Din 1842<\/a>\u00a0dateaz\u0103 importanta sa c\u0103l\u0103torie \u00een mun\u021bii Moldovei, \u00een urma c\u0103reia descoper\u0103 valoarea artistic\u0103 a poeziei populare. Scrie primele sale poezii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pe care le va grupa mai t\u00e2rziu \u00een ciclul\u00a0Doine<\/em>\u00a0\u0219i care sunt foarte str\u00e2ns legate de modelul popular din care au luat na\u0219tere.<\/p>\n Alecsandri a luat parte la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 din Moldova, redact\u00e2nd unul din documentele ei programatice \u0219i a petrecut un an de exil \u00een Fran\u021ba, ca pedeaps\u0103 din partea domnitorului Mihail Sturza pentru activitatea sa revolu\u021bionar\u0103. \u00cenapoiat \u00een \u021bar\u0103, ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor Moldova \u0219i Muntenia, se num\u0103r\u0103 printre devota\u021bii lui Al. I. Cuza \u0219i e trimis de acesta \u00een Fran\u021ba, Italia \u0219i Anglia, pentru a determina marile puteri s\u0103 recunoasc\u0103 ceea ce rom\u00e2nii deciseser\u0103 \u00een mod democratic: dubla sa alegere \u00een fruntea Principatelor Rom\u00e2ne.<\/p>\n Debutul literar se realizeaz\u0103 cu nuvela Buchetiera de la Floren\u021ba, care apare \u00een revista \u201eDacia literar\u0103\u201d din mai-iunie 1840. Dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103 ocup\u0103 func\u021bii \u00eensemnate \u00een sfera culturii \u0219i a politicii: organizeaz\u0103 \u0219i conduce reviste, public\u0103 literatur\u0103 de toate genurile, particip\u0103 la activit\u0103\u021bi literare, ajut\u0103 tineri afla\u021bi la \u00eenceput de drum \u00een domeniul cultural. Dup\u0103 Unire este ministru de externe \u0219i diplomat itinerant, de numele lui fiind legate toate evenimentele importante ale mijlocului de secol XIX: Revolu\u021bia romana de la 1848, Unirea \u00a0Principatelor. \u00a0\u00a0Vasile Alecsandri a fost unul dintre frunta\u0219ii Revolu\u021biei de la 1848. Mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 din Moldova a avut un caracter pa\u0219nic (fiind denumit\u0103 \u00een epoc\u0103 \u201drevolta poe\u021bilor\u201d). La 27 martie 1848, la o \u00eentrunire a tinerilor revolu\u021bionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Ia\u0219i, a fost adoptat\u0103 o peti\u021bie \u00een 16 puncte adresat\u0103 domnitorului Mihail Sturdza, peti\u021bie conceput\u0103, \u00a0redactat\u0103 \u0219i publicat\u0103 de c\u0103tre Vasile Alecsandri.<\/p>\n La 18 ianuarie 1844 are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primit\u0103 de public cu deosebit\u0103 c\u0103ldur\u0103. \u00cempreun\u0103 cu Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Ion Ghica, scriitorul se afla \u00een fruntea revistei Prop\u0103\u0219irea. Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele \u201eO primblare la mun\u021bi\u201d, \u201eBalta Alb\u0103\u201d \u0219i \u201eIstoria unui galben\u201d. Aflat pentru o cur\u0103 de s\u0103n\u0103tate la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. \u00cei apar comediile Chiri\u021ba \u00een Ia\u0219i sau doua fete \u0219-o neneaca (1850), Chiri\u021ba \u00een provin\u021bie (1855), Chiri\u021ba \u00een voiagiu (1865), Chiri\u021ba \u00een balon (1875) toate apreciate \u00eenc\u0103 de atunci la justa valoare. \u00cen 1882<\/a>\u00a0este ales pre\u0219edinte al sec\u021biei de literatur\u0103 a Academiei. C\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een Fran\u021ba pentru a primi premiul oferit de\u00a0felibri; este s\u0103rb\u0103torit la\u00a0Montpellier<\/a>. \u00cel viziteaz\u0103 pe ambasadorul Rom\u00e2niei la\u00a0Londra<\/a>, prietenul s\u0103u\u00a0Ion Ghica<\/a>. Pleac\u0103 la Paris \u00een 1885, ca ministru al Rom\u00e2niei \u00een Fran\u021ba. \u00cen\u00a01889<\/a>, prime\u0219te vizita poe\u021bilor francezi\u00a0Sully Prudhomme<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Leconte de Lisle<\/a>, prieteni care \u00eel onoreaz\u0103 \u0219i \u00eel bucur\u0103.<\/p>\n Pe 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din via\u021b\u0103 la Mirce\u0219ti. Este \u00eenmorm\u00e2ntat la 26 august \u00een gr\u0103dina casei, d\u0103ruit\u0103 \u00een 1914 Academiei, de c\u0103tre so\u021bia poetului. Deasupra morm\u00e2ntului a fost ridicat un mausoleu din ini\u021biativa Academiei, \u00een 1928. \u00centreg ansamblul a devenit muzeu memorial.<\/p>\n Colegiul Na\u021bional Pedagogic din Drobeta nu a l\u0103sat s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103 aceast\u0103 zi. Doamnele profesoare de limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i Gabi Dulea au pus \u00een scen\u0103 un spectacol pe cinste. S-a recitat, s-a c\u00e2ntat, s-a jucat \u0219i a fost pus\u0103 \u00een scen\u0103 o pies\u0103 de teatru a marelui poet, dar, mai ales, s-a vorbit despre \u00eensemn\u0103tatea vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii marelui nostru scriitor.<\/p>\n Felicit\u0103ri organizatorilor \u0219i participan\u021bilor.<\/p>\n Marcel Mateescu, UZP<\/strong><\/p>\n Poetul moldovean considerat pe drept frunta\u0219 al literaturii rom\u00e2ne, a venit pe lume la 21 iulie 1821, la Bac\u0103u \u0219i a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri \u0219i al Elenei Alecsandri, n\u0103scut\u0103 Cozoni. Mama lui era o femeie frumoas\u0103 \u0219i bl\u00e2nd\u0103, … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti ![\"\"](\"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/Imagine1.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/uzpr-gorj.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/Imagine2.jpg\")
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"