![\"\"](\"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/Imagine1-1.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u00cen ultima decad\u0103 a lunii iulie din acest an, 2026, s-au \u00eemplinit 570 de ani de la cea mai mare victorie a unui comandant rom\u00e2n pornit \u00een fruntea unei cruciade europene – b\u0103t\u0103lia c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Iancu la Belgrad \u00eempotriva otomanilor condu\u0219i de \u00eensu\u0219i sultanul Mahomed al II-lea, care a r\u0103mas cunoscut \u00een istorie cu supranumele de Cuceritorul, fiind cel care reu\u0219ise performan\u021ba de a intra \u00een ora\u0219ul Constantinopolul, considerat p\u00e2n\u0103 la el inexpugnabil.<\/p>\n
Prin c\u0103derea Constantinopolului \u00een 1453, Mahomed al II-lea devine sultanul care a dat lovitura de gra\u021bie Bizan\u021bului pun\u00e2nd cap\u0103t unui stat ce a fost martorul a 12 secole de istorie european\u0103, oriental\u0103 \u0219i african\u0103. Ulterior drumul turcilor spre Europa central\u0103 devine deschis. Singura piedic\u0103 serioas\u0103 ce st\u0103tea \u00een fa\u021ba rev\u0103rs\u0103rii islamului spre centrul \u0219i apusul Europei era Cetatea Belgradului.<\/p>\n
\u00a0La trei ani distan\u021b\u0103 dup\u0103 cucerirea Constantinopolului, Mahomed al II-lea a decis s\u0103 cucereasc\u0103 \u0219i aceast\u0103 ultim\u0103 redut\u0103. A preg\u0103tit o armat\u0103 numeroas\u0103, echipat\u0103 cum nu mai fusese alta, convins c\u0103 avea victoria asigurat\u0103. Pentru reu\u0219it\u0103, avea s\u0103 dea piept cu o armat\u0103 mult mai mic\u0103, adunat\u0103 la repezeal\u0103 de prin statele Europei Centrale, neunitare, insuficient preg\u0103tit\u0103, cu nobili arogan\u021bi care-\u0219i disputau \u00eentre ei planurile de b\u0103taie, care mai de care mai \u00eencrez\u0103tori \u00een propriile lor idei strategice.<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103 comanda suprem\u0103 a fost acordat\u0103, la insisten\u021bele Papei, unui b\u0103rbat cu un prestigiu uria\u0219, cu un talent militar de excep\u021bie, care a sacrificat totul, inclusiv via\u021ba, pentru ap\u0103rarea Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. El reu\u0219ise s\u0103-i bat\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri pe turci, dar p\u00e2n\u0103 atunci nu avusese \u00een fa\u021b\u0103 pe \u00eensu\u0219i Mahomed, un b\u0103rbat t\u00e2n\u0103r, deosebit de ambi\u021bios, bun strateg, dornic de prestigiu \u0219i de extindere a grani\u021belor imperiului, cel mai puternic \u0219i mai mare la acel moment. Mahomed nu acorda prea mari \u0219anse unui conduc\u0103tor oarecare, care abia era regent \u00eentr-o \u021bar\u0103 destul de mic\u0103 a Europei. Se pare c\u0103 acum, meritele acestui mare OM sunt pe cale de a fi uitate. Este vorba de voievodul rom\u00e2n IANCU DE HUNEDOARA, care pentru merite deosebite ajunsese guvernator \u0219i conduc\u0103torul de facto al Ungariei.<\/p>\n
Iancu de Hunedoara este, de departe, cel mai nedrept\u0103\u021bit dintre to\u021bi marii conduc\u0103tori ai istoriei noastre. Erou na\u021bional \u00een Ungaria, Serbia, Croa\u021bia \u0219i Slovacia, cu statui \u0219i monumente \u00een toate aceste \u021b\u0103ri, rom\u00e2nul Iancu de Hunedoara a avut un singur monument \u00een \u021bara sa, \u0219i acela ridicat de maghiari \u0219i distrus de na\u021bionali\u0219tii b\u0103\u0219tina\u0219i. Doctorul \u00een istorie Andrei Pog\u0103cia\u0219 s-a ocupat recent de fabuloasa poveste a vie\u021bii \u0219i mor\u021bii celui mai mare comandant militar al Europei din secolul al XV-lea. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care \u00een Occident b\u0103t\u0103liile implicau c\u00e2teva mii sau, uneori, chiar c\u00e2teva sute de oameni, Iancu a condus zeci de mii de osta\u0219i, cruciade \u0219i campanii istovitoare timp de luni \u00eentregi, pe tot cuprinsul Balcanilor, \u00eempotriva celui mai puternic imperiu al vremii, cel otoman. Guvernator \u0219i regent al Ungariei, omul cel mai bogat din acest regat, Iancu s-a str\u0103duit p\u00e2n\u0103 la final s\u0103 salveze Constantinopolul. A e\u0219uat, dar a salvat cre\u0219tin\u0103tatea cu pre\u021bul vie\u021bii \u00een celebra b\u0103t\u0103lie de la Belgrad, intr\u00e2nd \u00een legend\u0103.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/Imagine2-1.jpg\")
<\/p>\n
Pentru c\u0103 a fost catolic \u0219i a condus Regatul Ungariei, Iancu de Hunedoara a fost eliminat din galeria marilor figuri cu care a fost populat panteonul eroilor poporului rom\u00e2n. Statul rom\u00e2n \u0219i BOR l-au marginalizat, astfel, pe cel mai important dintre to\u021bi conduc\u0103torii no\u0219tri medievali. Iancu are pu\u021bine statui \u00een \u021bara noastr\u0103, iar la lec\u021biile de istorie copiii \u00eenva\u021b\u0103 c\u00e2teva r\u00e2nduri despre el. Nu se dau acatiste, nu e pomenit, poporul cam habar n-are ce-a f\u0103cut.<\/p>\n
B\u0103t\u0103lia \u00een care Iancu devine eroul Europei \u0219i salvatorul Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii se \u00eent\u00e2mpla \u00een iulie 1456, la 3 ani dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului. Mahomed str\u00e2nsese o armat\u0103 imens\u0103 \u0219i pornise o campanie care viza cucerirea \u201epor\u021bii spre Europa\u201c, adic\u0103 a Belgradului.<\/p>\n
Iancu a avut mari probleme s\u0103 mobilizeze resursele Ungariei pentru o nou\u0103 b\u0103t\u0103lie decisiv\u0103 dup\u0103 lungile campanii pe care le purtase p\u00e2n\u0103 atunci \u00eempotriva otomanilor. A apelat la propriile resurse, echip\u00e2nd cetatea cu o garnizoan\u0103 format\u0103 din oamenii s\u0103i.<\/p>\n
Regentul coroanei maghiare a primit ajutorul Papei, care i-a trimis bani \u0219i a chemat cre\u0219tinii la cruciad\u0103. P\u0103strarea Belgradului era vital\u0103, deoarece otomanii, afla\u021bi \u00een plin\u0103 expansiune sub comanda acestui sultan t\u00e2n\u0103r \u0219i ambi\u021bios, \u00ee\u0219i propuseser\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een Europa. Cum nimeni nu prea reu\u0219ea, la data aceea, s\u0103 mobilizeze efective m\u0103car apropiate ca num\u0103r \u0219i preg\u0103tire de cele otomane (care treceau de 100.000), era greu de spus unde s-ar fi oprit steagul sf\u00e2nt al Profetului.<\/p>\n
Asediul Belgradului a durat 18 zile, \u00eentre 4 \u0219i 22 iulie, \u0219i a fost literalmente dramatic. <\/strong>La \u00eenceputul lunii iulie 1456, otomanii au \u00eencercuit Belgradul pe uscat \u0219i au format o blocad\u0103 naval\u0103 pe Dun\u0103re. Armata lui Iancu avea grave probleme de aprovizionare. De\u0219i flota sa era inferioar\u0103 celei otomane, la 14 iulie 1456, Iancu de Hunedoara ini\u021biaz\u0103 un atac naval fulger\u0103tor. Dup\u0103 doar cinci ore, aproape \u00eentreaga flot\u0103 otoman\u0103 este distrus\u0103, Dun\u0103rea eliberat\u0103, iar Belgradul putea primi, din nou, trupe, alimente \u0219i arme. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de pe Dun\u0103re, sultanul Mahomed al II-lea intensific\u0103 asediul asupra cet\u0103\u021bii Belgradului. Asaltul final a \u00eenceput \u00een dup\u0103-amiaza zilei de 21 iulie, cu atacul pedestrimii, care, din a treia \u00eencercare, a ajuns la por\u021bile Citadelei, de unde, dup\u0103 lupte cr\u00e2ncene a fost alungat\u0103. La un moment dat, otomanii aproape c\u0103 au reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 steagul cu semiluna pe metereze. Se spune c\u0103 nobilul Titusz Dugovics \u0219i-a sacrificat via\u021ba \u00een acea clip\u0103 crucial\u0103, arunc\u00e2ndu-se asupra ienicerului \u0219i pr\u0103v\u0103lindu-se am\u00e2ndoi \u00een h\u0103u, odat\u0103 cu steagul. B\u0103t\u0103lia final\u0103 a fost una care l-a inspirat mai t\u00e2rziu pe Tolkien \u00een romanele sale. Otomanii \u0219i cre\u0219tinii au dat asalturi, reu\u0219ind s\u0103 ajung\u0103 de mai multe ori, pe r\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 \u00een marginea taberei adverse. \u00cen final, europenii au r\u0103zbit, zdrobindu-i pe invadatori \u0219i risipindu-i dup\u0103 ce sultanul \u00eensu\u0219i a c\u0103zut de pe cal \u0219i a le\u0219inat.<\/p>\n Iancu a r\u0103mas st\u0103p\u00e2n peste tab\u0103r\u0103, dar \u00een scurt timp zecile de mii de mor\u021bi r\u0103ma\u0219i pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 au adus molima. Cel mai mare conduc\u0103tor de o\u0219ti din istoria rom\u00e2nilor a murit trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, \u00een tab\u0103ra sa de la Zemun, \u00een apropierea Belgradului. Unii spun c\u0103 de cium\u0103, al\u021bii c\u0103 din cauza r\u0103nilor.<\/p>\n Cert este c\u0103 victoria de la Belgrad a salvat Europa Central\u0103 de invazia turceasc\u0103 pentru \u00eenc\u0103 100 de ani. Marele succes a n\u0103scut \u0219i un mit, acela al clopotelor trase la amiaz\u0103 \u00een bisericile din Europa \u00een cinstea marii victorii care a salvat cre\u0219tin\u0103tatea.<\/p>\n Iancu \u0219i b\u0103t\u0103lia Belgradului sunt, \u00eentr-un fel, genul de mit fondator pe care se poate \u00eentemeia identitatea viitoarei Europe unite. Popoarele cre\u0219tine din centrul Europei s-au unit, a\u0219a cum aveau s-o fac\u0103 \u0219i mai t\u00e2rziu, la celebrul asediu al Vienei, pentru a respinge ni\u0219te invadatori teribili. Toate simbolurile unui asemenea mit fondator sunt acolo. Iar rom\u00e2nii ar trebui s\u0103 fie m\u00e2ndri c\u0103 \u00een fruntea armatei europene a fost un str\u0103mo\u0219 de-al lor.<\/p>\n Pentru noi, Iancu r\u0103m\u00e2ne singurul comandant rom\u00e2n care l-a \u00eenvins pe un sultan otoman. De-a lungul istoriei, \u0219i al\u021bi voievozi rom\u00e2ni au mai ob\u021binut succese contra turcilor, dar niciodat\u0103 n-au f\u0103cut asta c\u00e2nd l-au avut \u00een fa\u021b\u0103 pe sultan. De asemenea, Iancu a fost singurul rom\u00e2n care \u0219i-a propus un obiectiv at\u00e2t de ambi\u021bios precum aruncarea otomanilor \u00eenapoi, peste Bosfor, \u00een Asia de unde veniser\u0103.<\/p>\n Ileana \u0219i Marcel Mateescu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen ultima decad\u0103 a lunii iulie din acest an, 2026, s-au \u00eemplinit 570 de ani de la cea mai mare victorie a unui comandant rom\u00e2n pornit \u00een fruntea unei cruciade europene – b\u0103t\u0103lia c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Iancu la Belgrad \u00eempotriva otomanilor … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti