe Pite\u0219teanu, rentier \u0219i a Mariei Pite\u0219teanu, n\u0103scut\u0103 Mavracki. Dup\u0103 decesul tat\u0103lui, atunci c\u00e2nd avea doar opt ani, va pleca \u00eempreun\u0103 cu bunica \u0219i cei doi fra\u021bi \u00een Belgia.<\/p>\n

Pentru tinerele domni\u0219oare din familiile avute, uzan\u021bele educa\u021bionale ale vremii impuneau studiul artelor, astfel c\u0103 Arethia, dup\u0103 ce-\u0219i \u00eencheie studiile secundare, va absolvi Conservatorul Regal din Bruxelles, sec\u021bia de muzic\u0103 – pian, dar \u0219i pictura, care o pasiona \u00een mod deosebit.<\/p>\n

Cei patru au revenit \u00een \u021bar\u0103 \u00een anul 1916, dar fiind r\u0103zboi, nu au mers la Bucure\u0219ti, ci la o pensiune din Tismana[1]<\/a>, jude\u021bul Gorj \u0219i apoi la Craiova. La M\u00e2n\u0103stirea Tismana, dup\u0103 cum \u00ee\u0219i amintea Sanda T\u0103t\u0103rescu-Negropontes, Arethia l-a cunoscut pe t\u00e2n\u0103rul sublocotenent Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, cantonat la un regiment din zon\u0103.
\"\"<\/p>\n

De\u0219i nu era deloc un moment prielnic \u00eenceperii unei vie\u021bi de cuplu, fiind zilele \u00een care Rom\u00e2nia intra \u00een r\u0103zboi ca \u021bar\u0103 combatant\u0103 al\u0103turi de for\u021bele Antantei, Arethia Pite\u0219teanu va decide, totu\u0219i, s\u0103 accepte cererea \u00een c\u0103s\u0103torie a t\u00e2n\u0103rului avocat Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, fiul generalului de armat\u0103 Nicolae T\u0103t\u0103rescu. La vremea la care cei doi tineri f\u0103cuser\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103, ambele familii aveau domiciliul \u00een Craiova, a\u0219a cum reiese din actul de c\u0103s\u0103torie, \u00eencheiat la data de 14 octombrie 1916, \u00een capitala Doljului.<\/p>\n

Referitor la data c\u0103s\u0103toriei Arethiei cu Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, nu putem s\u0103 nu sesiz\u0103m o uimitoare coinciden\u021b\u0103: \u00een aceea\u0219i zi de 14 octombrie 1916, la Podul Ferdinand de peste Jiu, se d\u0103dea r\u0103sun\u0103toarea b\u0103t\u0103lie dintre popula\u021bia civil\u0103 a ora\u0219ului \u0219i trupele germane, care inten\u021bionau s\u0103 ocupe ora\u0219ul. \u00cenfruntarea respectiv\u0103 a r\u0103mas cunoscut\u0103 \u00een istoria Primului R\u0103zboi Mondial ca \u201eLupta de la Podul Jiului\u201d, iar ora\u0219ului T\u00e2rgu Jiu i-a fost conferit\u0103 \u00een august 1933, de c\u0103tre M.S. Regele Carol al II-lea, Medalia \u201eVirtutea Militar\u0103\u201d de r\u0103zboi cls. I.<\/p>\n

Este evident c\u0103 aceast\u0103 simultaneitate a fost un factor care a contribuit mult la ac\u021biunile viitoare ale Arethiei, din pozi\u021bia de pre\u0219edint\u0103 a Ligii Femeilor Gorjene: ridicarea Mausoleului Ecaterinei Teodoroiu \u00een fa\u021ba Prim\u0103riei ora\u0219ului, amenajarea casei memoriale a eroinei din cartierul V\u0103deni, \u0219i mai mult dec\u00e2t orice, invitarea lui Br\u00e2ncu\u0219i la T\u00e2rgu Jiu, concretizat\u0103 \u00een ridicarea capodoperei sale universale, Calea Eroilor. Aceast\u0103 cale \u00ee\u0219i are originea chiar pe malul Jiului, acolo unde s-a desf\u0103\u0219urat remarcabila lupt\u0103, celebrat\u0103 anual de t\u00e2rgujieni, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

Despre starea material\u0103 a Arethiei, pe site-ul \u201eAmintiri din comunism\u201d g\u0103sim urm\u0103toarea observa\u021bie: \u201e\u00cen 1916, anul mor\u021bii tat\u0103lui s\u0103u,\u00a0Gheorghe T\u0103t\u0103rescu\u00a0s-a c\u0103s\u0103torit cu\u00a0Aretia Pite\u0219teanu, o femeie cu stare, binev\u0103zut\u0103 \u00een societatea vremii, dintr-o familie \u00eenrudit\u0103 cu neamuri boiere\u0219ti din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial,\u00a0Aretia\u00a0s-a instalat la\u00a0Poiana Gorj, de unde a pus bazele unei societ\u0103\u021bi de binefacere, \u00een scopul rena\u0219terii me\u0219te\u0219ugurilor populare oltene\u0219ti, precum \u021besutul covorului \u0219i al broderiei, \u00eenfiin\u021b\u00e2nd \u0219i un atelier de covoare oltene\u0219ti, cu modele relativ stilizate, adaptate la noua form\u0103 de mobilier\u201d.<\/p>\n

Mo\u0219ia de la Poiana \u0219i Cula Poenaru au fost achizi\u021bionate de Gheorghe T\u0103t\u0103rescu de la familia Carabatescu.<\/p>\n

Cula fusese \u00een\u0103l\u021bat\u0103 \u00een jurul anului 1790 de c\u0103tre negustorul Dobre S\u00e2rbu din T\u00e2rgu Jiu. Dup\u0103 1820 a intrat \u00een posesia lui Dinc\u0103 Poenaru (cula este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Cula Poenaru), apoi a lui Dinc\u0103 Schileru \u015fi Paulina Carabatescu. Din 1919, cl\u0103direa a fost cump\u0103rat\u0103 de c\u0103tre Arethia \u015fi Gheorghe T\u0103t\u0103rescu[2]<\/a>.\u00a0\u00cen anii r\u0103zboiului (1916-1918), cula a fost bombardat\u0103 de nem\u021bi, astfel c\u0103 ultimul cat fusese distrus. Neav\u00e2nd banii necesari s\u0103 \u00eel repare atunci, familia T\u0103t\u0103rescu a p\u0103strat doar parterul \u0219i primul etaj[3]<\/a>. Ini\u021bial, avea trei caturi, prezent\u00e2nd caracteristicile unei case de ap\u0103rare \u0219i de locuit, cunoscut\u0103 sub denumirea de \u00abcul\u0103\u00bb.<\/p>\n

\"\"Sanda T\u0103t\u0103rescu-Negropontes \u00ee\u0219i aducea aminte c\u0103 \u201eneav\u00e2nd suficient loc, mama a transformat parterul \u00een cas\u0103 de locuit, \u0219i etajul. Deci erau am\u00e2ndou\u0103 caturile locuibile. \u0218i tot acolo, g\u0103sind mama la Bucure\u0219ti, adus\u0103 pentru Muzeul Satului din Bucure\u0219ti, o a doua cas\u0103 a lui Antonie Mogo\u0219[4]<\/a>, a cump\u0103rat-o, a adus-o la Poiana \u0219i a modernizat-o, pentru c\u0103 avea baie, ap\u0103, \u0219i a f\u0103cut o pivni\u021b\u0103 foarte frumoas\u0103, \u00een care st\u0103team foarte des pentru c\u0103 era o pivni\u021b\u0103, am zice noi, \u00een zilele noastre, bar. Dar nu era deloc bar, pot s\u0103 v\u0103 spun, pentru c\u0103 era o frumoas\u0103 pivni\u021b\u0103 de vinuri, unde prietenii se sim\u021beau foarte bine mai ales vara, c\u00e2nd era foarte cald\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba casei principale, proprietarii amplasaser\u0103 c\u00e2teva obiecte din antichitatea daco-roman\u0103, doi lei funerari din piatr\u0103 \u0219i dou\u0103 coloane romane, aduse de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa de c\u0103tre renumitul istoric \u0219i arheolog Constantin Daicoviciu, \u00een anul 1933.<\/p>\n

Ansamblul de cl\u0103diri de la Poiana, apar\u021bin\u00e2nd familiei T\u0103t\u0103rescu, mai cuprindea o biseric\u0103 din lemn, a\u0219ezat\u0103 pe un platou, \u00een partea de vest a gr\u0103dinii. Aceasta a fost construit\u0103 la \u00eenceputul secolului al XIX-lea \u0219i purta hramul Sf. Gheorghe. A fost folosit\u0103 ca paraclis de c\u0103tre familie, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1919. So\u021bii T\u0103t\u0103rescu au renovat-o \u00een anii 1923-1924, pictura fiind realizat\u0103 de pictorul Iosif Keber. \u00cen anul 1929 a fost sfin\u021bit\u0103 din nou.<\/p>\n

Al\u0103turi de biseric\u0103 se aflau mormintele str\u0103mo\u0219ilor lui Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, mai precis p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii acestuia.<\/p>\n

Intrarea pe domeniu se f\u0103cea printr-o poart\u0103 de lemn de stejar sculptat, realizat\u0103 \u00een anul 1933 de c\u0103tre un me\u0219ter t\u00e2mplar din comuna B\u0103le\u0219ti, Gorj.<\/p>\n

\u00cen perioada \u00een care Gheorghe T\u0103t\u0103rescu a ocupat func\u021bii \u00eenalte \u00een conducerea \u021b\u0103rii, Poiana era un loc vizitat de capete \u00eencoronate, de mari personalit\u0103\u021bi politice \u0219i culturale, precum \u0219i din aristocra\u021bia Rom\u00e2niei \u0219i Europei. Din amintirile Sandei T\u0103t\u0103rescu-Negropontes, afl\u0103m c\u0103 aici veneau regi \u0219i membri ai Casei Regale a Rom\u00e2niei: \u201eRegina Maria a venit c\u00e2nd a fost o jamboree de cerceta\u0219e la Horezu. A locuit la Poiana. Principesa Ileana a locuit la Poiana. Regina Elisabeta, \u00een timpul refugiului, c\u00e2nd au intrat ru\u0219ii \u00een \u021bar\u0103, era la Poiana. Principesa Bibescu, Martha Bibescu venea cu foarte mult drag la Poiana. Pot s\u0103 v\u0103 spun o mic\u0103 \u00eent\u00e2mplare: so\u021bul principesei era George Valentin Bibescu, un mare aviator, \u0219i care a avut n\u0103stru\u0219nica idee s\u0103 aterizeze \u00een miri\u0219tea de l\u00e2ng\u0103 noi cu o avionet\u0103 \u00een \u02b9932. Trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 a fost un eveniment, era s\u0103 se dea peste cap. Dar a venit so\u021bia care, dup\u0103 acest eveniment, n-a mai plecat cu avionul, dar care era la noi \u0219i care \u00ee\u0219i a\u0219tepta so\u021bul. Titulescu venea deseori s\u0103 stea de vorb\u0103 cu tata, familia Br\u0103tianu, M\u00eerzescu, \u0219tiu \u0219i eu, cred c\u0103 toate numele r\u0103sun\u0103toare \u00een domeniul politic ale istoriei Rom\u00e2niei au trecut pe la Poiana\u201d[6]<\/a>. Acestor nume trebuie s\u0103 le ad\u0103ug\u0103m pe cele ale Regelui Carol al II-lea, Reginei Elena, Regelui Mihai, principelui Nicolae, pe Nicolae Titulescu, Ionel Br\u0103tianu, I.G. Duca, Nicolae Iorga \u0219.a.[7]<\/a><\/p>\n

\u00cen anii care au urmat \u00eencheierii Primului R\u0103zboi Mondial, so\u021bii T\u0103t\u0103rescu cump\u0103r\u0103 \u0219i un imobil \u00een T\u00e2rgu Jiu, pe strada G. S\u0103ftoiu care, prelungit\u0103 spre est \u0219i vest, va deveni Calea Eroilor \u00eencep\u00e2nd cu anul 1937, a\u0219a cum ceruse Br\u00e2ncu\u0219i \u00een proiectul s\u0103u. Aici, la nr. 18, exista o cas\u0103 apar\u021bin\u00e2nd lui Ion C\u00e2lniceanu, construit\u0103, se pare \u00een anul 1913[8]<\/a>. Casa a fost folosit\u0103 at\u00e2t ca locuin\u021b\u0103 pentru familie, c\u00e2t \u0219i pentru activit\u0103\u021bile politice ale lui Gheorghe T\u0103t\u0103rescu. O perioad\u0103, aici a func\u021bionat \u0219i Clubul PNL \u2013 Aripa T\u0103t\u0103rescu. Politicianul punea, deseori, parterul cl\u0103dirii la dispozi\u021bia oamenilor simpli din jude\u021b care veneau la T\u00e2rgu Jiu s\u0103-\u0219i rezolve diferite probleme[9]<\/a>.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Despre cum se desf\u0103\u0219ura via\u021ba familiei T\u0103t\u0103rescu la Poiana, am aflat numeroase am\u0103nunte \u00eentr-un interviu din anul 1997, c\u00e2nd am avut ocazia s\u0103 stau de vorb\u0103 personal cu Sanda T\u0103t\u0103rescu-Negropontes.<\/p>\n

\u00cen chiar primul an de dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului de Re\u00eentregire, mai precis \u00een vara lui 1919, Arethia d\u0103 na\u0219tere la Gorj primului s\u0103u copil, Maria Sanda. Na\u0219terea a fost \u00eenregistrat\u0103 la T\u00e2rgu Jiu, \u00een data de 15 august (de Adormirea Maicii Domnului sau Sf\u00e2nta Maria Mare, cum se spunea \u00een popor). Este foarte posibil ca venirea pe lume a Sandei T\u0103t\u0103rescu s\u0103 se fi produs chiar \u00een imobilul din strada Eroilor (fost\u0103 G. S\u0103ftoiu).<\/p>\n

\"\"Iat\u0103 c\u0103 via\u021ba familiei T\u0103t\u0103rescu a fost str\u00e2ns legat\u0103 de acest jude\u021b \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u0219i a\u0219a va fi decenii la r\u00e2nd, prin tot ceea ce au g\u00e2ndit \u0219i f\u0103cut ace\u0219ti doi oameni providen\u021biali pentru Gorj.<\/p>\n

Referitor la faptul c\u0103 Arethia, o mare doamn\u0103, crescut\u0103 \u0219i educat\u0103 \u00een Belgia, vorbind fluent franceza \u0219i posed\u00e2nd o avere care \u00eei asigura o bun\u0103stare material\u0103 deosebit\u0103, a ales s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 mare parte din timp \u00eentr-unul dintre cele mai s\u0103race jude\u021be ale Rom\u00e2niei, Sanda T\u0103t\u0103rescu poveste\u0219te[10]<\/a>: \u201eMama, \u00een dragostea ei pentru tata, adoptase Gorjul \u00een totalitatea lui. Trebuie s\u0103 ne situ\u0103m \u00een Gorjul din 1920 – un Gorj s\u0103rac, cu p\u0103m\u00e2nt lutos, \u00een care popula\u021bia o ducea foarte greu; nu era p\u0103m\u00e2ntul de azi, cu exploat\u0103rile respective. Deci mama, de la bun \u00eenceput, \u0219i-a \u00eensu\u0219it toate greut\u0103\u021bile Gorjului […] De la bun \u00eenceput a f\u0103cut un atelier de \u021bes\u0103torie pentru vechile covoare \u0219i un atelier de broderie, unde se rebrodau vechile ii oltene\u0219ti care erau de toat\u0103 frumuse\u021bea. Este adev\u0103rat c\u0103 era \u0219i momentul. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem \u00een 1920, Regina Maria \u00eens\u0103\u0219i era o ini\u021biatoare a acestui port popular \u0219i atunci toate doamnele din societatea bucure\u0219tean\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 un titlu de glorie din a rena\u0219te \u0219i covorul \u0219i costumul autentic rom\u00e2nesc. \u0218i la noi la \u021bar\u0103, covoarele oltene\u0219ti alternau cu covoare basarabene, care sunt de alt\u0103 natur\u0103, dar cu aceea\u0219i frumuse\u021be, pe fondul negru cu trandafiri mari, ro\u0219ii, era foarte frumos. \u00cei pl\u0103cea cadrul frumos, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, \u00een familia T\u0103t\u0103rescu apare \u0219i al doilea copil, Tudor. \u00cen mod invariabil, \u00een perioadele de var\u0103, \u00eentreaga familie T\u0103t\u0103rescu p\u0103r\u0103sea Capitala \u0219i se muta la Poiana, mult mai aproape de munte, de frumuse\u021bile \u0219i libertatea oferite de natur\u0103. Cresc\u00e2nd, cei doi copii ai familiei T\u0103t\u0103rescu au avut preferin\u021be diferite cu privire la acest \u201ecantonament estival\u201d. Sanda, t\u00e2n\u0103r\u0103 domni\u0219oar\u0103, ar fi preferat vacan\u021bele la mare sau \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een timp ce Tudor devenise foarte ata\u0219at de Gorj \u0219i de prietenii pe care \u0219i-i f\u0103cuse aici. \u00cen compania altor colegi \u0219i tineri de v\u00e2rsta lor, zilele treceau f\u0103r\u0103 griji \u0219i f\u0103r\u0103 a prevesti timpurile grele ce aveau s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tie membrii acestei familii at\u00e2t de legat\u0103 de istoria Gorjului.\u00a0<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\"\"Intrarea trupelor sovietice \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 actul de la 23 august 1944, a \u00eensemnat nu numai schimbarea alian\u021belor militare ale \u021b\u0103rii, ci \u0219i confruntarea popula\u021biei cu comportamentul violent al noilor ocupan\u021bi. Deplasarea militarilor sovietici prin \u021bar\u0103 a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de acte de furt \u0219i vandalism. Iat\u0103 ce \u00ee\u0219i amintea Sanda T\u0103t\u0103rescu-Negropontes: \u201ePoiana a fost pr\u0103dat\u0103 de dou\u0103 ori. Prima dat\u0103 au pr\u0103dat-o trupele sovietice. Tata, mama \u0219i cu regina Elisabeta, care st\u0103tea atunci la noi, s-au retras la T\u00e2rgu Jiu, pentru a nu r\u0103m\u00e2ne \u00een calea armatelor sovietice, \u0219i st\u00e2nd noi \u00een pridvorul casei lui B\u0103l\u0103nescu[11]<\/a> am v\u0103zut m\u0103r\u0219\u0103luind prin ora\u0219 tancurile ruse\u0219ti acoperite cu covoarele noastre oltene\u0219ti \u0219i cu costumele populare adunate cu at\u00e2ta dragoste din satele Gorjului. Acele frumoase costume la care mama \u021binea at\u00e2t de mult au fost atunci pr\u0103date. Cu mult\u0103 perseveren\u021b\u0103, dup\u0103 tot dezastrul, mama a reu\u0219it \u0219i a ref\u0103cut Poiana. A ref\u0103cut-o pentru ca \u00een 1947 s\u0103 fie definitiv dat\u0103 afar\u0103. Aceasta a fost soarta unui om, soarta unei femei care n-a f\u0103cut r\u0103u \u00een via\u021ba ei, care toat\u0103 via\u021ba a f\u0103cut numai bine. Cu umilin\u021b\u0103 o spun, c\u0103 a f\u0103cut numai bine \u00een jurul ei\u201d[12]<\/a>.<\/p>\n

(fragmente din cartea aflat\u0103 \u00een preg\u0103tire \u201eArethia T\u0103t\u0103rescu \u2013 o via\u021b\u0103. \u00centre d\u0103ruirea de sine \u0219i extrema suferin\u021b\u0103\u201d)<\/em><\/p>\n

Credite foto: Muzeul Jude\u021bean \u201eAlexandru \u0218tefulescu\u201d<\/p>\n

[1]<\/span><\/a> V. Vasiescu, op.cit.<\/em> Ca o ipotez\u0103, este posibil ca membrii familiei Pite\u0219teanu s\u0103 fi locuit la Vila Sfetea, cea mai faimoas\u0103 la acea vreme din zona Tismanei, acolo unde poposeau, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1901, numero\u0219i vizitatori \u0219i oameni de cultur\u0103, printre care \u0219i poetul George Co\u0219buc (n.a.) Din p\u0103cate, registrul de \u00eensemn\u0103ri \u00een care oaspe\u021bii \u00ee\u0219i scriau impresiile s-a pierdut (vezi Adina Andri\u021boiu, g, Ultima var\u0103 a lui George Co\u0219buc la Tismana, <\/em>Ad Mutrium nr. 1\/2024, serie nou\u0103, anul VIII, pp. 46-48).<\/span><\/pre>\n
[2]<\/a> https:\/\/culeinlumina.ro\/cula-gheorghe-tatarescu\/<\/a><\/span><\/p>\n
[3]<\/a> Adina Andri\u021boiu, a, Gheorghe \u0219i Arethia T\u0103t\u0103rescu, <\/em>film difuzat \u00een cadrul emisiunii \u201eFotografii de familie\u201d, la TV T\u00e2rgu Jiu, \u00een data de 19 martie 1997 (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=yfjnCxPuPnI<\/a>), min. 6.<\/span><\/p>\n
[4]<\/a> Prima cas\u0103 a lui Antonie Mogo\u0219 a fost instalat\u0103, de fapt, \u00een Muzeul Etnografic\/ \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n din Bucure\u0219ti \u00een anul 1907. Antonie Mogo\u0219 a fost un vestit t\u00e2mplar din Gorj, din zona Ceauru, n\u0103scut \u00een anul 1839. Casa \u0219i poarta lucrate de acesta sunt considerate cea mai important\u0103 achizi\u021bie de la vremea respectiv\u0103.<\/span><\/p>\n
[5]<\/a> Adina Andri\u021boiu, a, op.cit.<\/em><\/span><\/p>\n
[6]<\/a> Adina Andri\u021boiu, a, op.cit.<\/em><\/span><\/p>\n
[7]<\/a> Gabriela Neta Popescu, Ansamblul Arhitectural Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, <\/em>Litua. Studii \u0219i cercet\u0103ri, vol. XIII, T\u00e2rgu Jiu, 2011, p. 131.<\/span><\/p>\n
[8]<\/a> Ion Duguleanu & Co., T\u00e2rgu-Jiu. Case. Oameni. Destine. Calea Eroilor, Editura M\u0103iastra, T\u00e2rgu-Jiu, 2007, p. 195.<\/em><\/span><\/p>\n
[9]<\/a> Sanda T\u0103t\u0103rescu-Negropontes, apud Alexandru Dan Captilin (procuratorul mo\u0219tenitoarei familiei T\u0103t\u0103rescu, pentru propriet\u0103\u021bile din Gorj; discu\u021bie purtat\u0103 \u00een data de 5 iulie 2024).<\/span><\/p>\n
[10]<\/a> Adina Andri\u021boiu, a, op.cit.<\/em>, min. 1-3.<\/span><\/p>\n
[11]<\/a> Cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de \u201eCasa G\u0103nescu\u201d, azi sediul Muzeului Na\u021bional \u201eConstantin Br\u00e2ncu\u0219i\u201d.<\/span><\/p>\n
[12]<\/a> V. Vasiescu, op.cit.<\/em>, p. 189.<\/span><\/p>\n\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Adina Andri\u021boiu Se \u00eemplinesc, pe 16 noiembrie 2025, 136 de ani de la na\u0219terea Arethiei T\u0103t\u0103rescu. Viitoarea mare doamn\u0103, care va influen\u021ba decisiv via\u021ba cultural\u0103 \u0219i social\u0103 a Gorjului \u00eentre anii 1920 \u0219i 1945, s-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti, ca fiic\u0103 … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"class_list":["post-313","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-din-breasla"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/313","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=313"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/313\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":318,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/313\/revisions\/318"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}